5,989 matches
-
magnetice; o moarte organică a lucrurilor cutremură lumea, semnalând căderea în vid. Lumea trăiește spaima morții și a crimei: "veți cădea în genunchi/ surâzând suav și gândindu-vă la pumnalele/ veșnic ascunse sub haină și veșnic în gând" ("Tinerețe fără bătrânețe"). E o lume de coșmar ce se supune timpului straniu al morții: "E ceasul când unul adoarme/ și celălalt rămâne treaz, e ceasul/ când zeului i se înfioară mâna/ de gheață, și Necunoscutul bate/ încet din clopot" ("Rond"). Peste tot
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
descriptiv și retoric,iar unele încercări ale sale merg spre un suprarealism cuminte: Pluteau vânturi pustii/ și ziua pleca amantă bolnavă/ Tramvaiul fantomă plimbând/ Iepuri de casă". "Poeții de douăzeci de ani", subintitulat "Covor românesc",reînvie simbolic motivul tinereții fără bătrânețe: "Bună dimineața Românie!/ Azi bunul tău fiu, Ion prenume Ion/ vorbește din neamul neamurilor lui/ Pentru toată tăcerea și pentru vorbele/ Niciodată destule pe care poeții/ Le-au rupt din cămășile lor/ și le-au lipit pe ziduri." Poeții de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cărțile populare, istoria națională, folclorul de copii, sperând să creeze o nouă mitologie și să îmbogățească substanțial limbajul poetic. Cezar Baltag, prin fantastica sa călătorie spre începutul existenței și spre sfârșitul ei, demonstrează că "Țărmul rămâne zadarnic" și "Tinerețea fără bătrânețe" este doar un pretext pentru a ne vorbi de taina nașterii și a morții. Ștefan Augustin Doinaș crede în unicitatea faptelor pe care le va cânta în "lirica" baladă în care totul se desfășoară după un anumit ceremonial princiar, e
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o muzică barbiană: "Desprinși din cântecul-inel,/ Văzduh și ape împânziră/ Suavii zei pe care el/ Aievea îi isca din liră". "Odihnă în țipăt" prezintă nașterea ca o ardere. Poetul face o călătorie către începuturile vieții, invocând motivul popular "tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte" (Petre Ispirescu). Trecerea de la naștere prin purgatoriul existenței înseamnă un drum lung în cunoaștere, devorat de setea de absolut, până la trecerea din ființă la neființă, care ne-a generat ("O fecioară de țipăt locuiește în soare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Brâncoveanu" și odihna ciobanului revine la versificația cultă, fără să ne mai convingă. Poetul rămâne undeva în exterior, contemplând fapte, date și oameni. Ciclul "Învățăturile lui Neagoe către fiii țării sale" încearcă inefabilul despre suflet și gând, despre tinerețe și bătrânețe, despre moarte: "Tremură viața ființei pentru/ multul ei dor de noapte și poate/ că ziua nu va fi să aducă un hoț cucernic/ de suflete venind din întuneric fără să se audă vreun zgomot". Poate că Marin Tarangul nu și-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sentimentelor, infinitul, vagul, aducerile aminte devin stări afective care rarefiază simțurile, ca în "Tristeți de primăvară": "Și când a fost zi-ntr-adevăr-/ Și-așa avea să rămână -/ mi-am scos cu o mână bătrână/ floarea din păr." Un prematur sentiment al bătrâneții sună ca un gong în versurile poetei și spaima în fața lui este mai puternică decât spaima în fața morții: "Dialogul vântului cu marea" continuă stările afective ale poetei, ea va cânta încă "de dragoste"; astfel, sentimentul devine fluid, înalt: "Din albie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tale peste omături se văd trecând/ Lăsând pe zăpadă două urme albastre/ Ca două urme de sănii." Nina Cassian semnalează fața nevăzută a lucrurilor, specificând, bunăoară, cum vremea, ca un diamant ascuțit, îi brăzdează obrazul și din nou spaima în fața bătrâneții se exteriorizează într-un țipăt: " Nu mai am douăzeci de ani!/ În strigătul acesta,/ Vocea mea leagă spațiile între ele./ Ca săritura unei pantere superbe/ Nu mai am douăzeci de ani!" "Să ne facem daruri" se numește unul din volume
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ecou" ("Mai mult ca plânsul"). Versurile amintesc de Nichita Stănescu, care-și propusese și el să creeze o nouă lume într-o nouă limbă. Ultimul poem din volum, intitulat " Judecata de apoi", cheamă opera la judecată, citând Zoosophia, păzită de bătrânețe și boală, "Cariatida", "Vine iarba", "Cavalerul Trac", venit să aducă lumina marii amiezi. Ion Gheorghe explică într-un grai simplificat icoanele pe sticlă, într-un stil narativ încadrat într-un decor naiv atingând viziunea. Scenele icoanelor sunt compuse cu fantezie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înseamnă sfâșiere, suferință, așa se explică invocarea biblică a răstignirii Domnului. "Ca Isus să-mi las brațele în cuie." Fântâna cu chipuri este și ea un argument în modalitatea de receptare și prelucrare a folclorului, apa fântânii fiind "tinerețea fără bătrânețe și viață fără de moarte", apa vie: Lanțul palid al fântânii se coboară,/ Lanțul roșu al fântânii scrise în adânc/ peste tot atât albastru curge-n seară,/ Că îmi vine să m-așez lângă fântâna și să plâng." Este un loc
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care o poate duce, atunci Visarion își împlinea pur și simplu destinul. Era amabil și într-un fel anume însingurat. Vorbirile noastre, care ne-au adus la multe și bune înțelegeri ale fenomenului artistic, sunt mult mai apropiate acum, la bătrânețe, decât atunci, când stăteam cu toți sub aripa nonșalanței și-a dezinvolturii. Adevărul este că tatăl-adolescent impunea respect. Era un om serios. Nu făcea bancuri, zece pe minut, așa cum se obișnuiește în mediul nostru cabotin, nu vorbea mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teatru de provincie. Nițel mahmur, doar cât să prindă curaj pentru întâlnirea cu proprii demoni, Actorul se plimbă pe scena goală, strigă ba pe unul, ba pe altul și vorbește singur ca să-și țină de urât și să uite de bătrânețe, de oboseală, de regrete, de tristețe, de spaimă. Încă-și păcălește nostalgia cu râsete și chicoteli. E ușor ridicol, se învelește cu un șal care nu-l cuprinde, se buzunărește și găsește-n fiecare buzunar fel de fel de obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
preiau clișeele celor dinainte; Petea Mircea Tudosă e un fel de Gaev, Ana Oana Bineață, o copie palidă a lui Liubov Andreevna. Pe Ranevskaia Gabriela Baciu, Visarion o vede o femeie încă tânără, cu farmec, cu frică de viață, de bătrânețe, refugiată în trecut. O cabotină care face binele fără a-l iubi. E absentă și prezentă, plutește în scenă, dar o și controlează. iși fascinează partenerii, dar erotismul ei rece o face de neatins. Original este portretul oferit de regizor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a iluminat. Un spectacol despre magia și deriziunea ce sălășluiesc în arta actorului, despre dragostea neliniștitoare a publicului pentru arta întrupării ființei în semn... Noaptea bufonilor ne trece prin vrajă, prin înălțare, prin poezie, neuitând niciodată dublul însoțitor: degradarea, ridicolul, bătrânețea, singurătatea... Cred că spectatorii talentați se vor întâlni într-o ceremonie, orchestrată de pasiune și talent cu o lume seducătoare care susține universul existențial. Mă bucur că am lucrat din nou și această bucurie vreau să o împărtășesc, cu emoție
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cel simțit de Dumnezeire, cel care nu se angajează în confruntările umane. Starea mea e un amestec de stări. E o veghe în care frica și câteodată nostalgia copilăriei s-au îngemănt în ceva ciudat, la răspântia dintre tinerețe și bătrânețe, fără a se mai vedea în afară, ci numai pândindu-se înăuntru. Cred că trebuie să continui jocul, cred că trebuie să mă ofer până la capăt, cred că am obligația de a nu renunța, atunci când renunțarea e un lucru atât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adânc, pe mine mă interesează abisurile, posibilitatea aducerii la suprafață, prin expresie cinematografică, a întrebărilor. Am văzut că marii creatori ai lumii au reușit să aibă o sursă unică de inspirație. Iată, Bergman și-a definit-o numai acum, la bătrânețe. Teatrul lui Strindberg în opera lui Bergman, desigur, sunt variațiuni încărcate de originalitate ale acestui univers strindbergian care este în același timp un univers nordic și un univers uman valabil oriunde. Mi-am dat seama că trebuie să apelăm la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de haz, ca să mă facă să nu observ cât eram de săraci. Acum mă gândesc că, probabil, moștenesc de la tata (care a rezistat prin închisori atâția ani) un anumit tip de forță, iar de la mama, partea aceasta histrionică. Acum, la bătrânețe, mama îmi povestește că s-ar fi făcut și ea actriță, și că ar fi făcut foarte bine această meserie. Care este cea mai frumoasă amintire din copilărie? În candoarea mea de copil, eu eram mai tot timpul fericit.... Pot
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
altă călăuzire. Un film despre cum nu am putut face niciodată filmul "Meșterul Manole". Și pe asta ai făcut-o. Da! Și m-a interesat foarte mult. În acest film, "Ana", se rostuiesc toate filmele mele. Pragurile și răspântiile, pânda bătrâneții, neliniștea și sufletul ce se sfințește prin dragoste. Călătoria unei obsesiitemă a filmului, dar și a mitului. E un film pe care mă bucur că l-am făcut și dacă mor mâine, poate fi testamentul meu. Asta nu înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care a fost botezat omul, a spus Büchner, autorul lui Woyzeck. Interviu realizat de Cristina CORCIOVESCU 2014 Călătoria unei obsesii În ultimul său film intitulat Ana (2014), regizorul și scenaristul Alexa Visarion aduce în față povestea unui bărbat în pragul bătrâneții singur și obsedat din tinerețe de ideea realizării unui film inspirat de legenda Meșterului Manole și a unei tinere din Republica Moldova, ajunsă printr-o întâmplare nefericită prostituată. Rezultatul este un poem cinematografic, un film testamentar (după cum îl numește autorul său
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fiecare dată l-am pierdut. Ideile s-au întărit în această așteptare. Existența mea, pragurile și răspântiile venite din copilărie, frica și energia ei, detenția tatălui, teama de risipire și ratare, atacul agresiv al nimicului... suferință și bolile celor dragi... bătrânețea atotcuceritoare, toate se întâlnesc în acest film. Pândit de propria lașitate, fascinat de descoperirea înțelesului trecerii, puternic, fragil, senin, căutător de neliniște... Amintirile se mărturisesc... Cu sufletul sfințit de dragoste vorbesc despre vină, pierdere, umiliță... Acolo, la Muntele Athos, respirația
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
indiferentă căreia nui pot atribui în mod exact nicio vârstă. Există astfel de oameni îndeobște mici de statură care îndată ce părăsesc adolescența obrazul lor capătă brusc câteva adâncituri de maturitate și o anumită netezime a pielii cu care rămân până la bătrânețe. Este impo sibil să ghicești vârsta acestor oameni, zeci de ani de zile obrazul lor are o vârstă fixă de maturitate indefinisabilă. Poate că băiatul de la înghețată e tânăr de tot și șia pus în gură, în față, din tele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
structură și de compoziție ale textului narativ studiat semnificative pentru construcția personajului feminin ales Eroina este astfel construită prin însumarea unor perspective divergente, scriitorul optând pentru tehnica pluriperspectivismului. Pentru Giurgiuveanu, ea este fefefetița, Otilica sa cea scumpă, care îi luminează bătrânețea și singurătatea. Pentru Pascalopol, este tânăra strălucitoare, cu suflet capricios, de artistă dezinteresată de latura practică a vieții, având însă nevoie să fie protejată. Pentru Felix, este o fată admirabilă, o fată superioară pe care no înțeleg. Pentru Stănică, e
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de tăvălitură* de cal și treci peste ea, să scuipi acolo, că nu mai faci bătătură la picioare. Cînd calci pe o tăvălitură de cal sau vezi mînz întîi și ești cu picioarele goale, vei face bă tături sau trîntituri*. Bătrînețe Se crede că dacă mănîncă cineva nouă păsărele numite „pescărași“, acela nu va îmbă trîni. Cu betele* de la botezul unui copil să nu se încingă mă-sa, căci îmbătrînește curînd. Se crede că cel ce rîde de oameni bătrîni - și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se face vreun leac pentru un bolnav, apoi acela nu trebuie să știe de dînsul, căci la din contra, nu folosește. Dacă se dă unui copil nou-născut mai întîi lapte acru și apoi abia să sugă, acel copil pînă la bătrînețe nu va fi nici cînd bolnav. Dacă vreun copil mic este ceva bolnav, se zice că e bine să fure de la o dugheană sineală și să-i facă cu ea cruce pe frunte, piept etc. și se va însănătoșa. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
usuce la soare pînă nu e botezat, căci se pîrlește cînd va umbla prin soare. Copilul, pînă la botez, nu trebuie lăsat singur în casă, căci vine dracul și-l înlocuiește cu unul ce este moale - și crește pînă la bătrînețe tot moale, de trebuie alăptat și legănat toată viața. Dacă un copil are o vînă albastră pe frunte, va fi expus pericolelor de apă; dacă are dungă roșie pe grumaz, va muri de foc. Spre a înlătura aceste pericole, tata
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la altul cînd se pișă, că-ți crapă degetele. Se crede că dacă-i îngălbenesc cuiva degetele, în familia aceluia se va întîmpla un caz de moarte. Se crede că dacă cineva își întinde așa degetele că pocnesc, ele la bătrînețe vor tremura. Să nu pui fluier, fus și lingură în foc, că-ți coc degetele toate. Se crede că dacă buricele degetelor la o fată sînt astfel că pielea formează puncte, aceasta, măritîndu-se, va avea băieți; dacă însă pielea degetelor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]