KorAP: Find »[drukola/base=balcanic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...154 155 156 ...222 >

5,546 matches

Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469

a început o lungă perioadă de negocieri cu Poarta avînd drept obiectiv înlăturarea tuturor garnizoanelor, scop care a fost atins abia în 1867. Domnia lui Mihail este cunoscută în special pentru inițierea de către el a formării unui sistem de alianțe balcanice care să ducă la eliberarea peninsulei de sub jugul otoman. Această perioadă de agitație națională și revoluționară din regiunea pe care o studiem, ca și cea din Europa Centrală, este analizată mai amănunțit într-o secțiune ulterioară a cărții de față

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Centrală, este analizată mai amănunțit într-o secțiune ulterioară a cărții de față. Să menționăm totuși aici că Mihail a reușit să încheie acorduri cu Muntenegru (1866), cu Grecia (1867) și cu România (1868). El a făcut din Serbia centrul balcanic al activităților revoluționare și naționale. Atitudinea lui binevoitoare față de grupurile de bulgari din țara lui va fi de mare ajutor în continuarea eforturilor de atingere a țelului organizării unei mișcări revoluționare în ținuturile bulgărești. În ceea ce privește obiectivele sîrbilor, scopurile etapei viitoare

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
anumite atribute ale regimului autonom au avut un efect advers. Implicarea poliției în alegeri și domnia corupției în politică au fost deja menționate. Cu toate acestea, trebuie să scoatem în evidență faptul că în Serbia, ca și în alte state balcanice, anumite practici erau acceptate, fiind considerate fie normale, fie inevitabile, chiar dacă ele ar fi fost aspru criticate în alte părți ale Europei. Stăpînirea otomană, aflată într-o perioadă de declin, fusese profund coruptă, cel puțin după standardele occidentale. Nimeni nu

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
Sturdza în Moldova, și-au luat în primire posturile, după care armata rusă a evacuat provinciile. Guvernul rus își atinsese cea mai mare parte a obiectivelor propuse în timpul războiului ruso-turc. El deținea o poziție dominantă la Constantinopol și în Peninsula Balcanică în general. Chiar dacă o parte din funcționarii ruși, inclusiv Kiseleff, susținuseră anexarea Principatelor, s-a recurs în final la o soluție alternativă prin instituirea unui regim care îi oferea Rusiei dominația în zonă fără complicații și scutind-o de cheltuielile

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
în 1854. El le făcea cadou boierilor controlul asupra țării, cu Rusia pe rol de supraveghetor. Clasa dominantă reprezenta doar o mică parte a populației și, așa cum am văzut, nu prea exista coeziune în rîndurile acesteia. Ca și alți notabili balcanici, boierii români nu acceptau autoritatea unuia dintre ei decît dacă îl putea dirija sau dacă le reprezenta interesele. Permanentele intrigi țesute de facțiunile boierești unele împotriva altora sau împotriva domnitorului aveau să slăbească guvernele și să le facă mai accesibile

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
refereau de obicei la imperiu folosind termenul de "bolnav", chiar ele erau principalii vinovați de situația aceasta. Puterile interveneau în afacerile otomane din mai multe motive, cum ar fi lărgirea propriilor lor sfere de influență, ca răspuns la apelurile populației balcanice sau pentru păstrarea echilibrului de forțe. În secolul al optsprezecelea, obiectivul Rusiei și Austriei fusese anexarea teritoriului otoman. În secolul al nouăsprezecelea, puterile au fost adesea preocupate de crizele din Orient, în primul rînd pentru ca nu cumva una dintre ele

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
să se concentreze asupra supunerii rebelului musulman. Succesul lor în această acțiune a dus însă la eliminarea singurei forțe militare musulmane din zonă care putea fi folosită împotriva revoluției grecești. Lipsit de o armată corespunzătoare și de un aliat musulman balcanic gata să-l sprijine, Mahmud al II-lea a fost nevoit să apeleze la un alt vasal refractar, Muhammad Ali și să-i ofere Creta și Peloponesul în schimbul serviciilor lui. După cum am menționat deja, armata egipteană era foarte eficientă; sub

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
sub jurisdicția acesteia. Situația era destul de diferită la Constantinopol, unde ulema rămînea un obstacol foarte important. Cu toate acestea, anumite instituții speciale, o școală medicală, de exemplu, și-au deschis porțile. Aceleași probleme trebuiau rezolvate aici, ca și în statele balcanice: exista o lipsă de cărți, de echipament și de profesori competenți. Reforma armatei continua să constituie obiectivul esențial. Înfrîngerea de la Konya fusese o lecție scump plătită. S-a apelat din nou la consilieri străini, de data aceasta în primul rînd

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
de legi, cunoscut sub numele de Mecelle (Culegere de legi), emis între 1866 și 1888. Midhat Pașa era expert în problemele provinciilor. După războiul Crimeei, influența Marii Britanii și a Franței era extraordinar de mare la Constantinopol. Ca și contemporanii lor balcanici, reformatorii otomani preferau să copie modelele administrației franceze. Marea Britanie era desigur un suporter puternic al menținerii pe linia de plutire a imperiului și al reorganizării interne a acestuia. Guvernele britanic și otoman au semnat în 1838 Tratatul de la Balta Liman

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
prevederi ale acordului de pace se vor dovedi extrem de dăunătoare pentru autoritatea otomană în Balcani, chiar dacă implicațiile lor nu au fost evidente de la bun început. I se cerea Rusiei să renunțe la orice pretenție referitoare la protectoratul ei asupra creștinilor balcanici, dar chestiunea aceasta nu a fost dată uitării, puterile semnatare asumîndu-și în schimb rolul de garantați comuni. Să menționăm că Imperiul Habsburgic și Prusia au luat parte la conferința de pace și au semnat tratatul ca și cum ar fi fost state

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
înregistrat o pierdere enormă de vieți omenești. Deși, în ciuda acestor pierderi, elementul masculin musulman al populației otomane a crescut, problema recolonizării acestor oameni în cadrul imperiului era copleșitoare. Marile puteri creștine, care se vor dovedi atît de sensibile față de soarta locuitorilor balcanici, nu au simțit deloc nevoia să dea o mînă de ajutor în situația aceasta. În 1861 s-a urcat pe tron un nou sultan, Abdul Aziz. Cu toate criticile tot mai acerbe la adresa reformelor Tanzimat, el a continuat politica dusă

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
comunali de pe vremuri. Separarea căilor urmate de creștini și de musulmani era clară încă de la începutul secolului, iar perioada reformelor făcuse ca divizările să fie și mai evidente. Dacă autoritatea comunală și cea a bisericii era mai mică, locuitorii Peninsulei Balcanice voiau să aibă propriile lor guverne naționale, nu continuarea controlului unei administrații centralizate de la Constantinopol. FORMAREA STATULUI ROMÂN Prevederile Tratatului de la Paris din 1856 au avut asupra Principatelor Dunărene un efect mai mare decît asupra oricărei alte regiuni. S-a

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
acești ani, principala susținătoare a Principatelor pe plan extern fusese Franța. Înfrîngerea acesteia în 1871 va avea consecințe importante pe viitor. Practic, nici o altă putere nu-și va asuma ulterior un rol asemănător de sprijinire și apărare. CONCLUZIE: REGIMURILE NAȚIONALE BALCANICE Pînă în deceniul al șaptelea fuseseră instituite guverne naționale în patru zone. Singurul stat pe deplin independent era Grecia. Serbia și Principatele Dunărene se aflau încă sub suzeranitate otomană, cu toate că acest statut implica puțin mai mult decît plata unui tribut

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
lui interne și nu putea percepe tributul. Pe plan extern, guvernele din Balcani acționau într-un mod la fel de independent, deși se considera, teoretic, că Ministerul de Externe otoman se ocupa de relațiile internaționale ale întregului imperiu. În realitate însă, statele balcanice avea contacte frecvente și directe cu alte guverne. În evoluția lor internă, noile regimuri naționale aveau tendința să respecte același șablon general și se confruntau cu dificultăți asemănătoare. Monarhia birocratică centralizată era considerată în fiecare din aceste state drept cea

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
europeanul din vestul continentului considera drept o sumă mică de bani oferită discret. Funcționarii mărunți din birocrație erau adesea plătiți atît de prost, încît erau nevoiți să-și mărească veniturile apelînd la astfel de practici. Efectul general era dezastruos. Statele balcanice erau nu numai sărăcite, ci și prost administrate. După cum am văzut, guvernul otoman a încercat să oprească dezintegrarea imperiului său printr-o politică de reforme. Prin deceniul al optulea, dacă nu chiar cu mult timp înainte, era limpede că obiectivul

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
După cum am văzut, guvernul otoman a încercat să oprească dezintegrarea imperiului său printr-o politică de reforme. Prin deceniul al optulea, dacă nu chiar cu mult timp înainte, era limpede că obiectivul major al acestor schimbări, reconcilierea locuitorilor din Peninsula Balcanică aflați încă sub dominație otomană directă, nu putea fi atins. Atracția oferită de ideea națională era mult prea puternică. Pe lîngă aceasta, liderii din Grecia și din principatele autonome se folosiseră de foarte multe ori de orori reale sau inventate

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
întări poziția. Conceptul de "jug otoman" a devenit parte integrantă a mitologiei și a propagandei naționale oficiale. Permanentul accent pus pe această temă avea drept scop influențarea populației aflate sub administrație otomană și ignorarea sau distragerea atenției de la defectele guvernelor balcanice. Gradul ridicat al amestecului marilor puteri a fost scos în evidență în paginile precedente. Practicile acestea erau legale și bazate pe tratatele internaționale. Rusia a avut pînă în 1856 dreptul de a interveni în Principate și în Serbia; cele trei

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
puteri garante ale statelor din Balcani, dar nici în acest caz nu s-a încercat o definire a ceea ce însemna concret acest lucru. Marile puteri, Rusia, Austria, Franța și Marea Britanie, au jucat realmente un rol decisiv în determinarea soartei națiunilor balcanice cu ocazia oricărui eveniment. Ele nu numai că dețineau controlul asupra relațiilor lor externe, dar interveneau din plin și în politica locală. Fiecare consulat își avea clienții lui. Intervenția aceasta la toate nivelurile nu era echitabilă, ea frînînd serios capacitatea

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
politică. Ei aveau să susțină programele care cereau introducerea instituțiilor reprezentative și garantarea drepturilor civile. Aceștia vor îmbrățișa cu entuziasm și programele naționale. Cu alte cuvinte, țelurile și activitățile lor semănau foarte mult cu cele ale contemporanilor lor din statele balcanice. Pe tot parcursul secolului, guvernul habsburgic va rămîne permanent în defensivă în problemele interne și externe. Ca să înțelegem repetatele retrageri din perioada aceasta, este important să rememorăm natura fundamentală a acestui stat. Ca și în secolul al optsprezecelea, monarhia era

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
cu grupurile al căror sprijin era esențial și să mențină echilibrul dintre rivalii politici cu alte cuvinte să urmeze așa-numita politică a lui "dezbină și domnește". Am văzut că în secolul al nouăsprezecelea, atît Imperiul Otoman cît și statele balcanice au devenit monarhii centralizate cu puternice aparate birocratice. În timpul domniilor Mariei Tereza și a lui Joseph al II-lea, fuseseră introduse reforme în acest sens, dar clasele provinciale și opoziția națională fuseseră întotdeauna prea puternice pentru repurtarea unui mare succes

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
intereselor habsburgice în aceste regiuni constituia obiectivul esențial al politicii externe, problemele Balcanilor și ale Orientului avînd clar o importanță secundară. Atitudinea în general negativă a habsburgilor față de Chestiunea Orientală și dorința lor de a nu fi implicați în controversele balcanice reflectau această atitudine; neutralitatea lor din timpul războiului Crimeei, de exemplu, a fost cel puțin parțial impusă de situația din Italia. Diplomații habsburgi au jucat un rol mai activ în negocierile referitoare la Principatele Dunărene, datorită efectelor pe care orice

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
marilor proprietari funciari. Mai ales atitudinea țărănimii era fluctuantă. Exista o mai mică înclinație spre credința că Dumnezeu stabilise locul în viață al fiecărui individ și că oamenii trebuiau să-și îndeplinească menirea fără să crîcnească. Ca și în ținuturile balcanice, țăranul de pe teritoriul monarhiei voia desființarea corvezilor și a obligațiilor feudale și dobîndirea deplinei proprietăți asupra unui anumit lot de pămînt. El dispunea de căi specifice de a-și exprima sentimentele: revoltele țărănești fuseseră ceva obișnuit în trecut, dar se

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
atacat de un grup aflat în plină afirmare, format din intelectuali burghezi, ca profesori, avocați, funcționari civili, doctori, meșteșugari și negustori. Ei criticau conducerea bisericii, majoritatea lor avînd convingeri politice liberale și naționale. Asemeni contemporanilor lor din rîndul altor popoare balcanice, acest grup era convins de importanța limbii ca expresie adevărată a culturii naționale. Scoțînd în evidență originea latină a limbii române, membrii lui susțineau îndepărtarea cuvintelor slave și a altor cuvinte străine și folosirea alfabetului latin în locul celui chirilic. Cu toate că

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
rus și-a îndreptat apoi atenția spre Prusia ca singurul partener posibil în problemele internaționale. Sprijinirea ulterioară de către Rusia a politicii prusace de unificare a Germaniei avea să aibă o profundă semnificație pentru Imperiul Habsburgic și mai ales pentru Peninsula Balcanică. Cu toate că aspectele diplomatice ale perioadei revoluționare sînt importante, mișcările înseși au fost firește organizate de conducerile naționale respective. Acestea erau adeseori în contact cu alte grupuri care aveau țeluri asemănătoare, în special cu organizațiile italiene, maghiare și poloneze. Deosebit de influente

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
influența maghiară și de cea poloneză, ci și de mișcarea de unificare a Italiei. Existau legături atît cu aripa stîngă a lui Mazzini și Garibaldi, cît și cu dreapta condusă de Cavour și de regatul Sardiniei. Situația revoluționară din peninsula balcanică era afectată de asemenea de activitatea grupurilor de stînga care expuneau programe mergînd de la liberalismul moderat la socialism, anarhism și comunism. Punînd de multe ori accentul mai mult pe aspectele sociale decît pe cele naționale ale revoluției, acestea urmăreau introducerea

Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]