8,717 matches
-
Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, București, 1897. Culegeri: Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; Basme culese din gura poporului, pref. G. I. Ionnescu-Gion, București, 1892; Snoave sau glume populare, București, 1892; Alte basme culese din gura poporului, București, 1893; Cerbul de aur și alte basme pentru copii culese din gura poporului, București, 1893; Snoave, București, 1893; Glume și povești, pref. Al. Vlahuță, Craiova, 1895; La gura sobei, pref. edit. București, [1895]; Povești și
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Culegeri: Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; Basme culese din gura poporului, pref. G. I. Ionnescu-Gion, București, 1892; Snoave sau glume populare, București, 1892; Alte basme culese din gura poporului, București, 1893; Cerbul de aur și alte basme pentru copii culese din gura poporului, București, 1893; Snoave, București, 1893; Glume și povești, pref. Al. Vlahuță, Craiova, 1895; La gura sobei, pref. edit. București, [1895]; Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; Basme culese din gura poporului, pref.
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Cerbul de aur și alte basme pentru copii culese din gura poporului, București, 1893; Snoave, București, 1893; Glume și povești, pref. Al. Vlahuță, Craiova, 1895; La gura sobei, pref. edit. București, [1895]; Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; Basme culese din gura poporului, pref. I. C. Chițimia, București, 1955; Sora Soarelui. Basme culese din popor, îngr. Iordan Datcu, pref. I. C. Chițimia, București, 1970; Cerbul de aur. Basme culese din popor, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1985; Sur-Vultur. Basme culese
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
București, 1893; Snoave, București, 1893; Glume și povești, pref. Al. Vlahuță, Craiova, 1895; La gura sobei, pref. edit. București, [1895]; Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; Basme culese din gura poporului, pref. I. C. Chițimia, București, 1955; Sora Soarelui. Basme culese din popor, îngr. Iordan Datcu, pref. I. C. Chițimia, București, 1970; Cerbul de aur. Basme culese din popor, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1985; Sur-Vultur. Basme culese din gura poporului, îngr. Iordan Datcu, București, 2000. Traduceri: Povești adevărate (imitații
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
sobei, pref. edit. București, [1895]; Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; Basme culese din gura poporului, pref. I. C. Chițimia, București, 1955; Sora Soarelui. Basme culese din popor, îngr. Iordan Datcu, pref. I. C. Chițimia, București, 1970; Cerbul de aur. Basme culese din popor, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1985; Sur-Vultur. Basme culese din gura poporului, îngr. Iordan Datcu, București, 2000. Traduceri: Povești adevărate (imitații și traduceri), București, 1884; A. Gennevraye, Iubire, București, [1887], Ombra, București, [1895]; Xavier de Montépin
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
1895; Basme culese din gura poporului, pref. I. C. Chițimia, București, 1955; Sora Soarelui. Basme culese din popor, îngr. Iordan Datcu, pref. I. C. Chițimia, București, 1970; Cerbul de aur. Basme culese din popor, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1985; Sur-Vultur. Basme culese din gura poporului, îngr. Iordan Datcu, București, 2000. Traduceri: Povești adevărate (imitații și traduceri), București, 1884; A. Gennevraye, Iubire, București, [1887], Ombra, București, [1895]; Xavier de Montépin, Maiestatea sa, banul, București, 1888; Carmen Sylva, București, București, 1892; François Coppée
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Ce povestește pădurea, București, [1897]; Ernest Legouvé, Părinți și copii în al XIX-lea secol, București, 1898; Émile Richebourg, Vrăjitorul alb, București, [1898]. Repere bibliografice: Traian Demetrescu, Amintiri literare, „Revista olteană”, 1888, 11; Iorga, Pagini, I, 16-17, 21; Al. Macedonski, Basme de D. Stăncescu, L, 1893, 10; Rosetti, Dicț. cont., 173; Ilarie Chendi, Umanitate și progres, F, 1898, 9; Ion Achimescu, În memoria lui D. Stăncescu, „Carmen”, 1899, 10; Lys [Al. Antemireanul], Dumitru Stăncescu, „Epoca”, 1899, 1140; [Șt. Tuțescu], Dumitru Stăncescu
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Dumitru Stăncescu, „Ovidiu”, 1899, 19-21; Chițimia, Folcloriști, 371-387; Tomescu, Ist. cărții rom., 156-157; Vrabie, Folcloristica, 277-278; Ist. lit., III, 910-917; Bârlea, Ist. folc., 295-296; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 151-155; Dicț. lit. 1900, 809-810; Virgiliu Florea, „Cerbul de aur. Basme culese din popor”, AAF, 1987, 464-465; Iordan Datcu, Un volum necunoscut al lui Dumitru Stăncescu, REF, 1990, 5-6; Datcu, Dicț. etnolog., II, 223-224. L. Cș.
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
dialogul edenic, Chișinău, 1999; Cu siliconul în bandulieră, Botoșani, 1999; Pelerinul de cenușă, Iași-Chișinău, 2000; Autoportrait avec blasphème - Autoportret cu blestem, ed. bilingvă, Amay (Belgia), 2001; Conspirația vagabonzilor, Iași, 2001; Spiritul universal al culturii române, Iași, 2002; Mexicul - tărâmul de basm al poeziei, Cluj-Napoca, 2003; Cantina cu cearcăne, pref. Luca Pițu, Iași, 2003; Crematoriul de suflete, Iași, 2003. Antologii: Metafore românești din Basarabia, I-II, Iași, 2000 (în colaborare cu Leo Butnaru); Metafore românești din Bucovina de Nord, I-II, Iași
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
de viziune s-a manifestat totuși. Deși există și rare excepții, proza fantastică italiană nu cultivă „atracția spre irațional, spre nebulos, spre stări de opresiune, angoasă sau teroare”, ci se configurează mai degrabă în zona miraculosului de tipul celui propriu basmului, fățiș „neverosimil”, dar acceptat prin convenție, învestit cu o funcție parabolică, eventual burlescă sau satirică, ori în cadrele enigmaticului tulburător, marcat de irupția inexplicabilului în cotidian. În aproape toate cazurile se manifestă ceea ce S. definește ca „italianitate”, adică o „aspirație
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
lumea labirintică, iar aventurii lor inițiatice îi corespunde aventura stilistică a autorului: compoziția polifonică, distribuția pe mai multe voci a discursului narativ susțin un recital livresc ludic și caricatural, cu numeroase accente parodice, în care se întâlnesc istorisirea sadoveniană cu basmul eroicomic, exuberanța rabelaisiană cu fabulosul arghezian. Jucăria (1989), roman despre dictatură, lipsit de determinări spațio-temporale concrete, reconstituie o atmosferă halucinantă, cu origini în proza lui Franz Kafka și în aceea sud-americană. Printr-un experiment textualist, lumea se zămislește din jocul
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
Nagy István, Spre tabăra din pădure, București, 1961 (în colaborare cu Szász János); A. V. Ghermano, Din pravile nescrise, București, 1962 (în colaborare cu Eugen Naum); Aleksandr Neverov, Tașkent, orașul pâinii, București, 1962 (în colaborare cu Eva Silaghi); Evgheni Permeak, Basmul cu lupul cenușiu, București, 1962 (în colaborare cu T. Constantinescu); Tom-Degețel (Povești populare engleze), București, 1962; Massaro cel Drept (Povești populare italiene, după Italo Calvino), București, 1963; Basme satirice rusești, îngr. și pref. Mihai Pop, București, 1964 (în colaborare cu
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Tașkent, orașul pâinii, București, 1962 (în colaborare cu Eva Silaghi); Evgheni Permeak, Basmul cu lupul cenușiu, București, 1962 (în colaborare cu T. Constantinescu); Tom-Degețel (Povești populare engleze), București, 1962; Massaro cel Drept (Povești populare italiene, după Italo Calvino), București, 1963; Basme satirice rusești, îngr. și pref. Mihai Pop, București, 1964 (în colaborare cu M. Protopopov); Viezurele și vulpea (Povești populare iugoslave), București, 1964; Victor Sivetidis, Cu fabula la drum, București, 1964; Povestea cu leul și taurul (Basme populare africane), București, 1965
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Italo Calvino), București, 1963; Basme satirice rusești, îngr. și pref. Mihai Pop, București, 1964 (în colaborare cu M. Protopopov); Viezurele și vulpea (Povești populare iugoslave), București, 1964; Victor Sivetidis, Cu fabula la drum, București, 1964; Povestea cu leul și taurul (Basme populare africane), București, 1965 (în colaborare cu C. Ianculescu); Branko Ćopić, Peripețiile lui Nikoletina Bursać, București, 1965 (în colaborare cu Victor Vescu), A opta ofensivă, București, 1966 (în colaborare cu Victor Vescu); Basme sârbo-croate, București, 1965 (în colaborare cu Dorin
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
București, 1964; Povestea cu leul și taurul (Basme populare africane), București, 1965 (în colaborare cu C. Ianculescu); Branko Ćopić, Peripețiile lui Nikoletina Bursać, București, 1965 (în colaborare cu Victor Vescu), A opta ofensivă, București, 1966 (în colaborare cu Victor Vescu); Basme sârbo-croate, București, 1965 (în colaborare cu Dorin Gămulescu); Vladislav Vancura, Trei râuri, București, 1966 (în colaborare cu Alexandra Toader); F. M. Dostoievski, [Proză], în Opere, I, II, IV, București, 1966-1969, Eternul soț, îngr. și postfață Grigore Storin, București, 1992; I. S.
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
narativă. Așa se întâmplă în capitolul Emanciparea țiganilor, cu o romantică poveste de dragoste, sfârșită tragic, și mai ales în Frații Cuciuc, unde destinul a „șapte generațiuni de paricizi” stă sub semnul lugubru al fatalității. Atmosfera are aici ceva de basm oriental, realul luând o ciudată înfățișare de imaginar. S. știe să țină treaz interesul, intercalând întâmplări neașteptate, anecdote cu haz și episoade de senzație, cum ar fi acela al sfârșitului poetului Al. Hrisoverghi. Limba, cu o patină de vechime, creează
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
Gh. Sion, G. Al. Zamphirolu, G. G. Meitani. Cu prilejul morții lui Ion Heliade-Rădulescu (1872) C. Esarcu reconstituie biografia scriitorului, G. Crețeanu îi închină versuri (O rugăciune) și se republică poezia lui Heliade Cântarea dimineții. Din „Convorbiri literare” se preiau basme populare prelucrate. Și Ștefan Vellescu dă o traducere a unei scene din Mizantropul de Molière. L.V.
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289766_a_291095]
-
-ntâlnesc. Luna când lucește, / Soarele sfințește, / Soare când răsare, / Luna intră-n mare”. Acesta este primul și cel mai vechi tip al baladei Soarele și Luna, întâlnit în spațiul muntean, oltean, bănățean, dobrogean și moldovean. Balada se înrudește, totodată, cu basmele tratând tema incestului. Prin forma ei, se înscrie printre cele mai reușite creații populare, cu deosebire datorită elementelor fantastice, care o apropie de basm și îi potențează expresivitatea. În Transilvania și în Moldova de Nord circulă tipul de baladă cunoscut
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
și Luna, întâlnit în spațiul muntean, oltean, bănățean, dobrogean și moldovean. Balada se înrudește, totodată, cu basmele tratând tema incestului. Prin forma ei, se înscrie printre cele mai reușite creații populare, cu deosebire datorită elementelor fantastice, care o apropie de basm și îi potențează expresivitatea. În Transilvania și în Moldova de Nord circulă tipul de baladă cunoscut sub numele Fratele și sora, în care domină caracterul nuvelistic și tendința moralizatoare. Aici fratele, fecior de însurat, o cere pe soră de la mama
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
Sandu-Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, Craiova, 1943, 35-50; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1975, 89-99; Alexiu Viciu, Flori de câmp, Cluj-Napoca, 1976, 263-264. Repere bibliografice: S. Fl. Marian, Nunta la români, București, 1890, 210-212; Lazăr Șăineanu, Basmele române, București, 1895, 9, 413, 505, 677, 898, 978-979; Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903, 588-593; I. Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, 1907, 60-64; Elena Niculiță-Voronca, Studii în folclor, I, București, 1908, 16-20
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
nouă, București, 1914, 75-98; Tudor Pamfile, Cerul și podoabele lui, București, 1915, 105-152; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, pref. Ion Biberi, București, 1968, 75-82; Paul Petrescu, Imagini ale soarelui în arta populară, SCIA, 1963, 1; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 273-274; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 68-72; Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976, 231-234, 372; Dicț. lit. 1900, 795-796; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 143-156
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
SNOAVĂ, specie a epicii populare, în proză, de obicei uniepisodică, având caracter satiric și conținut anecdotic. Pe lângă denumirile ei regionale (polojanie, jâtie, tacla, trufă, sozie, basm, păcăleală, pildă, palavră, isnoavă ș.a.), există termenii poveste și glumă, larg răspândiți în toate provinciile. În folcloristică s-a impus cuvântul snoavă (de origine veche slavă) și, alături de acesta, au fost adoptați termenii glumă și anecdotă, pentru desemnarea unor categorii
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
larg răspândiți în toate provinciile. În folcloristică s-a impus cuvântul snoavă (de origine veche slavă) și, alături de acesta, au fost adoptați termenii glumă și anecdotă, pentru desemnarea unor categorii. Deși specia pare să fi apărut mult mai târziu decât basmul și legenda, prin fenomenul de poligeneză motive ale ei au fost depistate încă în operele literare ale Antichității. Circulând de la un popor la altul (mai ales în Evul Mediu), a suferit în continuare un proces de selecție și de adaptare
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
adus și prelucrarea lui Anton Pann, Nezdrăvăniile lui Nastratin Hogea. În colecțiile din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, publicate de I. C. Fundescu, Petre Ispirescu, D. Stăncescu, ca și în cea a lui D. Furtună, s. apare alături de basm și doar rareori separat. O serie de motive au fost versificate mai întâi de Anton Pann în Povestea vorbii, procedeul fiind apoi reluat de Petre Dulfu și Th. D. Speranția. Specia românească este ilustrată de aproximativ patru mii de tipuri
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
un singur episod și având un singur personaj, cel negativ (glumele și anecdotele). A doua categorie grupează narațiuni compuse din două scene sau două acțiuni (sistem binar caracteristic s. propriu-zise). Alte două tipuri se apropie prin sistemul lor compozițional de basm, fiind alcătuite din mai multe episoade (tip serial - de exemplu, povestea despre mortul ucis de mai multe ori) sau grupându-și întâmplările în jurul personajului reprezentativ (tip ciclic - ciclul despre Păcală). Istorisită cel mai adesea în momentele de odihnă, s. este
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]