6,806 matches
-
chef, în timp ce ajutoarele veneau în tăcere pe urma lor, cu aceeași stare de spirit. — V-am ieșit în întâmpinare. Pesemne sunteți obosit. Când Toshimitsu se înclină în fața lui, Mitsuhide păru luat prin susprindere. — Toshimitsu? Nu te-am văzut. Ai avut bunătatea de a fi îngrijorat de întârzierea mea. Iartă-mă. Azi am băut cam mult, așa că intenționat am venit pe jos spre casă, încercând să mă dezmeticesc. Nu fi îngrijorat de paloarea mea. Acum mă simt mult mai bine. Toshimitsu vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
tăcut spre Hideyoshi și dădu să se ridice. — Nădăjduiesc că Seniorul Kikkawa e bine sănătos, spuse Hideyoshi. Te rog să-i transmiți cele mai calde salutări din partea mea. Emisarul clanului Mori îngenunche în poziție cuviincioasă. Simțind cât de profundă era bunătatea lui Hideyoshi, se înclină cu cel mai adânc respect. — De asemenea, cred că în statul major de campanie al Seniorului Terumoto este un călugăr numit Ekei. Ekei din Ankokuji. Într-adevăr, stăpâne. — Nu l-am mai văzut de mult. Transmite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
decât de obicei în primirea pe care i-o făcu generalului înfrânt. Toshinaga era la fel de îngrijorat ca și tatăl său și-l ajută pe fugar să-și scoată sandalele îmbibate de sânge. — Mă simt de parcă aș fi la mine acasă. Bunătatea impresionează profund pe cel aflat în abisul deznădejdii și îl face să nu mai fie suspicios și plin de amărăciune. Este singurul lucru care îl determină să mai spere. Părând fericit de-a binelea, Katsuie continuă să-i felicite pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
rămas bun, le turnă și celorlalți doi câte una. Se servi cu poftă din mâncarea simplă pe care o ceruse Inuchiyo. — În viața mea n-am mâncat ceva mai gustos ca orezul de azi. N-am să vă uit nicicând bunătatea. Și, acestea fiind zise, își luă rămas bun. Inuchiyo, care-l însoți până afară, observă imediat că avea calul frânt de oboseală. Ordonându-i unui paj să scoată propriul său cal sur rotat, i-l oferi lui Katsuie. — Fiți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
celor trei fiice ale sale dădeau petrecerii un aer incredibil de proaspăt și chiar elegant. Cea mai tânără dintre cele trei surori avea doar zece ani și, când vedeau fetița veselindu-se printre tăvile cu mâncare și oamenii gălăgioși, înfulecând bunătăți și făcându-le farse surorilor ei mai mari, până și luptătorii bătrâni, cărora puțin le păsa de moartea lor iminentă, erau nevoiți să-și mute privirile în altă direcție. Katsuie băuse prea mult. De nenumărate ori, oferind cuiva câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pace mare; și neamul acesta a căpătat îmbunătățiri sănătoase prin îngrijirile tale. 3. Lucrul acesta îl mărturisim cu toată mulțumita, în toată vremea și în tot locul. 4. Dar, ca să nu te țin prea mult, te rog să asculți, în bunătatea ta, cîteva cuvinte. 5. Am găsit pe omul acesta, care este o ciumă: pune la cale răzvrătiri printre toți Iudeii de pe tot pămîntul; este mai marele partidei Nazarinenilor, 6. și a încercat să spurce chiar și Templul. și am pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
ACEST VOLUM FAMILIEI. Mamei, ocrotitoarea mea de totdeauna, de la care am învățat blândețea și puterea cuvântului rostit cu dragoste. Tatălui meu, părinte iubitor, dar sever, care mi-a hotărât drumul spre carte și profesie. Mariei, soție devotată, suflet de floare - bunătatea personificată, de la care am învățat deschiderea spre lume. Fiicei mele - Mariana, nepotului meu - Cosmin, și celor trei vlăstare ale sale care, peste ani, își vor aminti de mine. e câtva timp gândul mă poartă de a mai face încă o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mioritice, ni se impuneau anumite meniuri delicate, preparate tuturor din „capete, gâturi și gheare (scurmace) de pui și chiar râturi și picioare de porc de la genunchi în jos”. Și noi, „fericiții de atunci”, ne băteam ore în șir pentru asemenea bunătăți pământești oferite cu larghețe și interes pentru sănătatea noastră. Volumul în sine conține 79 de fabule scurte, cu personaje având însușiri caracteristice pentru a fi mai ușor și mai acuzator arătate cu degetul. O bună parte din aceste piese satirice
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
fac loc scrisorii în spațul imediat următor. Bârlad, 27 februarie 2007. Dragă domnule Andrei. De câtva timp încerc să-mi limpezesc gândurile după ce am citit și recitit „Memoriile mandarinului Valah”, cât și „Cu pușca după zmei”, pe care ai avut bunătatea să mi-o trimiți ca dar de suflet. Referitor la „memorii”, țin să adaug faptul că am surprins în ele lucruri și fapte uimitor de asemănătoare cu acelea pe care le-am parcurs eu în timp. Mai mult încă, îmi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
fiii tăi, și-i voi întări domnia. 12. El Îmi va zidi o casă, și-i voi întări pe vecie scaunul lui de domnie. 13. Eu îi voi fi Tată și el Îmi va fi fiu și nu voi îndepărta bunătatea Mea de la el, cum am îndepărtat-o de la cel dinaintea ta. 14. Îl voi așeza pentru totdeauna în Casa Mea, și în împărăția Mea scaunul lui de domnie va fi întărit pe vecie." 15. Natan a spus lui David toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
cum se cuibăresc vorbele care poartă pe lângă mesajul de suflet al bătrânului și fiorul vechilor izvoade cuprinse în minunata operă a domnului profesor universitar doctor Ioan Caproșu: “Documente privitoare la istoria orașului Iași” de la 1408 la 1800... “Multă înțelepciune și bunătate sălășluiesc în cuprinzătorul tău suflet, sfințite părinte” - îmi răsar în minte gânduri de recunoșrtință și pioșenie. Țiganca a terminat de ospătat și privește la mine cu zâmbet: --Apoi cum vă înțelegeți gândurile unul altuia și cum sporovăiți când sunteți împreună
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
obrazul rumen plăcinte poale-n brâu, alături de care ședea într-o rână, între două păhărele, o sticlă în care, după culoare, se ghicea o băutură din cele ce numai bătrânul știa să le facă... “Cine și când a adus aceste bunătăți? Fata din vis... sau din realitate?...” - mi-a fulgerat prin gând. Am luat panerul și l-am dus călugărului ca pe un trofeu. El mă privea cu ochii mijiți, poleiți cu lumină și bucurie. A întins brațele și l-a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu mini de m-au căutat cheltuind la doftorii și cu dohtori pentru mine, cari nimini alții n-au făcut-o. Apoi că și de aice înainte, dumnealui rămâne a mă sprijini în casa dumisale cu odihna mea, după feriasca bunătate ci știu că are”. Cum ți s-a părut destăinuirea lui Iordachi Aslan, vere? --Întâi dă-mi voie să-ți amintesc că pe “Toader Balș căminariul” l-am mai întâlnit când Alexandru Ioan Calimah voievod a cumpărat casa lui Toader
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
piatră, aicea în târgu în Iași, lângă Chervăsăria armenească și lângă Chervăsăria cea noao a golăienilor în dos”. --Nu prea m-ai lămurit, fratele meu, fiindcă n-ai spus care-i fața călugărească care a cumpărat pentru sufletul său așa bunătate. --Și zice mai departe Aishatân: Acestea le-am vândut părintelui Macarie ce-au fost egumen la svânta mănăstire la Golăia”. --Vreau o dovadă sigură că “părintele Macarie” a cumpărat aceste dughene în folosul lui. --Iaca și dovada: “Și această tocmală
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
căutarea în amănunt a efectului. Unele figuri de sfinți pot fi portretele oamenilor din acele vremuri. Câtă deosebire la ctitori în atitudinea lor față de operele de cultură și practicarea unor metode barbare în administrația țării. Cronicarul îi caracteriza: ,,numai o bunătate aveau amândoi între dânșii, căci erau foarte curați, cum se grăiește, în casa lor se putea cânta o sfântă liturghie”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 19 footnote>. Gheorghe Duca a sprijinit în anul 1678 terminarea zidului înconjurător al mănăstirii Golia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care mă număr și eu, au crescut la umbra mănăstirii și au rămas aproape de slujirea Bisericii, imitând în viața lor, faptele părintelui Mitrofan. Cu toții l-am numit părinte bun și prieten de nădejde. Discret, îi făcea pe toți părtași la bunătatea sa. Pentru oricine avea o vorbă bună și un sfat înțelept. La dânsul s-au împlinit cuvintele Părinților Bisericii care tâlcuiesc că în persoana fiecărui musafir se ascunde Hristos. Vizita la sfinția sa se transforma în sărbătoare, într-o bucurie adevărată
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Parcă îl am în fața ochilor: chip de sfânt, părul și barba argintii, ochii blânzi, adumbriți de niște sprâncene stufoase și acelea albe. Ușor adus de spate, parcă mereu are să-ți destăinuie ceva numai de el știut...Întreaga lui făptură revarsă bunătate și răbdare. Tot timpul ai credința că te îmbie să-l urmezi...Și pașii mă poartă cu grăbire spre culme. Merg ca purtat pe aripile unei păsări măiastre care nu are hodină. Urc, urc, dar ceva mi se pare că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în zapisul lui Palade Radomeschi din 10 august 1716 (7224). Nu știu de ce, dar prin minte mi-a trecut repede zicala: „Cine nu are bătrâni, să și-i cumpere”. Eu însă am lângă mine o comoară...Înțelept și de o bunătate fără margini...Uite și acum m-a trimis taman la acel zapis care vorbește chiar despre această casă: „Adecă eu, Palade Radomeschi, fac știre cu acestu zapis al meu pentru niște casă ce sîntu pe Ulița Mare, carele mi le-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cinste - ne poftește călărașul cu toată fața luminată de o bucurie lăuntrică. Drept-îi, gospodarule, că poftirea pe care ne-o faci îi îmbietoare, dar nu putem rămâne, pentru că astăzi e sfânta vineri și nu putem încălca canoanele bisericești. Mulțumim pentru bunătate, gospodarule. Ne luăm rămas bun de la călăraș și ieșim în uliță. Mergem încet, în tăcere deplină. Eu mă întreb mereu: „De ce tot timpul a vorbit doar călărașul, iar femeia de lângă el ședea într-o așteptare smerită? Era nevasta lui sau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cinstiți și de bun neam, dreptcredincioși și bogați. Tatăl său se chema Teofan, iar mama sa Nona. Acesta a trăit pe vremea tiranilor împărați Dioclețian și Maximilian (284305) și a strălucit mai înainte în viața pustnicească și, pentru nespusa lui bunătate, a fost făcut arhiereu. Și, fiind cu frica lui Dumnezeu, cinstind creștinătatea și propovăduind cu îndrăzneală și cu glas slobod dreapta credință, a fost prins de mai marii cetății Lichiei și dându-l la osândă și la cazne l-au
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ciumă, s-au gândit ei, că ar fi bine să ia o măsură pentru tot poporul acesta, care privește din ce în ce mai îngrozit venirea acestei ierni, prognosticate că va fi una din cele mai cumplite, de la anul 2000 încoace. Sătui de imensa bunătate, de care a dat mereu dovadă guvernanții, pentru confortul și bunăstarea poporului, s-au gândit că bine ar fi, să dea o reglementare și pentru bietele mașini, care se zgribulesc și ele de pe acum, simțind venirea iernii și se simt
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
el din acest popor. Acum, vă rog să mă scuzați, numele de Zeus dat unui asemenea individ, demn de spânzurătoare, mi-a stârnit pe loc atâta greață, încât fug să folosesc eficient un anumit loc din baie, ca să nu distrug bunătate de tastatură ... Viruși informatici (file de jurnal) Cine nu au auzit în zilele noastre câte ceva despre virușii informatici? Cred că nu numai cei care au un calculator, fie el chiar și de nivelul unei râșnițe ordinare, ci și cei care
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ține sipetul lui vechi... Ca niciodată, capacul este ridicat și rezemat de perete. Caut cu privirea spre adâncul sipetului... „Nu! Nu se poate! De unde au apărut cele opt volume cu documente privitoare la Istoria orașului Iași? Eu știu că - grație bunătății bătrânului - le am acasă. Cum au ajuns aici? Poate printr-o minune!” Călugărul mă urmărește cu atenție și ochii îi lucesc de bucurie. Nu întârzie să vorbească: Am să-ți spun cum au ajuns acele cărți în sipet. Nu-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mult știut și să ies la întâlnirea cu pârâiașul zurbagiu de dincolo de portiță... Nimic nou pe malurile lui încărcate de lăstăriș și iarbă încă verde. Îmi răcoresc chipul cu apa limpede precum „Lacrima Cristi” și mă întorc în chilie, unde bunătățile aduse de bătrân mă așteaptă așezate frumos pe masă... Călugărul, ca de obicei, nu-i de față. Mănânc pe așezate, fiindcă știu că el nu se grăbește niciodată. Așa s-a întâmplat și de această dată, dar... Tocmai pe când mulțumeam
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Are el un gând bătrânul... Nu degeaba mă tot îmbie să citesc și nu mă va ierta de nu voi fi la înălțimea așteptărilor lui” - gândeam eu cu îngrijorare, fiindcă îl știam că nu trece cu vederea nici-un amănunt... Cu bunătatea lui părintească, m-a dădăcit așa o săptămână întreagă. De multe ori, seara, mă lua la vecernie... Îl admiram cum îi ședeau odăjdiile. Parcă era născut în ele! Arăta ca un sfânt de pe icoană. Câtă armonie în el!... Când cânta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]