3,886 matches
-
polonez a refuzat să încuviințeze tratatul, considerându-l o chestiune ce privește doar Marele Ducat al Lituaniei. În ianuarie 1560 Sigismund l-a trimis pe ambasadorul Martin Volodkov la curtea lui Ivan de la Moscova într-o încercare de a opri cavaleria rusă de la a prăda Livonia rurală. Succesele rușilor au urmat un model similar, cu multiple campanii mici, cu asedii în care muschetarii au jucat un rol-cheie distrugând fortificațiile de lemn cu susținerea eficientă a artileriei. Forțele țarului au cucerit cetăți
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
despresurare cu 6.000 de soldați germani, polonezi și suedezi. În , care a urmat, rușii au suferit pierderi grele, pierzând cai și arme, Ivan fiind pentru prima oară învins categoric în Livonia. Bathory a accelerat formarea husarilor, o unitate de cavalerie nouă și bine organizată, care a înlocuit datoriile feudale ale nobililor. Similar, el a îmbunătățit un sistem de artilerie deja eficient și a recrutat cazaci. Bathory a strâns 56.000 de soldați, dintre care 30.000 din Lituania, pentru primul
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
de Casație și Justiție. A avut trei frați: "Albert Alexandru" - fratele geamăn, mort în 1900 (căpitan), "Eustațiu" (1863-1919) și "Gheorghe" (1872-1936). După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Mihail Schina a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 9 Roșiori și ofițer în statul major al Diviziei 3 Infanterie. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Roșiori, șef al
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]
-
9 Roșiori, șef al Etapelor Armatei de Nord și comandant al Diviziei 1 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/5 ianuarie 1917 - 1/13 iulie 1918, remarcându-se pe timpul Bătăliei de la Oituz. La 28 octombrie/11 noiembrie 1918 Divizia 1 Cavalerie este remobilizată, generalul Mihail Schina fiind numit comandant al acesteia, rămânând în fruntea acesteia până la 1 iulie 1919. Pentru modul în care și-a susținut ideile și convingerile, a intrat în câteva ocazii în conflict cu superiorii săi. În toamna
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]
-
susținut ideile și convingerile, a intrat în câteva ocazii în conflict cu superiorii săi. În toamna anului 1917 a fost în conflict cu șefii săi ierarhici - generalul Arthur Văitoianu (comandantul Corpului IV Armată) și generalul Nicolae Sinescu (inspectorul general al cavaleriei) - pe problematica înzestrării și misiunilor trupelor de cavalerie. În mai 1919 este acuzat de incompetență și insubordonare, fiind înlocuit de la comanda Diviziei 1 Cavalerie și anchetat de o comisie special numită în acest sens, fiind absolvit de acuzații. Afectat de
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]
-
ocazii în conflict cu superiorii săi. În toamna anului 1917 a fost în conflict cu șefii săi ierarhici - generalul Arthur Văitoianu (comandantul Corpului IV Armată) și generalul Nicolae Sinescu (inspectorul general al cavaleriei) - pe problematica înzestrării și misiunilor trupelor de cavalerie. În mai 1919 este acuzat de incompetență și insubordonare, fiind înlocuit de la comanda Diviziei 1 Cavalerie și anchetat de o comisie special numită în acest sens, fiind absolvit de acuzații. Afectat de aceste lucruri, își dă demisia din armată la
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]
-
săi ierarhici - generalul Arthur Văitoianu (comandantul Corpului IV Armată) și generalul Nicolae Sinescu (inspectorul general al cavaleriei) - pe problematica înzestrării și misiunilor trupelor de cavalerie. În mai 1919 este acuzat de incompetență și insubordonare, fiind înlocuit de la comanda Diviziei 1 Cavalerie și anchetat de o comisie special numită în acest sens, fiind absolvit de acuzații. Afectat de aceste lucruri, își dă demisia din armată la 1 octombrie 1921. Rezoluția de pe raportul său de pensionare menționează: "Un prea bun ofițer general. Este
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]
-
523 de oameni, ocupa dispozitiv de luptă de-a lungul frontierei, astfel: Totodată, trupele române din Dobrogea urmau să fie sprijinite de Corpul 47 Armată rus (comandant - generalul A.M. Zaloncicovski), format din o divizie de infanterie și o divizie de cavalerie rusești și Divizia sârbă, cu un efectiv total de circa 30.000 de oameni. Concentrarea trupelor rusești s-a realizat în raionul Medgidia-Peștera, însă cu întârziere, abia la 1 septembrie 1916. La începutul campaniei, comandant al Armatei 3 era generalul
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
Kurland, după ce s-a convertit de la luteranism la biserica reformată și a intrat în serviciul Brandenburg ca general. În 1672 el a primit comanda tuturor forțelor din Brandenburg. În 1672 și 1674 a luptat în Războiul olandez. În calitate de comandant al cavaleriei Brandenburg, în timpul invaziei suedeze, la 28 iunie 1675 în Bătălia de la Fehrbellin, el a atacat armata suedeză fără ordin de a face acest lucru, producându-le pierderi grele. Această mișcare a contribuit în mod decisiv la victoria Brandenburg dar și
Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Homburg () [Corola-website/Science/335887_a_337216]
-
1769, Friedrich Joseph Ludwig Carl August a fost fiul cel mare al Landgrafului Frederic al V-lea de Hesse-Homburg și a soției acestuia, Caroline de Hesse-Darmstadt, fiica Landgrafului de Hesse-Darmstadt, Ludovic al IX-lea. Frederic a fost numit căpitan al cavaleriei ruse în 1783 și general austriac în timpul Războaielor Napoleoniene. Pentru serviciile sale în aceste conflicte, a fost numit comandor al Ordinului Maria Terezia. În ciuda obiecțiilor mamei sale, Charlotte de Mecklenburg-Strelitz, la 7 aprilie 1818, Frederic s-a căsătorit cu Prințesa
Frederic al VI-lea, Landgraf de Hesse-Homburg () [Corola-website/Science/335888_a_337217]
-
Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campania anului 1916. a urmat cursurile Școlii de subofițeri din București între 1881-1883, după absolvirea căreia a fost admis să susțină examenul de absolvire a Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie, pe care îl promovează în anul 1883 cu gradul de sublocotenent. Ulterior, Constantin Teodorescu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de sub-șef de stat major al Corpului
Constantin Teodorescu () [Corola-website/Science/335937_a_337266]
-
decembrie, regele a părăsit câmpul de asediu, împreună cu cea mai mare parte a armatei lituaniene, voluntarii și mercenarii germani, maghiari, români și boemi. Comanda forțelor rămase a fost încredințată lui Jan Zamoyski. În același timp, în timpul asediului din 1581, raidurile cavaleriei poloneze au devastat multe regiuni ale Rusiei, ajungând până la fluviul Volga și la lacul Ladoga. Cavaleria a fost cea mai bună unitate a forțelor poloneze. În timpul asprei ierni dintre anii 1581-1582 restul armatei asediatoare s-ar fi răsculat dacă nu
Asediul Pskovului () [Corola-website/Science/335955_a_337284]
-
și mercenarii germani, maghiari, români și boemi. Comanda forțelor rămase a fost încredințată lui Jan Zamoyski. În același timp, în timpul asediului din 1581, raidurile cavaleriei poloneze au devastat multe regiuni ale Rusiei, ajungând până la fluviul Volga și la lacul Ladoga. Cavaleria a fost cea mai bună unitate a forțelor poloneze. În timpul asprei ierni dintre anii 1581-1582 restul armatei asediatoare s-ar fi răsculat dacă nu ar fi fost ținută în frâu prin voința de fier a cancelarului Zamoyski. Cancelarul a continuat
Asediul Pskovului () [Corola-website/Science/335955_a_337284]
-
nu se puteau susține reciproc. Spre deosebire de prima bătălie, unde comandamentul german a mizat pe surprindere, de această dată decide ca străpungerea apărării să se facă printr-un atac frontal masiv, urmat de o învăluire strategică realizată de un corp de cavalerie special constituit pentru această misiune. Forțele destinate erau de cinci divizii de infanterie, două divizii de cavalerie și patruzeci și cinci de baterii de artilerie. Forțele române dispuneau doar de o divizie de infanterie - Divizia 1 Infanterire - și șaptesprezece baterii
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
dată decide ca străpungerea apărării să se facă printr-un atac frontal masiv, urmat de o învăluire strategică realizată de un corp de cavalerie special constituit pentru această misiune. Forțele destinate erau de cinci divizii de infanterie, două divizii de cavalerie și patruzeci și cinci de baterii de artilerie. Forțele române dispuneau doar de o divizie de infanterie - Divizia 1 Infanterire - și șaptesprezece baterii de artilerie, fără cavalerie. Bătălia a început la 29 octombrie/11 noiembrie și a durat cinci zile
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
această misiune. Forțele destinate erau de cinci divizii de infanterie, două divizii de cavalerie și patruzeci și cinci de baterii de artilerie. Forțele române dispuneau doar de o divizie de infanterie - Divizia 1 Infanterire - și șaptesprezece baterii de artilerie, fără cavalerie. Bătălia a început la 29 octombrie/11 noiembrie și a durat cinci zile, timp în care forțele române sau retras apărându-se pe aliniamente succesive sub presiunea forțelor germane, mult superioare ca număr, armament și tehnică de luptă. La 2
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
nou sositului Comandament General LIV Rezervă: "Misiunea ce vă încredințez este de a curați de inamic, deocamdată, ambele părți ale șoselei Surduc, prin înaintarea spre ieșirile din munți, pînă în regiuneaTârgu Jiului, pe care o veți stăpîni astfel încât Corpul de Cavalerie Schmettow să poată împinge imediat spre sud, în câmpie. Ulterior, Corpul LIV, întărit, va continua înaintarea în direcția generală sud-est, avînd Corpul de Cavalerie pe flancul său sudic." Pentru a distrage atenția părții române, Falkenhayn a ordonat, totodată, să se
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
spre ieșirile din munți, pînă în regiuneaTârgu Jiului, pe care o veți stăpîni astfel încât Corpul de Cavalerie Schmettow să poată împinge imediat spre sud, în câmpie. Ulterior, Corpul LIV, întărit, va continua înaintarea în direcția generală sud-est, avînd Corpul de Cavalerie pe flancul său sudic." Pentru a distrage atenția părții române, Falkenhayn a ordonat, totodată, să se desfășoare „o activitate combativă pe toate șoselele la est de Surduc”, și anume pe Valea Oltului și în pasurile Bran, Predeal, Buzău și Oituz
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
bătălie de pe Valea Jiului din unități luate de la "Grupul Cerna" și din resturile unor unități ale Diviziei 11 Infanterie, care încă nu apucaseră să plece. Totalul forțelor române era de 18 batalioane și jumătate de infanterie, o jumătate de escadron de cavalerie și 16 baterii de artilerie, organizate în Brigada 21 Infanterie - comandată de colonelul Constantin Jipa, Brigada 22 Infanterie - comandată de colonelul Mihail Obogeanu și un detașament mixt (2 batalioane de infanterie și o baterie de artilerie), comandat de locotenent-colonel Dumitru
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Arcanul-nord Bumbești-Dealul Muncelul-Dealul Molidviș-Vârful Parâng. Restul forțelor diviziei - 10 batalioane de infanterie și 7 baterii de artilerie erau grupate în "Detașamentul Cerna", cu misiunea de a apăra defileul Dunării. Rezerva diviziei - formată din 4 batalioane de infanterie, 1 escadron de cavalerie și 3 baterii de artilerie, era dispusă la Filiași, cu un detașament la Baia de Aramă. Dispozitivul de luptă al Diviziei 1 Infanterie a fost inspectat la data de 27 octombrie/9 noiembrie 1916 - cu o zi înainte de declanșarea ofensivei germane - de către
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
grupare de forțe pusă sub comanda Comandamentului General LIV Rezervă, comandant de generalul Viktor Kühne. Gruparea era compusă din compusă din patru divizii de infanterie - Divizia 11 Infanterie Bavareză, Diviziile 301, 41 și 109 Infanterie germane - și un corp de cavalerie, sub comanda generalului Eberhard von Schmettow, format din Diviziile 6 și 7 Cavalerie germane și un detașament de patru automobile blindate, precum și 45 de baterii de artilerie. Rezerva grupului era formată din Divizia 115 Infanterie germană și o brigadă de
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Viktor Kühne. Gruparea era compusă din compusă din patru divizii de infanterie - Divizia 11 Infanterie Bavareză, Diviziile 301, 41 și 109 Infanterie germane - și un corp de cavalerie, sub comanda generalului Eberhard von Schmettow, format din Diviziile 6 și 7 Cavalerie germane și un detașament de patru automobile blindate, precum și 45 de baterii de artilerie. Rezerva grupului era formată din Divizia 115 Infanterie germană și o brigadă de cicliști. Efectivele aflate sub comanda generalului Kühne numărau 60.000 de oameni și
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
41 Infanterie germană la vest de Jiu și Divizia 109 Infanterie germană la est de Jiu; <br>- în linia II: Divizia 11 Infanterie bavareză, în spatele Diviziei 41 Infanterie și Divizia 301 Infanterie rezervă, în spatele Diviziei 109 Infanterie; <br>- Corpul de Cavalerie, masat pe Dealul Arcanului;<br>- rezerva: Divizia 115 Infanterie, în curs de transport spre Petroșani. Comandant ai Armatei 1 - General de brigadă Paraschiv Vasilescu<br> Comandant al Diviziei 1 Infanterie - Colonel Ioan Anastasiu Comandant al Armatei 9 - General de infanterie
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
1 - General de brigadă Paraschiv Vasilescu<br> Comandant al Diviziei 1 Infanterie - Colonel Ioan Anastasiu Comandant al Armatei 9 - General de infanterie Erich von Falkenhayn<br> Comandanț al Comandamentului General LIV Rezervă - General-locotenent Viktor Kühne<br> Comandanț al Corpului de Cavalerie - General-locotenent Eberhard von Schmettow<br> Comandanți de divizie După eșuarea planului de trecere a munților prin surprindere, generalul Falkenhayn decide ca pentru noua bătălie să utilizeze tactica unui atac frontal masiv, că ceea ce nu a obținut la Surduc prin surprindere
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
o divizie în rezervă. Diviziile din primul eșalon aveau misiunea de a rupe apărararea forțelor române, cele din eșalonul doi era de a consolida și lărgi breșele astfel create, astfel încât să creeeze condițiile pentru intrarea în acțiune a Corpului de Cavalerie, care avea misiunea de a exploata strategic străpungerea realizată, prin executarea unei manevre învăluitoare de întoarcere a aripii drepte a forțelor române, concomitent cu tăierea căilor de retragere a acestora. Data atacului a fost stabilită inițial pentru 26 octombrie/8
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]