KorAP: Find »[drukola/base=cavitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...154 155 156 ...218 >

5,428 matches

Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

fost eficientă. În aceste situații se poate bănui existența unui duct limfatic aberant. Este obligatorie examinarea atentă a regiunii, pentru a observa dacă nu există și alte locuri de exteriorizare a chilului. Acest procedeu presupune și efectuarea unei pleurodeze a cavității pleurale. Odată descoperită fistula chiloasă este contraindicată o disecție laborioasă a ductului toracic, deoarece există riscul lezării acestuia, în special la copil unde țesuturile sunt mult mai fragile [50]. Este preferată ligatura dublă și nu folosirea de clipsuri metalice, care

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
ductului toracic poate fi asociată uneori cu pleurectomie, care la rândul ei poate reprezenta o metodă terapeutică singulară în chilotorax. Pleurectomia parietală are drept scop realizarea unei simfize strânse, care să desființeze fistula chiloasă. Atunci când există o simfiză la nivelul cavității pleurale cu apariția unei pahipleurite zonale, fie datorită unei patologii pleuropulmonare anterioare, fie datorită unei intervenții chirurgicale precedente, se poate asocia decorticarea pleuro-pulmonară la ligatura de duct toracic [53]. Ligatura transabdominală Este o tehnică dificilă, datorită abordului retroaortic motiv pentru

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Ductul toracic își are originea în abdomen printr-o dilatație numită cisterna chili, situată la nivelul vertebrei L2, la dreapta și retroaortic în vecinătatea pilierului drept al diafragmului, pătrunzând în torace prin hiatusul aortic. Traiectul și lungimea ductului toracic în cavitatea abdominală permite cu dificultate abordul acestuia. Cu toate acestea, ligatura transabdominală poate fi aplicată în special pacienților a căror stare generală nu permite abordul toracic, al cărui impact funcțional este mult mai mare [74]. A fost citat în literatură abordul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
în 1931 [15]. Sunt tumori rare, existând aproximativ 800 de cazuri raportate în literatură, diagnosticul lor, rareori, făcându-se preoperator [15]. Tipic, aceste tumori se dezvoltă în spațiul pleural, dar au fost raportate și alte localizări, cum ar fi meningele, cavitatea orală, faringele, epiglota, glandele salivare, tiroida, sânul, rinichiul, măduva osoasă [15], cavitatea peritoneală, retroperitoneul, tractul respirator superior și inferior, cordul [12]. Deși apar la pacienți cu vârsta cuprinsă între 5 și 87 de ani, tipic tumorile fibroase pleurale localizate sunt

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
în literatură, diagnosticul lor, rareori, făcându-se preoperator [15]. Tipic, aceste tumori se dezvoltă în spațiul pleural, dar au fost raportate și alte localizări, cum ar fi meningele, cavitatea orală, faringele, epiglota, glandele salivare, tiroida, sânul, rinichiul, măduva osoasă [15], cavitatea peritoneală, retroperitoneul, tractul respirator superior și inferior, cordul [12]. Deși apar la pacienți cu vârsta cuprinsă între 5 și 87 de ani, tipic tumorile fibroase pleurale localizate sunt prezente în decada 6-7 de viață, cu o frecvență aproape egală, privind

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
macroscopic, mezoteliomul pleural malign difuz este o tumoră pleurală lobulată, de culoare gri [13]. De obicei, sunt multiple mase tumorale care afectează mai frecvent pleura parietală decât pe cea viscerală. În general, există o ușoară preponderență a mezoteliomului la nivelul cavității pleurale drepte, deoarece plămânul drept este mai mare și are o suprafață pleurală mai întinsă. De asemenea, lobii inferiori sunt mai frecvent afectați decât cei superiori datorită factorilor gravitaționali care influențează fixarea fibrelor de azbest după inhalare. În momentul diagnosticului

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
după inhalare. În momentul diagnosticului, mezoteliomul pleural malign difuz este format din multipli noduli mici (1 mm-1 cm) situați la nivelul pleurei parietale și viscerale asociați cu pleurezie. În timp, nodulii se unesc și formează tumori solide, care pot oblitera cavitatea pleurală. Răspândirea tumorii de-a lungul pleurei poate determina îngroșarea acesteia, ceea ce îi reduce flexibilitatea, și poate forma o „coajă” restrictivă plămânului. Astfel, acesta devine mai mic și mai puțin funcțional, cu respirație mai dificilă, inițial la efort și apoi

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
ca radioterapie paleativă pentru a ameliora simptomatologia mezoteliomului (dispnee, durere, sângerare, disfagie); ca radioterapie neoadjuvantă pentru a permite pacienților cu stare cardio-pulmonară mai puțin favorabilă să suporte intervenția chirurgicală; se pot instila coloizi radioactivi (aur radioactiv sau fosfat cromic) în cavitatea pleurală pentru a preveni reacumularea lichidului pleural [23, 25]. Radioterapia poate fi externă (folosind raze X sau iradierea cu cobalt; 5 zile pe săptămână, câteva săptămâni) sau internă (brahiterapia, ce implică plasarea intratumorală permanentă sau temporară a unor materiale solide

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
directă (cancer pulmonar, cancer de esofag, tumori maligne mediastinale), sau prin metastazare de la un cancer cu punct de plecare într-un organ de vecinătate sau de la distanță [3, 4, 10, 13, 14, 16]. Interesul chirurgilor de chirurgie toracică generală arătat cavității pericardice se explică prin necesitatea zilnică de a trece peste „granița pericardică”, când efectuează operații majore, cât și prin asocierea revărsatelor lichidiene maligne pleurale și pericardice, având aceeași cauză, care necesită rezolvare în aceeași ședința chirurgicală sub o singură anestezie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
sub o singură anestezie. Dar nu numai revarsatele pericardice asociate, ci și cele solitare au la origine maladii maligne, ce constituie în majoritate, sfera de preocupare a chirurgiei toracice. Se poate spune, fără a greși, că un chirurg toracic „accesează” cavitatea pericardică mai frecvent decât este abordată cavitatea pleurala de către un chirurg cardiac. Epanșamentele lichidiene pericarice maligne adevărate apar la un pacient cu cancer cunoscut sau necunoscut (formă primă de manifestare clinică - revărsat pericardic) și se caracterizează prin prezența celulelor maligne

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
revarsatele pericardice asociate, ci și cele solitare au la origine maladii maligne, ce constituie în majoritate, sfera de preocupare a chirurgiei toracice. Se poate spune, fără a greși, că un chirurg toracic „accesează” cavitatea pericardică mai frecvent decât este abordată cavitatea pleurala de către un chirurg cardiac. Epanșamentele lichidiene pericarice maligne adevărate apar la un pacient cu cancer cunoscut sau necunoscut (formă primă de manifestare clinică - revărsat pericardic) și se caracterizează prin prezența celulelor maligne în revărsat și prin țesut malign pericardic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
NSCLC), urmând cancerul de sân și limfomul, care reprezintă majoritatea cazurilor. Interesarea pericardului mai poate apare în cancerul de esofag, gastric, renal, colon, ovarian, vezical, precum și în mezoteliom și melanom. Practic orice tumoră malignă, diagnosticată sau ocultă, poate metastaza în cavitatea pericardică. Până în prezent nu s-au întâlnit metastaze pericardice la bolnavii cu tumori cerebrale maligne [3, 14]. Seroasa pericardică poate fi metastazată pe cale hematogenă sau limfatică, sau poate fi invadată direct de către procesul tumoral malign. Metastazele se pot dezvolta la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
au fost citate: insuficiența renală cronică, iradierea și diverse infecții - virale, bacteriene sau fungice. FIZIOPATOLOGIE Perturbarea turnoverului lichidian pericardic, care cotidian poate atinge un volum de 20 litri (secreția-resorbția pe cale venoasă și limfatică), va duce la acumularea de lichid în cavitatea pericardică. În funcție de ritmul de acumulare, funcția cordului poate fi afectată brutal sau progresiv [14]. În acumulările rapide, tamponada cardiacă se poate precipita la 250 ml de revărsat pericardic. Pe când în cele lente, funcția cordului se poate menține la un volum

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
1991 [17]. Metoda presupune crearea unei ferestre pericardice (pseudofereastră) prin dilacerarea pericardului fibros, cu ajutorul unui singur balon sau a două baloane. Fereastra, astfel obținută, permite drenajul lichidului pericardic în spațiul mediastinal și în țesutul subcutanat (abord subxifoidian) sau/și în cavitatea pleurală (abord presternal). Calea percutanată de acces se alege în funcție de adâncimea lamei de lichid, ce înconjoară cordul (> 2 cm). Procedura se realizează sub anestezie locală potențată prin ghidare ecografică și fluoroscopică, iar prin rezultate se vrea superioară pericardiocentezei și apropiată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
jet. Evacuarea conținutului pericardic se face lent pentru a preveni dilatația acută de cord. Se recoltează lichid pentru examenele citologic și biochimic. Fenestrarea se face prin excizia unui fragment pericardic de 2/2 cm, care se trimite pentru examen histopatologic. Cavitatea pericardică se inspectează palpator în zona accesibilă. După toaleta pericardică cu ser fiziologic betadinat, se plasează un tub de dren inferior și posterior de ventriculul stâng, tubul se exteriorizează prin contraincizie. Unii autori recomandă un al doilea tub de dren

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
care a fost realizată de Santos Frezer în anul 1977 (citat de H.L. Porte) [12]. Pentru practicarea pericardoscopiei bolnavul trebuie să fie sub anestezie generală, ceea ce reprezintă un dezavantaj. Metoda se poate aplica doar pe bolnavii stabili hemodinamic. Accesul în cavitatea pericardică se face ca în fenestrarea subxifoidiană, timpii operatori fiind identici. Pericardoscopul (Pericardoscope 24 cm 10970 B, Karl Stortz Tutlingen, Germany) derivă din mediastinoscop, fiind mai lung cu 7 cm. Se inspectează cavitatea pericardică (pericardul fibros și pericardul visceral), prelevându

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
doar pe bolnavii stabili hemodinamic. Accesul în cavitatea pericardică se face ca în fenestrarea subxifoidiană, timpii operatori fiind identici. Pericardoscopul (Pericardoscope 24 cm 10970 B, Karl Stortz Tutlingen, Germany) derivă din mediastinoscop, fiind mai lung cu 7 cm. Se inspectează cavitatea pericardică (pericardul fibros și pericardul visceral), prelevându-se biopsii țintite, din zonele suspecte [11, 12, 14]. Pericardoscopul poate fi înlocuit cu toracoscopul, așa cum am făcut și noi, pe lângă biopsie, realizând și „decorticarea cordului” de depozitele fibrino-hematice (fig. 5.58). În

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
putea suporta ventilația pulmonară intermitentă. Nu există un consens asupra abordului hemitoracic drept sau stâng. Pe partea stângă, procedura este îngreunată de prezența grăsimii pericardice, în exces, care poate masca nervul frenic, dar și peretele pericardic. O ectazie marcată a cavității pericardice, spre cavitatea pleurală, reduce semnificativ camera de lucru. O distanță mică între telescop și pericard reduce vizibilitatea de ansamblu. Fereastra, pe partea stângă, se poate face anterior sau posterior de nervul frenic. Abordul pe partea dreaptă este mai ușor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pulmonară intermitentă. Nu există un consens asupra abordului hemitoracic drept sau stâng. Pe partea stângă, procedura este îngreunată de prezența grăsimii pericardice, în exces, care poate masca nervul frenic, dar și peretele pericardic. O ectazie marcată a cavității pericardice, spre cavitatea pleurală, reduce semnificativ camera de lucru. O distanță mică între telescop și pericard reduce vizibilitatea de ansamblu. Fereastra, pe partea stângă, se poate face anterior sau posterior de nervul frenic. Abordul pe partea dreaptă este mai ușor, neexistând paniculi adipoși

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Fereastra pericardo-peritoneală reprezintă o variantă de drenaj a revărsatului pericardic în cazul unui bolnav fragil respirator, care nu suportă ventilația pe un singur plămân și care a avut o intervenție chirurgicală pe mediastinul antero-inferior și/sau intervenții chirurgicale pe ambele cavități pleurale. Pentru prima dată în România, acest tip de fenestrare a fost realizată în anul 1996 (Horvat). Intervențiile s-au făcut sub anestezie generală cu intubație oro-traheală. Incizia se execută în partea superioară a regiunii epigastrice, se secționează linia albă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
tip de fenestrare a fost realizată în anul 1996 (Horvat). Intervențiile s-au făcut sub anestezie generală cu intubație oro-traheală. Incizia se execută în partea superioară a regiunii epigastrice, se secționează linia albă și peritoneul, după care se pătrunde în cavitatea peritoneală. Nu este necesară rezecția apendicelui xifoid. Se reperează centrul tendinos diafragmatic, care este eversat, datorită presiunii lichidului intrapericardic. Se practică o mică incizie la acest nivel (3-5 mm), lichidul se evacuează lent; se vor recolta probe pentru determinări citologice

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
o dublă incizie freno-pericardică sub formă de cruce grecească. Lambourile freno-pericardice superioare și inferioare, în număr de 4, se vor rezeca și vor fi probe histopatologice. Aspectul final al ferestrei pericardo-peritoneale este de pătrat. Se va inspecta palpator și vizual cavitatea pericardică. Nu este necesar drenajul cu tub al cavității pericardice sau peritoneale. Peretele abdominal se suturează în straturi anatomice. Acest tip de fenestrare se poate executa și sub anestezie locală. „Închiderea” ferestrei este posibil să apară în perioada postoperatorie prin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Lambourile freno-pericardice superioare și inferioare, în număr de 4, se vor rezeca și vor fi probe histopatologice. Aspectul final al ferestrei pericardo-peritoneale este de pătrat. Se va inspecta palpator și vizual cavitatea pericardică. Nu este necesar drenajul cu tub al cavității pericardice sau peritoneale. Peretele abdominal se suturează în straturi anatomice. Acest tip de fenestrare se poate executa și sub anestezie locală. „Închiderea” ferestrei este posibil să apară în perioada postoperatorie prin placarea lobului stâng hepatic la diafragm sau prin hernierea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
executa și sub anestezie locală. „Închiderea” ferestrei este posibil să apară în perioada postoperatorie prin placarea lobului stâng hepatic la diafragm sau prin hernierea intrapericardică a marelui epiploon, a intestinului subțire sau a colonului transvers. Hernierea inversă a cordului în cavitatea peritoneală este puțin probabilă, dacă se respectă standardele de execuție tehnică. Pentru a preveni aceste posibile complicații s-ar putea „zebreli” fereastra pericardo-peritoneală, prin montarea unei plase „Marlex” cu „ochiuri” mai mari, plasă permiabilă care ar permite doar trecerea lichidului

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
execuție tehnică. Pentru a preveni aceste posibile complicații s-ar putea „zebreli” fereastra pericardo-peritoneală, prin montarea unei plase „Marlex” cu „ochiuri” mai mari, plasă permiabilă care ar permite doar trecerea lichidului și ar fi o barieră profilactică pentru herniere. Însămânțarea cavității peritoneale reprezintă un risc asumat, care nu are importanță prognostică, la un pacient cu speranță mică de supraviețuire. O alternativă la fereastra pericardo-peritoneală este șuntul Denver pericardo-peritoneal, care asigură drenajul unidirecțional al lichidului din pericard spre peritoneu (Wang, 1994) (citat

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]