6,690 matches
-
numai de cunoaștere, ci și de trăirea oamenilor dintr-o anumită epocă, de interesele lor spirituale, materiale, morale. Așa, cel puțin, se desprinde din cercetările filozofilor, ale arheologiei, ale filozofiei valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și începutul lumii moderne. Dincolo de acestea intervin valorile cunoașterii științifice, în epoca noastră fiind o concurență între 30 valorile scientismului și tehnicii și valorile vieții spirituale. Nu poți să spui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și, mai pregnant, în condițiile globalizării piețelor. Dar, tendința de maximizare a profitului și absolutizare a eficienței economice vine în contradicție cu celelalte două laturi ale triplei eficiențe: cea socială și cea ecologică. În general, comportamentul și strategia întreprinderii sunt centrate pe următoarele obiective, regăsite și ca dimensiuni informaționale ale calculației și managementului costurilor: profitul: Deci, exprimarea în mărimi valorice a eficienței economice, numai prin prisma laturii economice are în ecuația de calcul doar două elemente: realizările și costurile. În sens
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
constanți dar și variabili. Situată la intersecția pregătirii culturale și științifice de specialitate a profesorului cu aria capacității sale pentru probleme socio - epistemice, interpersonale și socio - afective ale activității cu elevii care conferă o anumită coloratură stilului său „competența didactică centrată pe aptitudinea pedagogică joacă rolul de instrument de unificare și exprimare în afară, sub forma 2 M. Stroe (coord.), Competența didactică, Editura All educational, București, 1999, p. 17. 16 comportamentelor educaționale, a totalității datelor personalității celui afiliat la status ul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Structura și modalitățile de dezvoltare a competenței manageriale Profesorul trebuie să fie expert în domeniul managementului, în general, și în domeniul resurselor umane, în special, ceea ce implică: 1. Managementul învățării. Profesorul trebui e să promoveze, pe de o parte, învățarea centrată pe elev, iar, pe de altă parte, evaluarea elevilor, cu scopul îmbunătățirii performanțelor acestora. Învățarea centrată pe elev presupune: accesibilitatea conținutului informațional, pentru a putea fi înțeles de către toți elevii, atât de către cei vorbitori nativi de limbă română, de elevi
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
în general, și în domeniul resurselor umane, în special, ceea ce implică: 1. Managementul învățării. Profesorul trebui e să promoveze, pe de o parte, învățarea centrată pe elev, iar, pe de altă parte, evaluarea elevilor, cu scopul îmbunătățirii performanțelor acestora. Învățarea centrată pe elev presupune: accesibilitatea conținutului informațional, pentru a putea fi înțeles de către toți elevii, atât de către cei vorbitori nativi de limbă română, de elevi ai căror părinți de pe alte meleaguri au devenit cetățeni români și mai ales de cei care
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
a procedurilor de sănătate și securitate a muncii și de PSI prevăzute de legislația în vigoare pentru activitățile desfășurate în tipul respectiv de organizație. Promovarea în comunitate a activității unității de învățământ și a ofertei educaționale. Capitolul III Proiectare curriculară centrată pe competențe Conceptul de competență nu este nou. În ciuda abordărilor sale repetate, mai ales în contextul studiilor de psihologie, în învățământul profesional sau în formarea profesorilor, nu a fost conturată până în prezent o definiție larg acceptată, care să se delimiteze
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
precum și în acord cu dimensiunile noutății menționate anterior care ar trebui să caracterizeze curriculum-ul de liceu. Centrarea demersului de proiectare curriculară pe obiective a devenit nesatisfăcătoare în raport cu scopurile pe care încearcă să și le asume noul model de proiectare, centrat pe competențe, și anume: focalizarea pe achizițiile finale ale învățării; accentuarea dimensiunii acționale în formarea personalității elevului; definirea clară a ofertei școlii în raport cu interesele și aptitudinile elevului, precum și cu așteptările societății. Structura modelului tradițional al curriculum ului era dată de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
mai bune legături între curriculum și evaluare, au fost elaborate și introduse în structura programelor școlare standardele curriculare de performanță. Acestea sunt definite pentru sfârșit de ciclu (primar, gimnazial) și constituie „interfața” dintre curriculum și evaluare. Modelul de proiectare curriculară centrat pe competențe simplifică și eficientizează atât structura internă a curriculum-ului cât și procesele de predareînvățare și evaluare. În prezent, se operează la toate nivelurile cu aceeași unitate: competența, în măsură să orienteze demersurile tuturor actorilor implicați în procesul de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de studiu și se formează pe durata învățământului liceal. Competențele specifice se definesc pe obiect de studiu și se formează pe durata unui an școlar. Ele sunt deduse din competențele generale, etape în dobândirea acestora. Avantajele unui model de proiectare centrat pe competențe Un curriculum centrat pe competențe poate răspunde mai bine cerințelor actuale ale vieții sociale și profesionale, ale pieței muncii, centrând demersul didactic pe achizițiile concrete ale elevului. Din această perspectivă, anumite competențe pot fi social determinate, ca un
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
pe durata învățământului liceal. Competențele specifice se definesc pe obiect de studiu și se formează pe durata unui an școlar. Ele sunt deduse din competențele generale, etape în dobândirea acestora. Avantajele unui model de proiectare centrat pe competențe Un curriculum centrat pe competențe poate răspunde mai bine cerințelor actuale ale vieții sociale și profesionale, ale pieței muncii, centrând demersul didactic pe achizițiile concrete ale elevului. Din această perspectivă, anumite competențe pot fi social determinate, ca un răspuns la nevoile concrete ale
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
unui an școlar. Ele sunt deduse din competențele generale, etape în dobândirea acestora. Avantajele unui model de proiectare centrat pe competențe Un curriculum centrat pe competențe poate răspunde mai bine cerințelor actuale ale vieții sociale și profesionale, ale pieței muncii, centrând demersul didactic pe achizițiile concrete ale elevului. Din această perspectivă, anumite competențe pot fi social determinate, ca un răspuns la nevoile concrete ale comunității în care funcționează școala, iar relația școală - parteneri sociali poate avea ca efect o creștere a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5723/23.XII.2003. Structura noului plan-cadru de învățământ pentru clasa a XI-a, pe componentele: trunchi comun, curriculum diferențiat și curriculum la decizia școlii determină organizarea, la nivelul programei școlare, a ofertei educaționale centrate pe competențe și conținuturi ale învățării prezentate distinct, pentru fiecare dintre aceste componente. În aceste condiții, proiectul noii programe pentru clasa a XI-a are următoarea structură: NOTĂ DE FUNDAMENTARE elaborată în scopul prezentării relației dintre programul școlar al opționalului
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
PARTITURI contribuie la dobândirea unor competențe specifice domeniului. Prezentul demers se constituie într-un instrument de lucru care prevede deplasarea accentului de pe acumulările mecanice de cunoștințe pe asimilarea lor creativă, de pe caracterul informativ pe cel formativ al educației artistice specializate, centrând interesul pe elev și pe opțiunile sale. În acest sens, disciplina CITIRE DE PARTITURI își propune: aplicarea în practică a cunoștințelor și deprinderilor însușite la disciplina principală prin formarea unei citiri cursive; sesizarea structurilor unei lucrări muzicale audiate sau executate
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
înalt nivel. Un manager este cu atât mai apreciat cu cât competența sa profesională dovedește că poate soluționa evenimentele și provocările cu care instituția se confruntă. Managerul educațional trebuie să aibă competențe referitoare la: curriculum: cunoașterea elementelor de proiectare curriculară centrat pe competențe cât și managementul acestora; management și administrație: capacitatea de a administra resursele de care dispune instituția, alocarea eficientă a acestora, capacitatea de a asigura condițiile de protejare și gestionare corectă a patrimoniului unității școlare; capacitatea de a întocmi
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
o congruență între rezolvarea problemelor eului uman și facilitarea funcționării sociale a rețelelor și sistemelor sociale din care individul face parte. Metodele de abordare sunt instrumente în îndeplinirea acestor obiective. Prin astfel de demersuri se poate face trecerea de la pedagogia centrată pe „acumularea de cunoștințe” spre o pedagogie socială a integrării. Integrarea pleacă de la fiecare individ în parte funcție de propriile probleme și necesități, ținându-se cont de propria unicitate. Doamna profesor psiholog Nicoleta Rogoz conturează cu profesionalism, seriozitate și rigoare, în
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
subrealizare școlară; identificarea unor motive intrinseci pentru activitatea de învățare; dezvoltarea unui stil de învățare eficient, care permite adaptarea școlară; aplicarea unor modalități alternative de studiu. Aceste obiective au fost atinse prin: realizarea unor activități de consiliere individuală/de grup (centrate pe analiza modalităților de valorificare a punctelor tare în contextul școlar, pe identificarea oportunităților de formare a unui stil de învățare eficient, pe analiza unor strategii de îmbunătățire a învățării școlare, diferențiate de cea socială; exerciții de autoorganizare a activității
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
viitorului cadru didactic coincide cu asigurarea celor mai bune condiții pentru întâmpinarea viitorului socio-educațional. Funcțiile generale ale sistemului de formare susțin introducerea acestei schimbări educationale prin proiecții de ordin strategic avansate: pregătirea într-un învătământ superior de înalt nivel calitativ, centrat pe formare a personalităților competente a cadrelor didactice . Dezvoltarea profesională constituie o “pârghie” necesară menținerii motivației personalului didactic. În domeniul educațional dezvoltarea profesională circulă alături de alți termeni mai mult sau mai puțin similari: dezvoltarea carierei, educație și formare continuă, ș
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
fiecare, funcționar sau patron, student sau cercetător, amator sau specialist să inventeze programe sau proiecte pentru a răspunde nevoilor reale de îmbunătățire a competențelor privind conducerea informației și documentației Cartea pe care Nicoleta Marinescu ne-o propune azi este bine centrată pe proiectul «formativ» pe și în jurul informației. Trebuie să dorim ca numărul factorilor decizionali ai societății românești să înțeleagă mesajul , ca numărul specialiștilor să știe să-l utilizeze pentru a merge mai departe, mai înainte, în demersurile lor profesionale. Trebuie
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
eficient în relație cu particularitățile elevilor lor. Stilurile de predare asociate cu itemii stilului de învățare dependent din scalele GRSLSS sunt definite în termeni de predare structurată, organizată. De exemplu folosirea sublinierilor cuvintelor-cheie, explicarea separată a unor cuvinte și activități centrate pe profesor. Aceste caracteristici au fost identificate ca eficiente pentru elevii cu un stil de învățare dependent de câmp, în general (Dowaliby, Burke & McKee, 1983) și sunt văzute de elevii deficienți de auz, în special ca fiind caracteristici de bază
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
alegerii este compensată de redeschiderea libertății în spațiul îngrădirilor inițiale pe care le marchează elementele fondului intim-străin. Am văzut că libertatea se poate întoarce asupra acestor elemente și le poate considera și reconsidera. În primă instanță eu descopăr că sunt centrat (fixat) pe cele douăsprezece determinații ale fondului intim străin: sunt centrat pe sexul meu, pe națiunea mea, pe limba mea etc. Sunt „centrat“ în măsura în care consider că axa lumii trece, de pildă, prin satul meu, prin masculinitatea mea, prin cuvintele graiului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care le marchează elementele fondului intim-străin. Am văzut că libertatea se poate întoarce asupra acestor elemente și le poate considera și reconsidera. În primă instanță eu descopăr că sunt centrat (fixat) pe cele douăsprezece determinații ale fondului intim străin: sunt centrat pe sexul meu, pe națiunea mea, pe limba mea etc. Sunt „centrat“ în măsura în care consider că axa lumii trece, de pildă, prin satul meu, prin masculinitatea mea, prin cuvintele graiului meu sau prin zeii religiei mele. Apoi descopăr că există alte
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sau o repudiez, alegând o altă limbă, un alt trib, un alt nume, ba chiar - refuzând calitatea de contemporan - refugiul în altă epocă, trecută sau viitoare. Descentrarea poate fi urmată în acest caz de o re-centrare. Eu rămân să fiu centrat pe o limbă, pe o religie și pe un nume, dar pe altă limbă, pe altă religie și pe alt nume, pe care de astă dată eu le-am ales. Recentrarea este o ajustare a elementelor fondului intim străin. OBSERVAȚIE
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
șansă de maturizare. II.2. Definirea conceptului Conflictus(latineste)= a se lovi unul pe altul, a lupta cu forță. Conflictul în organizație este o stare anormală și nedorită care trebuie îndepărtată cu orice preț. Conflictul = concept multidimensional, formă de opoziție centrată pe adversar, bazată pe incompatibilitatea valorilor, intențiilor și comportamentelor părților oponente. Conflict = procesul care începe imediat ce una din părți percepe că o altă parte a afectat negativ sau urmează să afecteze negativ ceva de interes pentru prima parte. Conflictul : * poate
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
Din această definiție rezultă că : 1. stilul parental descrie variația normală a practicilor educative parentale, fără a include și practicile deviante întâlnite în familiile puternic disfuncționale, în care abuzurile de tot felul sunt frecvente; 2. patern-urile parentale normale sunt centrate în jurul problematicii controlului, din moment ce sarcina principală a părinților este aceea de a influența, învăța, educa și, deci, de a controla activitatea și conduita copiilor . 2.Obiective ce stau la baza rolurilor părinților și așteptărilor copilului Structura biologică a oricărui individ
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
formarea caracterului.Părinții diferă mult între ei în funcție de modul în care abordează aceste sarci. Unii sunt calzi, relaxați, interesați de îngrijirea și educarea copilului; alții sunt reci, indiferenți și tensionați. Unii exercită un control intens, alții sunt indulgenți. Unii se centrează pe copil, implicându-se major în viața acestuia; alții se centrează pe propria persoană, fiind mai preocupați de propriile interese și activități. Una din sarcinile de bază ale psihologiei constă în clasificarea și sintetizarea acestor diferențe, precum și în determinarea dacă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]