5,141 matches
-
în care se înscriu cele de calificare și de identificare (cf. vol.II, p. 277 ș.u.). 45. V. Hodiș, Elementul predicativ suplimentar. Contribuții, în LR, 1969, nr. 2, p. 139 ș.u.). 46. Predicativ suplimentar (V. Guțu Romalo, lucr. cit., p. 146 ș.u.; I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., p. 637 ș.u.), atribut predicativ (Gh.N. Dragomirescu, Atributul predicativ în limba română, LL, VI (1962), pp. 99-121), atributiv (G. Pană-Dindelegan, lucr. cit., p. 133 ș.u.), atribut circumstanțial
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vol.II, p. 277 ș.u.). 45. V. Hodiș, Elementul predicativ suplimentar. Contribuții, în LR, 1969, nr. 2, p. 139 ș.u.). 46. Predicativ suplimentar (V. Guțu Romalo, lucr. cit., p. 146 ș.u.; I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., p. 637 ș.u.), atribut predicativ (Gh.N. Dragomirescu, Atributul predicativ în limba română, LL, VI (1962), pp. 99-121), atributiv (G. Pană-Dindelegan, lucr. cit., p. 133 ș.u.), atribut circumstanțial (Mioara Avram, Corespondența..., în SG, I, p. 158), nume predicativ circumstanțial
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Predicativ suplimentar (V. Guțu Romalo, lucr. cit., p. 146 ș.u.; I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., p. 637 ș.u.), atribut predicativ (Gh.N. Dragomirescu, Atributul predicativ în limba română, LL, VI (1962), pp. 99-121), atributiv (G. Pană-Dindelegan, lucr. cit., p. 133 ș.u.), atribut circumstanțial (Mioara Avram, Corespondența..., în SG, I, p. 158), nume predicativ circumstanțial (M. Rădulescu, Numele predicativ circumstanțial, în SG, II, p. 121 ș.u.). 47. Cf. și D.D. Drașoveanu, Despre elementul predicativ suplimentar, în CL
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să se vadă capitolul Tipuri structurale din descrierea diverselor funcții sintactice generate de relațiile de interdependență și de dependență. 50. În G.A., II, 733, structurile din această categorie sunt discutate în cadrul coordonării disjunctive. I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., p. 554, vorbesc de o relație de coordonare alternativă ca un caz particular și emfatic al coordonării... 51. „Sensurile implicate în definiția raportului alternativ (așa cum a fost interpretată aici) - subliniază E. Vasiliu, Preliminarii logice la semantica frazei, București, 1978, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Curs de sintaxa limbii române (lit.), 1973, p. 73 ș.u. RELAȚIA DE APOZIȚIE 56. Cf. și L. Tesnière, Élémentes de syntaxe structurale, Paris, 1966. 57. Această interpretare în L. Bloomfield, Le langage, Paris, 1970, p. 176, V. Guțu-Romalo, lucr. cit., p. 43, Ecat. Teodorescu, Curs de sintaxa limbii române (litografiat), Iași, 1973, p. 93 ș.u., I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., pp. 556, 632 ș.u. (ca o variantă a relației de nondependență). 58. L. Bloomfield distinge în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Paris, 1966. 57. Această interpretare în L. Bloomfield, Le langage, Paris, 1970, p. 176, V. Guțu-Romalo, lucr. cit., p. 43, Ecat. Teodorescu, Curs de sintaxa limbii române (litografiat), Iași, 1973, p. 93 ș.u., I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., pp. 556, 632 ș.u. (ca o variantă a relației de nondependență). 58. L. Bloomfield distinge în mod explicit echivalența semantică (prin care este caracterizată cel mai adesea relația de apoziție în lingvistica românească) de echivalența gramaticală, aceasta fiind adevărata
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceasta fiind adevărata natură a relației apozitive: „Se utilizează termenul de apoziție când două forme asociate prin parataxă sunt gramatical dar nu și semantic echivalente.” (p. 176). În același sens, I. Iordan și Vl. Robu vorbesc de echivalență structurală (lucr. cit., p. 632) 59. Cf. Ecat. Teodorescu, Curs..., p. 94. 60. Considerând apoziția (apozitiva) termenul al doilea al unei variante a raportului de coordonare, V. Hodiș interpretează (st. citat) sintagma apozitivă ca „funcție sintactică (...) multiplă exprimată prin doi sau mai mulți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Teodorescu, oprindu-se (Propoziția subiectivă, p. 102, ș.u.) la enunțuri de tipul „Cine se scoală mai de dimineață, acela e mai mare în sat la noi.” (I. Creangă), consideră propoziția inițială o subiectivă apozitivă. 61. Cf. V. Guțu-Romalo, lucr. cit., p. 44 RELAȚIA DE INCIDENȚĂ 62. I. Iordan și Vl. Robu. lucr. cit, p. 555, apreciază acest tip de relații ca relații de interdependență bilaterală mediată. Ideea existenței unui raport de incidență, diferit de subordonare și de coordonare apare la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cine se scoală mai de dimineață, acela e mai mare în sat la noi.” (I. Creangă), consideră propoziția inițială o subiectivă apozitivă. 61. Cf. V. Guțu-Romalo, lucr. cit., p. 44 RELAȚIA DE INCIDENȚĂ 62. I. Iordan și Vl. Robu. lucr. cit, p. 555, apreciază acest tip de relații ca relații de interdependență bilaterală mediată. Ideea existenței unui raport de incidență, diferit de subordonare și de coordonare apare la Ecat. Alexandrescu, Formă și conținut în structura incidentelor. Natura relațiilor dintre incidență și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care sunt cuprinse, „Comunicări Științifice”, Iași, 1971. Gh.D. Trandafir folosește pentru acest tip de relație sintagma relație zero (incidență) (cf. Probleme controversate de gramatică a limbii române, Craiova, Scrisul Românesc, 1982, p. 158). 63. Vl. Robu și I. Iordan, lucr. cit., interpretează vocativul ca o poziție sintactică deosebită, adresarea, iar relația dintre vocativ și verb (de obicei la imperativ) o relație de interdependență. Gramaticile limbii italiene consideră vocativul un complement al adresării, care reprezintă însă, o frază completă, concentrată într-un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
electroni este oxigenul. Transelectronazele anaerobe se mai numesc și citocromi. Citocromii sunt cromoproteide feroporfirinice ce iau parte la procesele de respirație celulară. Prin intermediul fierului transportă electroni, valența fierului modificându-se după următoarea schemă redox: citocrom redus citocrom oxidat 2 3e+ +Cit (Fe ) Cit (Fe ) +e Citocromii se află localizați în mitocondrii. Proporția lor în celule este în funcție de capacitatea respiratorie a celulei. Se cunosc mai multe tipuri de citocromi care se deosebesc după spectrul de absorbție, felul apoenzimei, potențiale normale redox etc.
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
oxigenul. Transelectronazele anaerobe se mai numesc și citocromi. Citocromii sunt cromoproteide feroporfirinice ce iau parte la procesele de respirație celulară. Prin intermediul fierului transportă electroni, valența fierului modificându-se după următoarea schemă redox: citocrom redus citocrom oxidat 2 3e+ +Cit (Fe ) Cit (Fe ) +e Citocromii se află localizați în mitocondrii. Proporția lor în celule este în funcție de capacitatea respiratorie a celulei. Se cunosc mai multe tipuri de citocromi care se deosebesc după spectrul de absorbție, felul apoenzimei, potențiale normale redox etc. Clasele principale
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
electroni este oxigenul. Transelectronazele anaerobe se mai numesc și citocromi. Citocromii sunt cromoproteide feroporfirinice ce iau parte la procesele de respirație celulară. Prin intermediul fierului transportă electroni, valența fierului modificându-se după următoarea schemă redox: citocrom redus citocrom oxidat 2 3e+ +Cit (Fe ) Cit (Fe ) +e Citocromii se află localizați în mitocondrii. Proporția lor în celule este în funcție de capacitatea respiratorie a celulei. Se cunosc mai multe tipuri de citocromi care se deosebesc după spectrul de absorbție, felul apoenzimei, potențiale normale redox etc.
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
oxigenul. Transelectronazele anaerobe se mai numesc și citocromi. Citocromii sunt cromoproteide feroporfirinice ce iau parte la procesele de respirație celulară. Prin intermediul fierului transportă electroni, valența fierului modificându-se după următoarea schemă redox: citocrom redus citocrom oxidat 2 3e+ +Cit (Fe ) Cit (Fe ) +e Citocromii se află localizați în mitocondrii. Proporția lor în celule este în funcție de capacitatea respiratorie a celulei. Se cunosc mai multe tipuri de citocromi care se deosebesc după spectrul de absorbție, felul apoenzimei, potențiale normale redox etc. Clasele principale
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
fost identificata in linia de celule de cancer MCF 7, ulterior fiind depistata in probe prelevate de la bolnavele de cancer de glanda mamara, fiind folosita alături de catepsina D, atât ca factor de predicție si prognostic in aceasta forma de cancer, cit si ca forma de control in terapia hormonala. Se pare ca nivelul pS2 nu este crescut in țesutul; de glanda mamara normal si nici in cazul unor țesuturi „normale”: colon, pancreas, ficat, prostata, rinichi, ovar s. a. Determinarea prezentei in țesutul
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
adoră. Cînd Lilli îl anunță că vor avea un copil, mirel o respinge cu brutalitate. Această relativă lipsă de simț moral intră tot în firea lucrurilor, fiind poate după atâtea nebunii, întâiul act meditat al adolescentului.”<footnote Nicolae Manolescu, op.cit, p. 151 footnote> În Jocurile Daniei obiectele modernității, toate aceste instrumente care ar trebui să înlesnească actul de comunicare sunt folosite pentru a ridica ziduri în jurul bărbatului. Astfel când Dania părăsește țara, aflându-se în una din nenumăratele ei excursii
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
266 Ibidem, p. 90 267 Ibidem, p. 143 268 E. Planchard, op. cit., p. 123 269 Edouard Claparède, op. cit., p. 165 270 Ibidem, pp. 166-167 271 Ibidem, p. 11 272 Norbert Sillamy, op. cit., p. 92 273 R. Cousinet, Educația nouă, op cit., p. 70 274 ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ, ghid pentru formatori și cadre didactice, Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul național pentru pregătirea profesorilor, București, 2001, p. 24 275 Ibidem, p. 93 276 Ioan Neacșu, Instruire și învățare.Teorii. Modele. Strategii, Editura Didactică și
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
p. 95. 45 Ibidem, p. 6. 46 Ibidem, p. 8. 47 Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu (întocmit de Augustin Z.N. Pop), București, Editura Academiei, 1959, p. 71. 48 Ibidem, p. 73. 49 Ibidem. 50 Ibidem. 51 Anastasie Iordache, op, cit., p. 177. 52 Ibidem, p. 182. 53 Ibidem. 54 Ibidem, p. 198. 55 Ibidem, p. 209. 56 Ibidem, p. 214. 57 Ioan Stanomir, Nașterea constituției. Limbaj și drept în Principate până la 1866, București, Editura Nemira, 2004, p. 272. 58 Ioan
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ținuturi, să se poată asigura apariția publicației amintite până când Congresul din Paris va hotărî definitiv care va fi organizarea internă a României. Cf. Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu, p. 79. 61 Ioan Stanomir, op. cit., p. 287. 62 I.C. Filitti, op. cit, p. 6. 63 Ioan Stanomir, op. cit., pp. 288-289. 64 C.A. Rosetti, Corespondența, București, Editura Minerva, 1980, pp. 336-337; Gr. Chiriță, op. cit., p. 168. 65 Arhiva Națională București, fond Kretzulescu Lahovary, dosar 86/ 1843-1888, fila 56. 66 Grigore Chiriță, op. cit
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Național Liberal, București, Editura All, 2000, pp. 19-20. 109 Apostol Stan, Putere politică și democrație în România 1859-1918, București, Editura Albatros, 1995, pp. 18-19. 110 Arhiva Națională București, microfilme Franța, rola 8, vol. 20, c. 256. 111 Anastasie Iordache, op. cit, p. 237. 112 Trompeta Carpaților, 4, nr. 414, 19 aprilie. 113 O grupare conservatoare importantă era condusă de Grigore M. Sturdza, susținut de Grigore Balș, Constantin Hurmuzachi etc. (vezi Laurențiu Vlad, op. cit., p. 17). 114 Pentru a-i liniști pe
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în primii ani după desăvârșirea Unirii Principatelor Române, în Istoria ca lectură a lumii, volum coordonat de Gabriel Bădărău, în onoarea profesorului Leonid Boicu, Iași, Editura Junimea, 1994, pp. 226-227. 127 N. Suțu, op. cit., p. 325. 128 Apostol Stan, op. cit, p. 90. 129 Apostol Stan, Putere politică și democrație, București, Editura Albatross, 1993, p. 14. 130 Valeriu Stan, "Desăvârșirea Unirii Principatelor Române pe plan administrativ", în Studii și materiale de Istorie Modernă , vol VII, București, Editura Academiei, 1983, p. 15
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
3, București, Editura Academiei, 1976, p. 352. 229 Vlad Georgescu, op. cit., p. 156. 230 Emil Vîrtosu, "Napoleon Bonaparte și dorințele moldovenilor la 1807", în Studii. Revista de Istorie, nr. 2, București, Editura Academiei, 1965, pp. 411-420. 231 Vlad Georgescu, op. cit, p. 156. 232 Sorin Liviu Damian, Carol I al României 1866-1881, București, Editura Paideia, 2000, p. 28. Alexandru Sturdza, consulul imperial rus, propune tot acum aducerea unui prinț pe tronul Principatelor. Vezi Românii în relații internaționale 1699-1939, ed. cit., p.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
op. cit, p. 156. 232 Sorin Liviu Damian, Carol I al României 1866-1881, București, Editura Paideia, 2000, p. 28. Alexandru Sturdza, consulul imperial rus, propune tot acum aducerea unui prinț pe tronul Principatelor. Vezi Românii în relații internaționale 1699-1939, ed. cit., p. 92. 233 Grigore Chiriță, op. cit., p. 350; Silviu L. Damian, op. cit., p. 28; Românii în relații internaționale 1699-1939,... p. 99. 234 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 256. 235
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și memorii, București, Editura Cartea Românească, 1931, pp. 15-18. 238 Ibidem, p. 31. 239 N. Corivan, op. cit., pp. 37-38. 240 Ibidem. 241 Anastasie Iordache, Ion Ghica, diplomatul și omul politic, București, Editura Majadahonda, 1995, p. 194. 242 George Fotino, op. cit, p. 257 243 Ibidem. 244 Lui I.C. Brătianu 1821-1921. Din scrierile și cuvântările lui I.C. Brătianu. Lupta pentru redeșteptarea națională. Pagini de istorie contemporană, vol. I, 1821-1866, București, Imprimeriile Independența, 1921, p. 69. 245 George Fotino, op. cit., p. 257. 246
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
1866. Începutul revoluției pentru Independență", în Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol, 1984, tom nr. XXI, p. 444. 258 Contele Walewski, în ședința din 8 martie 1856, punea în discuție problema Unirii Principatelor. Vezi Românii în relații internaționale 1699-1939, ed. cit., p. 143. 259 D.A. Sturdza, 1859-1896. O pagină de istorie contemporană, București, Editura Voința Națională, 1897, pp. 8-9. 260 Gheorghe Platon, op. cit., p. 440. 261 D.A. Sturdza, op. cit., p. 9. 262 "În fruntea mișcării unioniste s-a situat partidul democrat
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]