4,113 matches
-
blythii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), porumbel gulerat ("Columba
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
de pădure ("Sicista betulina"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: uliu porumbar ("Accipiter gentilis"),acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), șoim
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
late ("Barbastella barbastellus"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), corb ("Corvus corax"), șorecarul comun ("Buteo jamaicensis"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), lăstun mare ("Apus apus"), fâsă de munte ("Anthus spinoleta"); Reptile
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
cosaci ("Astragalus depressus"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), ferigă de piatră ("Cysptopteris alpina"), iederă albă ("Daphne blagayana"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mac galben ("Glaucium flavum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Glaucium flavum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
anexa I-a), privind conservarea păsărilor sălbatice Uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), drepneaua mare ("Apus melba"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), stăncuță
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
X și 1969- 1970, XV) retrogradează, dar revine în sezonul următor, 1970- 1971, de această dată sub conducerea antrenorului L. Vald. Echipa de bază: Catona (Bologan) - Popovici (Sărac), Lucaci, Bulc, Balogh, Dăraban, Neșu, Szucs, Al. Naghi, Arnotzchi, Șchiopu. Rezerve: Baumgartner, Cocoș, Ceaușu, Kocis, Ungur, Moț. Dar iarăsi, după numai un campionat (1971- 1972, locul XVI) vine retrogradarea in “B”. Comportarea foarte oscilantă a echipei a impus o serie de măsuri organizatorice. Printre acestea și adoptarea formulei clubului de fotbal. Astfel, sub
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
o păpușă hazlie, apoi încă una și încă una... La rugămintea pictorului, strungarul V. Zvezdocikin a realizat, din lemn, forma dorită. Serghei Maliutin a pictat-o. Așa a venit pe lume fetița îmbrăcată în sarafan rusesc: cu șalul ei, cu cocoșul negru în brațe. În interiorul ei se mai ascundeau încă șapte figurine, una mai mică decât alta, ultima, cea de-a opta, înfățișând un bebeluș în fașă. Cineva, văzând-o, a exclamat: „Ptiu, este chiar Matriona!” Și așa a primit fetița
Matrioșka () [Corola-website/Science/314850_a_316179]
-
una mai mică decât alta, ultima, cea de-a opta, înfățișând un bebeluș în fașă. Cineva, văzând-o, a exclamat: „Ptiu, este chiar Matriona!” Și așa a primit fetița numele de Matriona, de la care mai târziu s-a format diminutivul . Cocoșul era deseori un simbol al fertilității, în Rusia și în toată Europa, dar mai ales în Franța: dovadă a prosperității și fecundității, imaginea sa țopăie de jur împrejurul clopotnițelor. Toate păpușile care constituie o jucărie seamănă una cu alta, dar se deosebesc
Matrioșka () [Corola-website/Science/314850_a_316179]
-
km² și 43 m de adâncime). Teritoriul este străbatut și de râul Brda. Apele în parc sunt de mare calitate și neamestecate. În parcul se poate vedea 144 specii ale păsărilor incluzând bufnița și cocorul. Autoritățile parcului plănuiesc să reintroducă cocoșul sălbatic - odată simbolul parcului - într-un ecosistem local. Alte specii rare tipice pentru parc sunt lilieci, castori și drosere.
Parcul Național Pădurea Tucholei () [Corola-website/Science/314462_a_315791]
-
chilii. Un eveniment important în istoria așezământului monahal a avut loc în perioada starețului Filimon (1889-1905) când întreg schitul a fost afectat de un incendiu, biserica veche a mănăstirii scăpând acestei năpaste. În anul 1909 schitul întră sub jurisdicția Mănăstirii Cocoș. În același an încep lucrările la noua biserică a mănăstirii a cărei construcție a durat până după primul război mondial. În urma unui cutremur, turlele bisericii noi s-au prabușit acestea fiind reconstruite abia după anul 1956 prin grija episcopului Chesarie
Biserica de lemn din Mănăstirea Saon () [Corola-website/Science/320404_a_321733]
-
din 1997, împreună cu Willy Sagnol, David Trezeguet, Nicolas Anelka, Mikaël Silvestre și Thierry Henry. A fost titular de bază la naționala Franței, făcând cuplu în centrul apărării cu Philippe Mexès. Și-a făcut debutul la naționala în meciul câștigat de „cocoșii galici” cu 5-0 împotriva Sloveniei pe 12 octombrie 2002, în cadrul preliminariilor Euro 2004. A jucat în Cupă Confederațiilor în 2003 și în finala Campionatului Mondial din 2006 în fața Italiei.
William Gallas () [Corola-website/Science/317967_a_319296]
-
englez știe să-și adapteze cheta la terenul care i se oferă și la dificultățile pe care le întâlnește. Obține constant rezultate bune la concursurile de toamnă la vânatul împușcat. Este foarte apreciat de către vânători la căutarea potârnichilor ori a cocoșilor de munte, a gâștelor din mlaștină, ori a becațelor. Comparativ cu „rudele” sale, Setter irlandez și Setter Gordon, culoarea luminoasă a robei îl fac mult mai vizibil în câmpul de vânătoare și este mai bine adaptat la frig și umezeală
Setter englez () [Corola-website/Science/323467_a_324796]
-
publicația online DCnews, alături de jurnalistul Răzvan Dumitrescu. A fost implicat într-un scandal alături de afaceristul Sorin Roșca Stănescu, în care s-a spus că l-a fi șantajat pe Cătălin Macovei, șeful Agenției Naționale de Integritate. Bun prieten cu Dorin Cocoș, după cum singur a recunoscut, Chirieac a fost audiat de procurori și în dosarul Alro Slatina, fiind suspectat de trafic de influență în favoarea patronilor ruși de la combinat. În anul 2011 declară că l-a împrumutat pe afaceristul Sorin Ovidiu Vântu, proprietarul
Bogdan Chirieac () [Corola-website/Science/322894_a_324223]
-
Rupicapra rupicapra", în zona alpină superioară), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), urs ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), sau pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), uliu ("Accipiter nisus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
21 mai 1992), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
este al douăzeci și șaptelea episod al serialului de desene animate Samurai Jack. Jack deranjează din greșeală un vrăjitor care, furios, îl transformă într-un cocoș. este capturat de un grăsan care îl depune într-o arenă pentru a lupta contra altor creaturi sau roboți. Jack învinge rând pe rând toți adversarii, iar grăsanul se îmbogățește. Dar la un moment dat, plimbându-se grăsanul cu Jack
Cocoșul Jack () [Corola-website/Science/319407_a_320736]
-
a lupta contra altor creaturi sau roboți. Jack învinge rând pe rând toți adversarii, iar grăsanul se îmbogățește. Dar la un moment dat, plimbându-se grăsanul cu Jack pe stradă, dă peste același vrăjitor, care îl transformă pe grăsan în cocoș, iar pe Jack înapoi în om.
Cocoșul Jack () [Corola-website/Science/319407_a_320736]
-
floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice protejate semnalate în sit: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
Vreme. La scurt timp după anunțul DNA, Daniel Funeriu și Valerian Vreme s-au autosuspendat din Partidul Mișcarea Populară (PMP). La 16 octombrie 2014 DNA a efectuat percheziții la fostul șef al SIE Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri: Dorin Cocoș, Remus Truică și Nicolae Dumitru, la fostul ministru Gabriel Sandu, fostul consilier prezidențial Dorin Marian, tatăl președintelui COSR, Adrian Petrache, la Fundația Dinu Pescariu și la sediul firmei lui Claudiu Florica, fostul șef al Fujitsu în România. La 29 octombrie
Dosarul „Microsoft” () [Corola-website/Science/333039_a_334368]
-
Dumitru, la fostul ministru Gabriel Sandu, fostul consilier prezidențial Dorin Marian, tatăl președintelui COSR, Adrian Petrache, la Fundația Dinu Pescariu și la sediul firmei lui Claudiu Florica, fostul șef al Fujitsu în România. La 29 octombrie 2014, Gabriel Sandu, Dorin Cocoș, Nicolae Dumitru și Gheorghe Ștefan Pinalti au fost arestați preventiv. Pe 19 noiembrie 2014 plenul Senatului a ridicat imunitatea Ecaterinei Andronescu și lui Șerban Mihăilescu. Din toată afacerea Microsoft, despre care se presupune că ar fi fost nelegală, oamenii de
Dosarul „Microsoft” () [Corola-website/Science/333039_a_334368]
-
Pinalti au fost arestați preventiv. Pe 19 noiembrie 2014 plenul Senatului a ridicat imunitatea Ecaterinei Andronescu și lui Șerban Mihăilescu. Din toată afacerea Microsoft, despre care se presupune că ar fi fost nelegală, oamenii de afaceri Dumitru Nicolae și Dorin Cocoș au fost trimiși în judecată și condamnați la câte 2 ani și 4 luni de închisoare, fostul ministru Gabriel Sandu la trei ani, iar Gheorghe Ștefan, fostul primar din Piatra Neamț, la șase ani. După condamnarea intermediarilor, procurorii trebuie să finalizeze
Dosarul „Microsoft” () [Corola-website/Science/333039_a_334368]
-
art. 33, art. 34 și art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Nicolae Cocoși, Valeriu Popescu și Elena Doina Cosneanu în Dosarul nr. 9.971/2/2011* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 803D/2015 al Curții Constituționale. 2. La apelul
DECIZIE nr. 110 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 24 alin. (2)-(4), art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271585_a_272914]