9,252 matches
-
ducem ară tătorul spre piept: sunt corpul meu, un lucru din lumea largă. De obicei n-avem timp de introspecție și, dacă ne cău tăm conștient propria noastră ființă, o facem nu către interior, ci spre suprafața mereu schimbătoare și colorată a vieții, ca un alergător care ar porni o cursă țâșnind invers din startere. De obicei, nu „ne“ gândim, ci „ne“ trăim, pentru că stilul de viață actual descurajează viața interioară. Ca urmare, ne folosim de obiecte ca simboluri pentru o
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
înapoi! Acum, pe mâna mea moale întinsă pe pupi trul jegos, pata cea roșie se vedea cu totul, rotundă și fierbinte de parcă mi-ar fi făcut-o un fier de călcat. Copiii ceilalți erau acum un fel de mâz gălitură colorată, iar fulgii de zăpadă se opriseră din căderea lor la ferestre și pâlpâiau nemișcați. Și Petruța, în liniștea clasei, și-a așezat doar ușor palma pe marea pată, mai ușor decât ar fi fost atin gerea unui fulg, și atunci
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
la o pensiune și-am ieșit pe străzi, intrigat de explicațiile profesorului Marco. Dar orașul părea foarte pașnic. Palate semă nând mai mult a primării, statui de duci de Savoia pe cai de bronz, în fine, faimoasele porticuri. Turiști, lume colorată și amestecată. Unde era magia ora șului dintre râuri? Seara ne-am reunit cu alți câțiva prieteni, traducătorul meu Bruno, familia Pop din Cluj etc. și am cinat la o trattoria foarte pitorească. Am ieșit apoi sub stele. „O să vedeți
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ziua după cai verzi pe pereți (căutam adresa unei colege, care locuia, în realitate, în Colentina, cum aveam să aflu mai târziu), iar acum străbăteam stră duța îngustă și prăfuită, mărginită de foarte stranii case galbene, cu marchize de geam colorat, dintre vechea Cale a Moșilor și Lizeanu, sub un fantastic cer de azur și de purpură - căzuse seara. Vântul răs colea praful, mi-l vâra în ochi și-n păr, dar el făcea în mod ciudat parte din nebunia și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de nea îi acopereau literele de pe cartea sfântă. Pe urmă, au început să le facă pomenile, lui și nevestei sale. Iată, însă, că, la un an de la toate astea, familia primește un plic burtos, garnisit cu niște timbre străine, viu colorate. Din noianul de litere și cuvinte neînțelese, au deslușit, mai întâi, CANADA, dar nu s-au priceput ce va să zică și cam ce-ar fi CANADA asta. Au deschis scrisoarea și au căzut de-a mpicioarelea amândoi părinții: “Dragă mamă și
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
săgeților trimise de spiritele malefice ambuscate pe drumurile din lumea de dincolo, pe care costumul o poartă simbolizată în broderiile de pe pieptar, de pe tichie și de pe mâneci. La unele grupuri de pe Ienisei mânecile sunt divizate în trei părți de șiraguri colorate: sunt cele trei lumi pe care le parcurge uneori râul șamanic brodat în perle. Plăci metalice dantelate care o reprezintă pe marylija sau bariera de spirite protectoare sunt atașate la mâneci. Tichia de piele a șamanului ieniesian aun conține adeseori
Costumele ?amanilor ?ungu?i by Dan Cristian R?caru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83573_a_84898]
-
lăsă pe Blackie, care scheuna întruna, înapoi în casă. Câinele îi adulmeca pulpele, având nevoie de ea. —E în regulă, îi promise animalului. În curând, totul o să fie ca înainte. Trecu la dormitor, un muzeu de dinți de vacă, minereuri colorate și sute de capace de sticlă exotice fixate pe panouri făcute în casă. Cercetă dulapul. Alături de garderoba compusă în cea mai mare parte din blugi și reiați, trei salopete cu emblema IBP atârnau pe un umeraș deasupra ghetelor de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ia legătura cu bărbatul ăsta. Dar fratele ei fusese pe moarte. Dezastrul fenta trecutul, oferindu-i un refugiu temporar. Până la vârsta de treisprezece ani, fratele ei și Daniel fuseseră siamezi, gemeni crescând în natură, care întorceau pe spate broaște-țestoase frumos colorate, călcau în cuiburi de prepeliță și-și făceau tabăra lângă viziunile în care visau să locuiască. Apoi, la liceu, s-a întâmplat ceva. La un moment dat, în clasa a zecea, între două cursuri, s-au certat. Un război lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
arăta chiar atât de bine, la sfârșit. Care a fost cam acum un an, după cum v-am mai spus, cred. Zici că era o femeie credincioasă? —Tare, foarte tare la vorbitul în limbi. Chiar și engleza ei obișnuită era foarte colorată. Chema des exorciști în casă. Era convinsă că acolo se ascundeau sufletele unor copii chinuiți. Îmi venea să-i zic: Alo, Pământul către mama! Dacă dai un ban, îți spun eu cum îi cheamă pe copiii ăia chinuiți. Karin luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
într-o singură viață? Până se făcu mâncarea, băieții hotărâră unde avea să atace America în viitorul apropiat. Duane și Mark anunțau diferite țări, iar Tommy estima cât de greu ar fi de învins fiecare dintre ele. Bonnie - un dagherotip colorat, cu o friptură de două sute cincizeci de grame pe o farfurie de hârtie ținută în echilibru pe genunchi - asculta, de parcă ar fi fost un discurs pe care trebuia să-l memoreze pentru slujba ei de la Arc. — Uneori nu vă pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de un country rock profund creștin. Grupuri de vecini, strânse în jurul propriilor grătare împrăștiate, își făceau urări de sărbători. Soarele apusese, apăruseră insectele și primele raze nesigure ale artificiilor încercau întunericul. Era prima Zi a Independenței de după atacuri, iar rachetele colorate care explodau indolent păreau în același timp neajutorate și sfidătoare. Tommy Rupp lansă douăsprezece „Capete de teroriști explozibile“ pe care le cumpărase de la o tarabă de lângă Plattsmouth: figurine colorate cu Hussein și Bin Laden, care șuierau spre cer și izbucneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
încercau întunericul. Era prima Zi a Independenței de după atacuri, iar rachetele colorate care explodau indolent păreau în același timp neajutorate și sfidătoare. Tommy Rupp lansă douăsprezece „Capete de teroriști explozibile“ pe care le cumpărase de la o tarabă de lângă Plattsmouth: figurine colorate cu Hussein și Bin Laden, care șuierau spre cer și izbucneau în mănunchiuri de raze. Karin își privi fratele în lumina artificiilor. Ochii lui alunecau spre cer, tresărea la fiecare explozie, apoi chicotea la fiecare tresărire. Fața lui, când verde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lipsei unor receptori de culoare din ochi, Edward era incapabil să distingă nuanțele de roșu și verde. Daltonismul în sine era oricum straniu: sugestia neliniștitoare că doi oameni se pot contrazice în privința nuanței exacte a unui obiect dat. Dar vederea colorată a lui Edward era încă și mai stranie. Ca și alte, mult mai puține, persoane - una la zeci de mii -, Edward era și sinestezic. Sinestezia moștenită a lui Edward a rămas stabilă și consistentă în tot timpul vieții lui. Lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și mai stranie. Ca și alte, mult mai puține, persoane - una la zeci de mii -, Edward era și sinestezic. Sinestezia moștenită a lui Edward a rămas stabilă și consistentă în tot timpul vieții lui. Lua o formă standard: vedea numerele colorat. Pentru Edward, numerele și nuanțele se îmbinau de fapt, la fel cum moliciunea se îmbină cu confortul, iar tăișul cu durerea. În copilărie se plângea că numerele caselor din cartierul său nu erau bine colorate. Mama lui îl înțelegea; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o formă standard: vedea numerele colorat. Pentru Edward, numerele și nuanțele se îmbinau de fapt, la fel cum moliciunea se îmbină cu confortul, iar tăișul cu durerea. În copilărie se plângea că numerele caselor din cartierul său nu erau bine colorate. Mama lui îl înțelegea; și ea avea aceleași conexiuni îmbinate. Cei care aveau această afecțiune simțeau adesea gustul unor forme sau, în piele, textura cuvintelor vorbite. Acestea nu erau asocieri simple, nici puseuri de mofturi poetice. Weber ajunsese să considere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o să-l gazeze, când Mark o să adoarmă. Capgrasul o schimba și pe ea. Lupta să nu se obișnuiască. Un timp continuase să vadă: râsul lui, nefiresc de mecanic. Răbufnirile lui de tristețe, simple constatări. Chiar și furia lui, un ritual colorat, nimic mai mult. Izbucnise într-o declarație de dragoste pentru Barbara, demnă de un copil de șapte ani, din nimic. Se ducea la pescuit cu amicii lui, imita tot jargonul, stătea în barcă și-și blestema ghinionul ca un prezentator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cât de somptuos părea întunericul. Vedea, dar slab, fără culori, afundat în acromatopsie. Ambii acromați pe care-i intervievase se revoltaseră până și împotriva cuvintelor roșu, galben, albastru. Trăiau pentru lumea nocturnă, în care le erau superiori celor care vedeau colorat, banal. Weber bâjbâi în beznă pe o distanță de câteva cvartale, în timp ce simțul direcției îi slăbea. Când luminile se reaprinseră, resimți banalitatea văzului. A doua zi, Mark îl duse la pescuit. —Nu-i mare șpil, frate. Treburi de bază. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
erau parabolele neurologice chinuite ale lui Broca sau Luria - povești despre faptul că până și creierele zdrobite puteau da, prin narațiune, un sens suportabil catastrofei. Apoi, povestea se schimbase. Undeva, adevăratele instrumente clinice făcuseră ca studiile de caz să pară colorate și atât. Medicina s-a făcut mare. Instrumentele, imaginile, testele, măsurătorile, chirurgia, farmaceuticele - nu mai era loc pentru anecdotele lui Weber. Și toate aceste terapii literare se transformau în numere de circ și spectacole gotice cu monștri. Întâlnise odată un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
scrii, când ai fost descrisă drept încarnarea lui Eminescu de către nenumărate conducătoare de cenacluri județene. Și jocul a reînceput. M-am îndrăgostit de un scriitor. Am scris o carte despre lipsa familiei. Un tub roșu. În tub, oglinzi și pietricele colorate cât poți să prinzi cu buricele degetelor. Te uiți la pietricele, n-au niciun sens. Le pui în tub, printre oglinzi, te uiți în lumină, fac forme frumoase. Un Eu care tinde spre sănătate e în căutare de sensuri. Tubul
Despre scris, dar cel mai mult despre iubire. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Viviana Mușa Augusto () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1776]
-
vreo cinci luni consecutive. Cinci luni de Rai. Mama se-apucase să coasă și să croșeteze haine pentru copil, ca-n vremea bunicilor. Ascultam ore în șir discurile de vinil și coseam amândouă. Am învățat să brodez, din instinct, fluturi colorați, ciuperci și ghirlande de căpșuni pe cămășuțe cât o palmă și bavete decupate din cerșafuri. Când nu coseam, citeam. Ciudat, nu cred să fi scris ceva nici în așteptare, nici după naștere. Dar, dacă memoria nu mă înșală, asta nu
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
să facem rost, totuși, de o femeie care să se ocupe dimineața de copil (a fost ulterior moștenită de frații vitregi ai Irinei, semn că se pricepea). În fine, cum viața și-a spart rutinele blânde în mii de cioburi colorate și tăioase, bula de cristal a revenit doar la câteva luni distanță, în timpul vacanțelor noastre trăsnite dintre trimestre sau de vară. Cum se vede, în prima experiență de până la doi ani, între copilul meu dintâi și scrisul care-avea să-mi
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
mai multe icoane brodate în fir de aur și argint). Deținător: Muzeul Național de Artă al României - București Nr. inventar: 15925/B280 Tip: Sacos Autor: Anonim Scoală: Atelier din Moldova Material: broderie cu fir din argint; argint aurit și mătase colorată și perle pe suport din catifea Tehnică: brodare Dimensiuni: h = 129 cm Datare: 1637 1638 Ordin de clasare: 2821 din 10.10.2003 Tezaur 53 Sacosul Sfântului Ierarh Varlaam Mitropolitul Moldovei ce a fost donat în anul 1638 de către sfânt
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
strada, scăldîndu-le În lumină și culori vii și pestrițe, de parcă lumina se reflecta Într-un lac de safir. De la un capăt la altul al străzii, cît vedeai cu ochii, mulțimea Înainta cu mișcări Încete, dar sinuoase, de reptilă uriașă viu colorată. Parcă luneca, parcă se mișca, parcă se oprea, parcă Înainta, parcă se zvîrcolea aici și parcă Încremenea dincolo Într-un ritm intens și unduitor, nesfîrșit de complex și de uimitor, și care totuși se Îndrepta parcă spre un scop și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și abstracte cum ar fi esența adevărului, bunătății și frumuseții, semnificația ideii de proprietate, problema divinității. Mai mult chiar, În desfășurarea pledoariei sale Îi place să recurgă la exemple și expresii din limbajul obișnuit, exprimarea sa e presărată de metafore colorate, desprinse din propria sa viață și experiență; iar În dezbaterea unei probleme de etică - de exemplu „dreptul moral“ al omului asupra proprietății sale și În ce măsură poate beneficia de el - catawbianul s-ar putea exprima cam În felul acesta: — Ia ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și se joacă. Motoceii nu-i mai plac. Le-a rupt sforile cu dinții, că erau prea lungi și gata. Se joacă cu mingea, îi plac biluțele, undițele, șoriceii de pluș, dar cel mai mult îi plac creioanele, pixurile, creioanele colorate, hârtia de scris. La calculator stă cu laba pe mouse. Știe, oare, că „mouse” înseamnă „șoarece”? Din când în când, găsește câte o carte și stă cu burta pe ea, ca un student în sesiunea de examene. Îl atrag ferestrele
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]