9,556 matches
-
acuză de șarlatanie. În ceea ce privește problematica inconștientului, prioritatea poate să-i fie acordată medicului și filosofului Pierre Jannet (1859-1947) care, în teza sa de doctorat asupra automatismelor psihologice, susținută în 1889, a formulat problema abordării experimentale a formelor primare elementare de compunere a comportamentului. În această lucrare el a încercat să demonstreze că, pe un plan secund al eu-lui, au loc o multitudine de acte a căror desfășurare este inconștientă, au-tomatizată. La o analiză mai atentă, ceea ce psihanaliza și-a formulat ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este prezentă și existența. Să notăm termenul "Dumnezeu" cu D. Putem concepe termenul D ca fiind compus din termenul E (existența) și termenul D*, care conține în înțelesul său toate celelalte elemente ale sensului lui D cu excepția existenței. Dacă notăm compunerea termenilor prin "o", sensul unui termen X prin "S(X)" și clasa acestuia prin "C(X)" atunci: 1. D = D*oE 2. S(D) = (S(D*) S(E)) 3. C(D) = (C(D*) C(E)). (2) Prin urmare, odată ce analiza
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Îți promit cel mai frumos lucru pe care-l am. Îți voi dărui bicicleta mea cea nouă. Ba nu, trenulețul meu electric”. Pruncul din iesle dădu din cap și spuse: “Dar nu vreau trenulețul tău electric. Dăruiește-mi ultima ta compunere!” “Ultima mea compunere? Se uimi băiețelul, dar pe ea este scris insuficient!” Tocmai de aceea o vreau, răspunde pruncul Isus. Să-mi dai totdeauna ceea ce nu este suficient. De aceea am venit pe lume, aș vrea ceașca ta pentru lapte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mai frumos lucru pe care-l am. Îți voi dărui bicicleta mea cea nouă. Ba nu, trenulețul meu electric”. Pruncul din iesle dădu din cap și spuse: “Dar nu vreau trenulețul tău electric. Dăruiește-mi ultima ta compunere!” “Ultima mea compunere? Se uimi băiețelul, dar pe ea este scris insuficient!” Tocmai de aceea o vreau, răspunde pruncul Isus. Să-mi dai totdeauna ceea ce nu este suficient. De aceea am venit pe lume, aș vrea ceașca ta pentru lapte!” Acum băiețelul se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
valoare gramaticală nu obiectului desemnat prin cuvânt, ci cuvântului însuși; - faza însușirii regulilor și definițiilor; comparația, clasificarea, generalizarea și sinteza conduc la însușirea regulilor și definițiilor. - faza fixării și operării superioare cu noțiunile de limbă însușite - aplicarea cunoștințelor prin exerciții, compuneri realizate acasă sau în clasă. Modelul didactic propus de V. Goia descrie un proces de învățare coerent, desfășurat inductiv, cu un parcurs în patru trepte succesive: treapta intuitivă, cea analitică, cea sintetică și cea operațională și constituie demersul didactic predilect
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pași suplimentari, L. Șoitu sistematizează într-o fișă finală de evaluare a competențelor dobândite de elev aspectele implicate: Competențe în domeniul limbajului: - exprimarea orală: verbală, paraverbală - expresivitatea frazei, ritmul, tonul, accentul cuvintelor, pauzele în vorbire, respirația su sens; - lectura; scrisul; compunerea; vocabularul; ortografia; gramatica; - exprimarea nonverbală: proximitatea, râsul / surâsul, gesturile, postura, mimica, privirea; Identificând factorii principali implicați în învățarea comunicării, L. Șoitu subliniază rolul școlii, care este o instituție unde se comunică prin toate mijloacele, se învață comunicarea pentru toate mijloacele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
complicate se formează prin integrarea succesivă a unor deprinderi mai simple. Este necesară respectarea ordinii de dificultate, de la exerciții introductive, la exerciții de bază, la exerciții paralele, apoi la exerciții euristice. Spre exemplu, nu se poate cere elevului să alcătuiască compuneri înainte de a-i forma temeinic deprinderea de a se exprima în propoziții și de a descrie sau de a nara situații simple (după tablouri sau după anumite aspecte concrete din realitatea înconjurătoare). - Un exercițiu eficient trebuie să stârnească interesul și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pe silabe a cuvintelor; - exerciții de creație sau euristice; elevul le efectuează după ce deprinderea deja a fost însușită, iar prin intermediul lor încearcă să introducă în "model" anumite elemente personale; de pildă, după însușirea exprimării curente în scris, copilul încearcă felurite compuneri; Landsheere, 1992, stabilea două mari categorii de metode, în funcție de sorgintea schimbării produse la elevi: a) heterostructurante (schimbarea se produce prin altul): expunerea, conversația, studiul de caz , problematizarea etc.; b) metode autostructurante (individul se transformă prin sine). După clasificarea propusă de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
după schemă dată; - de recunoaștere într-un text dat a faptelor de limbă studiate (categorii gramaticale, părți de vorbire, unități sintactice etc.) - de ilustrare a unor paradigme sintactice, morfologice, exerciții de declinare sau conjugare, izolat, sau în context etc. - creatoare - compunerile cu temă de limbă, care au ca sarcină introducerea unor fapte de limbă, din diverse compartimente ale limbii, în texte coerente. b) Structurale, constituite ca o serie de operații cu structuri, corelate cu un model. În funcție de natura operației
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în situații date; prin exercițiile cu caracter creator se ajunge la deprinderea de întrebuințare independentă a limbii, deci la deprinderile de exprimare în sens larg. Gradul de implicare activă a elevilor crește; modificarea formei, completarea textului, construirea de exemple, alcătuirea compunerilor gramaticale sunt trepte ale formării prin exerciții a priceperilor și deprinderilor de exprimare. Ele introduc în limbajul elevilor forme, cuvinte, expresii, contribuie deopotrivă la dezvoltarea gândirii și a limbajului, îmbogățesc și variază exprimarea și „fac pasul de la corectitudine la expresiviate
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mijloace de exprimare existente în fondul pasiv al elevilor și oferă posibilitatea de a corecta greșeli de topică. Cerința poate fi exprimată prin enunțuri de tipul: „Urmărind modelul dat, exemplificați.../alcătuiți (fraze/propoziții).../ completați tabelul...”etc. 4.2.1.4. Compunerea gramaticală, prin care elevul este solicitat mai mult, deoarece își probează cunoștințele gramaticale și imaginația creatoare. Este cel mai complex exercițiu cu caracter creator, a cărui efectuare este posibilă numai atunci când elevii stăpânesc noțiunile de bază ale gramaticii, așa încât
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
nu rezulte o exprimare greoaie și artificială. Exercițiile de acest gen pot contribui la fixarea cunoștințelor din toate compartimentele limbii. De exemplu, utilizarea onomatopeelor, utilizarea vocativelor, a timputilor verbale, a unor expresii și locuțiuni etc. în funcție de fenomenul gramatical recomandat, aceste compuneri pot fi narative, descriptive sau dialogate. Compunerile gramaticale vizează două teme: una gramaticală, constând în valorificarea unui anume fapt de limbă și o alta de stilizare, care se referă la conținutul textului de redactat. Gradul de dificultate sporit al acestor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Exercițiile de acest gen pot contribui la fixarea cunoștințelor din toate compartimentele limbii. De exemplu, utilizarea onomatopeelor, utilizarea vocativelor, a timputilor verbale, a unor expresii și locuțiuni etc. în funcție de fenomenul gramatical recomandat, aceste compuneri pot fi narative, descriptive sau dialogate. Compunerile gramaticale vizează două teme: una gramaticală, constând în valorificarea unui anume fapt de limbă și o alta de stilizare, care se referă la conținutul textului de redactat. Gradul de dificultate sporit al acestor exerciții impune respectarea câtorva condiții specifice: compoziții
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de redactat. Gradul de dificultate sporit al acestor exerciții impune respectarea câtorva condiții specifice: compoziții concentrate, de dimensiuni moderate, fixarea unui număr maxim de exemplificări ale faptului de limbă vizat, elaborarea unui plan de lucru, analiza în clasă a lucrărilor. Compunerile gramaticale libere sunt o formă complexă de exerciții aplicative, în care tema gramaticală indică doar regulile sau noțiunile ce trebuie aplicate; ca exemplu, alcătuirea unei compuneri în care să folosească onomatopee. în compunerile gramaticale pe bază de material dat, care
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
faptului de limbă vizat, elaborarea unui plan de lucru, analiza în clasă a lucrărilor. Compunerile gramaticale libere sunt o formă complexă de exerciții aplicative, în care tema gramaticală indică doar regulile sau noțiunile ce trebuie aplicate; ca exemplu, alcătuirea unei compuneri în care să folosească onomatopee. în compunerile gramaticale pe bază de material dat, care poate fi indicat în enunț sau preluat dintr-o operă literară, elevii pot folosi materialul necondiționat sau în mod determinat, când se precizează în enunț rolul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de lucru, analiza în clasă a lucrărilor. Compunerile gramaticale libere sunt o formă complexă de exerciții aplicative, în care tema gramaticală indică doar regulile sau noțiunile ce trebuie aplicate; ca exemplu, alcătuirea unei compuneri în care să folosească onomatopee. în compunerile gramaticale pe bază de material dat, care poate fi indicat în enunț sau preluat dintr-o operă literară, elevii pot folosi materialul necondiționat sau în mod determinat, când se precizează în enunț rolul sintactic pe care îl va îndeplini materialul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pe bază de material dat, care poate fi indicat în enunț sau preluat dintr-o operă literară, elevii pot folosi materialul necondiționat sau în mod determinat, când se precizează în enunț rolul sintactic pe care îl va îndeplini materialul oferit. Compunerea gramaticală prin analogie se realizează pe baza unui model dat și contribuie la dezvoltarea expresivității exprimării. 4.2.1.5. Exercițiile ortografice și de punctuație au o importanță deosebită în practica predării limbii române; pe lângă consolidarea cunoștințelot teoretice, prin ele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Tomul VII (XI), Fasc. 1-2, 1961, 51-58. 4. Ion Enescu: Asupra caracterului spinorial al unor mărimi ce intervin în studiul rotațiilor finite. Buletinul Inst. Politehnic din Iași, Tomul VIII (XII), Fasc. 3-4, 1962, 47-50. 5. Alfred Braier & Ion Enescu: Asupra compunerii și descompunerii rotațiilor finite ale rigidului. Buletinul Inst. Politehnic din Iași, Tomul IX (XIII), Fasc. 1-2. 1963, 8592. 6. Ion Enescu: Asupra algebrei numerelor hipercomplexe de ordin finit peste corpul real. Buletinul Inst. Politehnic din Iași, Tomul XI (XV), Fasc
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Îți promit cel mai frumos lucru pe care-l am. Îți voi dărui bicicleta mea cea nouă. Ba nu, trenulețul meu electric”. Pruncul din iesle dădu din cap și spuse: “Dar nu vreau trenulețul tău electric. Dăruiește-mi ultima ta compunere!” “Ultima mea compunere? Se uimi băiețelul, dar pe ea este scris insuficient!” Tocmai de aceea o vreau, răspunde pruncul Isus. Să-mi dai totdeauna ceea ce nu este suficient. De aceea am venit pe lume, aș vrea ceașca ta pentru lapte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mai frumos lucru pe care-l am. Îți voi dărui bicicleta mea cea nouă. Ba nu, trenulețul meu electric”. Pruncul din iesle dădu din cap și spuse: “Dar nu vreau trenulețul tău electric. Dăruiește-mi ultima ta compunere!” “Ultima mea compunere? Se uimi băiețelul, dar pe ea este scris insuficient!” Tocmai de aceea o vreau, răspunde pruncul Isus. Să-mi dai totdeauna ceea ce nu este suficient. De aceea am venit pe lume, aș vrea ceașca ta pentru lapte!” Acum băiețelul se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
întâlnim mereu în viața de fiecare zi), dar ele sunt și structurate în jurul unor "metafore conceptuale" (de tipul VIAȚA ESTE O CĂLĂTORIE, TEORIILE SUNT CLĂDIRI etc.), care, datorită "schemelor imagistice" pe care le conțin, determină în egală măsură aplicarea, elaborarea, compunerea și limitele metaforelor "lingvistice" propriu-zise. În acest context, ideile celor doi autori vor conduce la o reevaluare nu doar a metaforelor, ci și a expresiilor idiomatice, care vor fi încadrate în aceeași categorie cu primele. Astfel, referindu-se la așa-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fundamental. Caracterul lor "secundar" rezidă în faptul că "un termen primar primește o determinare gramaticală și, cu această determinare gramaticală implicită, este redat din nou lexicului"261. În mod concret, există trei tipuri de structuri paradigmatice secundare: modificarea, determinarea și compunerea 262. Dintre acestea, modificarea "corespunde unei determinări gramaticale "inactuale", adică unei determinări care nu implică o funcție specifică (în frază) a termenului primar modificat". Așa se întâmplă, de exemplu, în cazul diminutivelor, al colectivelor sau al verbelor derivate cu prefixe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prefixe (casă - căsuță, a vedea - a prevedea etc.). În schimb, dezvoltarea "corespunde unei funcții specifice a termenului primar în frază"; cu alte cuvinte, ea "implică întotdeauna schimbarea categoriei gramaticale a unui termen primar" (ex.: bogat - a îmbogăți - îmbogățire). În fine, compunerea "implică întotdeauna prezența a două elemente de bază aflat într-un raport gramatical" (ex.: kaufen + Mann = Kaufmann). 4.3.2. Pentru Coșeriu, structurile sintagmatice corespund fenomenului pe care tot el l-a denumit solidarități lexicale și pe care l-a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
simpla articulare a acestor elemente după principiul compoziționalității. Putem observa acest lucru comparând construcțiile verbale caracteristice celor trei tipuri de discurs repetat. Astfel, în cazul "perifrazei lexicale" a (nu) avea habar (tipul I), semnificația ei nu poate fi dedusă din compunerea "conținuturilor" elementelor sale. Nici a (nu) avea, nici habar nu cuprind în ele însele vreo trăsătură semantică aptă să ne sugereze semnificația globală a "perifrazei": "a ignora" sau, mai exact, "a (nu) ști (nimic)". În schimb, în cazul "sintagmei stereotipe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
paradigmatice". Ultimele se divid, la rândul lor, în structuri paradigmatice "primare" (câmpul lexical și clasa lexicală) și structuri paradigmatice "secundare", care "corespund domeniului tradițional al formării cuvintelor". În cadrul acestui domeniu, Coșeriu a înlocuit terminologia canonică (derivare - schimbare a categoriei gramaticale - compunere) printr-o nouă trihotomie: modificare - dezvoltare - compunere 390. Astfel, din perspectivă integralistă, modificarea "corespunde unei determinări gramaticale "inactuale", adică unei determinări care nu implică o funcție specifică (în enunț) a termenului primar modificat" (ex.: casă [subst.] - căsuță [subst.]). În schimb
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]