4,653 matches
-
surorile, statutul soțului în raport cu zestrea etc. Numeroasele procese în care actele de drept privat (zestrea, testamentele, actele de proprietate) sunt invocate permanent, îl determină, șase ani mai târziu, pe domnul Nicolae Mavrogheni (1786-1790) săpună în practică articolul de lege: o condică pecetluită cu pecetea domnească este trimisă la Departamentului de Șapte. Mitropolitul primește sarcina de a îndruma pe „fieșcare“ către acest departament unde slujbașii au misiunea de a „verifica“ dacă actul a fost întocmit conform pravilei și de bunăvoie - „cum că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
slujbașii au misiunea de a „verifica“ dacă actul a fost întocmit conform pravilei și de bunăvoie - „cum că s-au făcut după toată orânduiala și după pravilă și de este adevărat“ și a-i oferi autenticitate - „să se scrie în condică din cuvântu în cuvântu și să să adevereze de condică și iscălindu-se și departamentar<i>i, și așa să va ținea în seamă acele sineturi de adevărat“. Departamentul de Șapte ar trebui să funcționeze ca un fel de „notariat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întocmit conform pravilei și de bunăvoie - „cum că s-au făcut după toată orânduiala și după pravilă și de este adevărat“ și a-i oferi autenticitate - „să se scrie în condică din cuvântu în cuvântu și să să adevereze de condică și iscălindu-se și departamentar<i>i, și așa să va ținea în seamă acele sineturi de adevărat“. Departamentul de Șapte ar trebui să funcționeze ca un fel de „notariat“, iar logofătul ar fi un fel de „notar public“. Chiar dacă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
necesari pentru a da credibilitate pactului încheiat. Fiindcă logodna se desfășoară în cadrul Bisericii, ea nu poate fi desfăcută decât de către aceasta. Ru pe rea logodnei: „să-mi dai inelul înapoi“ Doar 16 cazuri de desfacere a logodnei sunt înregistrate în condicile de la Mitropolie pentru perioada 1764-1800, când documentele de acest tip încep să apară cu regularitate. În aceste cazuri se vorbește clar de ruperea logodnei, tinerii sunt numiți logodnici, iar biserica intervine prin punerea în scenă a unui proces de desfacere
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din bucatele ei vor reveni copiilor, sub formă de moș te ni re. Dacă se va căsători, înaintea anului de doliu, ea păstrează zestrea, dar pierde darurile dinaintea nunții și nu are drept să pretindă nimic din averea soțului. Pravilniceasca Condică face un pas înainte și dă dreptul femeii, indiferent dacă are copii vii sau morți, indiferent dacă păstrează doliu toată viața, să ia a treia parte din averea soțului. Măsura este justificată prin motive cât se poate de logice: recunoașterea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întreaga casă jefuită de către mama vitregă și de către țiganii acesteia. A fost nevoie de un șir de procese pentru a pune în practică dorințele răposatei. PARTEA A PATRA Despre divorț Cu mitropolitul Neofit (1739-1753) cancelaria mitropolitană a început ținerea unor condici speciale pentru pro blemele casnicilor. An de an, lună de lună, zi de zi, logofeții cancelariei notează toate pricinile judecate în fața consiliului ecleziastic con dus de mitropolit. Pri ci ni le de divorț sunt numai de competența Bisericii, așa că mitropolitul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
halaua Lucaci dă două zapi se de schimbare în cinci luni, pentru ca, peste alte trei luni, să accepte despărțirea cerută de soție. Atât timp cât poate fi îndreptat, sodomitul pri meș te canon bisericesc pentru faptele sale și, cu angajamentul trecut în condică, este lăsat liber. Abia când înclinațiile sale depășesc cadrul restrâns al familiei, autoritatea laică intervine și-l pedepsește. Panait grecul, deși fusese reclamat în două rânduri de soție, este pedepsit abia când își ademenește ucenicul din prăvălie. Imediat ce află, marele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce i se hotărâse, nu poate însă scăpa de cea bisericească. Medierea oferită dă uneori roade și, pentru a conferi o mai mare autoritate învoielii, se redactează acte scrise: „și pentru ca să aibă temeiu zisele lui au dat și zapis în condica Sfintei Mitropolii cu tare prindere și legătură că va petrece bine la viețuirea cu soția lui“. Scrisorile sunt bilaterale, semnate de martori și schimbate în fața curții. Cu zapisele de împăcare în mână, părțile se întorc acasă și totul pare să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Bisericii. La rândul ei, Biserica Ortodoxă română reprezintă o tentație pentru catolicii de la fron tie ra țării și pentru cei din interior care îmumbrățișează noua confesiune numai pentru a putea di vor ța. Câteva cazuri se re găsesc în paginile condicilor unde, mai ales femeile, au trecut la ortodoxie și, foarte aproape de momentul convertirii, au intentat un proces de divorț. În documente ele sunt încă identificate după vechea confesiune purtând apelativul de „papistașa“, „botezata“ sau fiind menționat locul de origine, de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zile de la soțul ei în trei ani de căsătorie. La prima înfățișare, ea acceptă să revină acasă, mijlocitori fiind tatăl și clericii curții de judecată, se fac chiar zapise de împăcare cu „ponturi date unul la altul“ și trecute în condică. Când să iscălea că, femeia se răzgândește și dă clericilor, în loc de semnătură, o jalbă prin care își acuză bărbatul de vrăjmășie. Curtea uimită de atâta „oumbrăznicie“ o trimite la schitul de maici, dată fiind tinerețea ei și conduita desfrânată de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
înaltul suveran. După pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), fiind numit domn Alexandru Ipsilanti, este chemat la Țarigrad spre a-l însoți în țară. E pentru a treia oară vistier, apoi spătar. Colaborează, în baza unor temeinice cunoștințe juridice, la întocmirea primei condici de legi a Țării Românești, tipărită în 1780 (Pravilniceasca condică), și sprijină inițiativele „înțeleptului” Ipsilanti de a statornici învățământul. Hrisovul de organizare a școlii, redactat în 1775 de V. (argumentează Cornel Cârstoiu), este un elogiu luminist adus învățăturii, „podoabă” prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Alexandru Ipsilanti, este chemat la Țarigrad spre a-l însoți în țară. E pentru a treia oară vistier, apoi spătar. Colaborează, în baza unor temeinice cunoștințe juridice, la întocmirea primei condici de legi a Țării Românești, tipărită în 1780 (Pravilniceasca condică), și sprijină inițiativele „înțeleptului” Ipsilanti de a statornici învățământul. Hrisovul de organizare a școlii, redactat în 1775 de V. (argumentează Cornel Cârstoiu), este un elogiu luminist adus învățăturii, „podoabă” prin care se câștigă „cunoștința lucrurilor și ființelor” și traiul „după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
pe fluviu, de primele legi în organizarea armatei terestre și, mai ales, de instituirea Logofeției de Obiceiuri, instituție politică și culturală care se ocupa de protocol: era menită a păzi „cu cuviință și statornicie”- în baza unor norme extrase din condicile împărătești ale Țarigradului sau din hrisoave interne și a informațiilor furnizate de ele privind istoria, geografia, viața bisericească și politică a țării - regulile diverselor ceremonii, fixarea dregătoriilor etc. Se știe că V. obținuse și copiase prin strădania sa prețioase documente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
privind istoria, geografia, viața bisericească și politică a țării - regulile diverselor ceremonii, fixarea dregătoriilor etc. Se știe că V. obținuse și copiase prin strădania sa prețioase documente și că le păstra în „arhiviile” casei de pe Podul Mogoșoaiei (A.I. Odobescu). Astfel, Condica divanului Valahiei (Condica Văcărescului), o copie de 214 file în chirilică îi este atribuită (Dan Simonescu), el fiind traducătorul semnat al hatișerifului acordat de sultanul Selim al III-lea raialelor românești la 1791. Tot el ar fi fost traducătorul hatișerifului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
viața bisericească și politică a țării - regulile diverselor ceremonii, fixarea dregătoriilor etc. Se știe că V. obținuse și copiase prin strădania sa prețioase documente și că le păstra în „arhiviile” casei de pe Podul Mogoșoaiei (A.I. Odobescu). Astfel, Condica divanului Valahiei (Condica Văcărescului), o copie de 214 file în chirilică îi este atribuită (Dan Simonescu), el fiind traducătorul semnat al hatișerifului acordat de sultanul Selim al III-lea raialelor românești la 1791. Tot el ar fi fost traducătorul hatișerifului „împăratului Hamid”, emis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Ist. lit. (1982), 65-68; N. Tcaciuc-Albu, Ienăchiță Văcărescu (Viața-opera-influențele străine), Cernăuți, 1943; Popovici, Studii, I, 165-168, 382-387, 431-434; Diomid Strugaru, Gramatica lui Smotrițki și prima gramatică românească, RSL, 1960; Cornea-Păcurariu, Ist. lit., 46-59; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 737; George Florescu, Dan Pleșia, Condica Văcăreștilor, copii de documente, regeste și mențiuni, STD, 1966, 5; Al. Piru, Poeții Văcărești, București, 1967, 9-45; Ist. lit., II, 170-173; Andrei Nestorescu, Dicționarele lui Ienăchiță Văcărescu și limba română literară la sfârșitul secolului al XVIII-lea, SLF, I, 51-63
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
1974; Mihail Caratașu, Documentele Văcăreștilor, pref. Șerban Cioculescu, București, 1975; Papadima, Ipostaze, passim; Nedret Mamut, Câteva modele și motive literare în opera lui Dimitrie Cantemir și Ienăchiță Văcărescu, RITL, 1978, 3; Dan Simonescu, N. Vasilescu- Capsali, Restituiri: Ienăchiță Văcărescu. O condică de ceremonial, MS, 1979, 1; Tudor Mateescu, Prețuitori ai arhivelor: Ienăchiță Văcărescu, RA, 1979, 2; Dicț. lit. 1900, 893-895; Simion, Dimineața, 15-24; Piru, Ist. lit., 33-34; Scarlat, Ist. poeziei, I, 105-107, 173-176, 189-191; Marin Sorescu, O dinastie lirică: Văcăreștii, RITL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
gospodar pentru a bea pe prispa unei case cu cerdac, o ulcică de vin, făcând mare cinste gazdei. Dar cum timpul distruge ceea ce nu este îngrijit, învățătorii de la școala vizitată, spun că până nu de mult mai exista într o condică veche de inspecție procesul-ver bal scris de poet când a inspectat școala, dar cum condica mai purta doar urmele unei foi rupte și amintirea scrisului revizorului, totul a dispărut, din păcate.” * Mai există și alte multe documente dar ne opr
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mare cinste gazdei. Dar cum timpul distruge ceea ce nu este îngrijit, învățătorii de la școala vizitată, spun că până nu de mult mai exista într o condică veche de inspecție procesul-ver bal scris de poet când a inspectat școala, dar cum condica mai purta doar urmele unei foi rupte și amintirea scrisului revizorului, totul a dispărut, din păcate.” * Mai există și alte multe documente dar ne opr im doar la câteva, pentru că subiectul acestei lucrări e ste altul. Vom puncta doar informațiile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
respectiva intervenție 48. Sunt aduse noi detalii privitoare la obligațiile medicului care efectuează curetajul uterin. În afara obligativității anunțării procuraturii sau miliției de fiecare dată când făcea acestă intervenție, medicul trebuia să noteze în foaia de observație a pacientei, "precum și în condica pentru chiuretaje necesitate de avorturile incomplete, numele și calitatea persoanei care a primit anunțul, numărul și ora la care a fost înregistrat. Condica pentru chiuretajele necesitate de avorturile incomplete va fi numerotată și parafată"49. De asemenea, sunt aduse noi
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dată când făcea acestă intervenție, medicul trebuia să noteze în foaia de observație a pacientei, "precum și în condica pentru chiuretaje necesitate de avorturile incomplete, numele și calitatea persoanei care a primit anunțul, numărul și ora la care a fost înregistrat. Condica pentru chiuretajele necesitate de avorturile incomplete va fi numerotată și parafată"49. De asemenea, sunt aduse noi prevederi referitoare la măsurile și responsabilitățile profesionale legate de controlul și verificarea legalității condițiilor de efectuare ale curetajului uterin. Dacă medicii directori ai
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
culturii bizantine, logofăt al doilea la Curtea domnitorului Grigore C. Callimachi, care îi comandă scrierea regulilor protocolare. În 1779 semnează o copie a primei părți a traducerii Cugetărilor lui Oxenstiern, menționându-și rangul (vel clucer) și vârsta (60 de ani). Condica ce are întru sine obiceiuri vechi și nouă a prea înălțaților domni (1762) se păstrează într-un manuscris publicat de M. Kogălniceanu în 1846. Lucrarea este împărțită în capitole conținând orânduiala noii domnii, a boieriilor, a mucarerului, ceremoniile de Crăciun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
domnia lui Grigore Callimachi și la vizita făcută de Hamza pașa la Iași constituie o cronică amănunțită, scrisă cu talent narativ și descriptiv. Se dau multe amănunte pitorești, totul într-un stil precis, sistematic. Limba e corectă, meșteșugit folosită. Deși Condica... are modele bizantine (Constantin Porfirogenetul, Pseudo- Codinos), localizarea protocolului, numeroasele informații din epocă, datele etnografice și folclorice, utilizarea tradiției autohtone, inserarea unor fapte trăite conferă scrierii lui G. o anume originalitate. SCRIERI: Condica ce are întru sine obiceiuri vechi și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
sistematic. Limba e corectă, meșteșugit folosită. Deși Condica... are modele bizantine (Constantin Porfirogenetul, Pseudo- Codinos), localizarea protocolului, numeroasele informații din epocă, datele etnografice și folclorice, utilizarea tradiției autohtone, inserarea unor fapte trăite conferă scrierii lui G. o anume originalitate. SCRIERI: Condica ce are întru sine obiceiuri vechi și nouă a prea înălțaților domni, în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, III, publ. M. Kogălniceanu, București, 1874, 297-333; Condica lui Gheorgachi. 1762, în Dan Simonescu, Literatura românească de ceremonial, București, 1939
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]
-
inserarea unor fapte trăite conferă scrierii lui G. o anume originalitate. SCRIERI: Condica ce are întru sine obiceiuri vechi și nouă a prea înălțaților domni, în Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, III, publ. M. Kogălniceanu, București, 1874, 297-333; Condica lui Gheorgachi. 1762, în Dan Simonescu, Literatura românească de ceremonial, București, 1939, 262-312. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 407-409; Dan Simonescu, Literatura românească de ceremonial, București, 1939; Ist. lit., I, 634-636; Negrici, Expresivitatea, 66-78; Dicț. lit. 1900, 392
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287229_a_288558]