4,459 matches
-
lipsa comunicării non-verbale. Se câștigă multe informații atunci când se reunesc oamenii și se observă mișcările participanților - datul din cap, semnele de plictiseală, zâmbetele, încruntările, receptivitatea, interesul față de subiect -, toate acestea fiind lucruri inaccesibile prin intermediul telefonului. Focus grupului telefonic îi lipsește consistența focus grupurilor în care persoanele interacționează direct. Grupurile telefonice pot fi organizate la niveluri diferite de dotare. O extremă ar fi organizarea unui grup cu resurse limitate și convocarea unei teleconferințe. Dacă dispuneți de aparatură mai sofisticată, puteți avea o
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
tipuri și combinații de tulburări de înghițit. Reducerea senzației faringiene sau laringiene este foarte comună, pe când reducerea funcției linguale apare în stadii avansate a bolii. În SM mestecatul și înghițitul pot obosi în timpul primului fel de mâncare. Compensațiile includ reducerea consistenței dietei, consumarea de bucăți mai mici de mâncare, mâncatul unei mese mai bogate în timpul zilei sau mâncatul a mai multor mese mici pe parcursul unei zile. Deteriorarea vizuală în cadrul SM apare în timpul unui puseu acut de nevrită optică retrobulbară sau datorită
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
foliculi piloși și glande sebacee de aspectul unui fagure, dedesubtul căruia se formează un proces flegmonos masiv, destul de întins. Apare mai frecvent la diabetici, vârstnici, tarați (fig. 6.1). Simptomatologie. La început, carbunculul apare ca o tumefacție mică, roșie-violacee, de consistență fermă, foarte dureroasă spontan și la palpare, care crește progresiv în volum, devenind apoi fluctuentă. După 3-4 zile, tumefacția fistulizează prin mai multe orificii, cu eliminarea unor dopuri necrotice. Semnele generale se manifestă prin febră, frison, anorexie. La diabetici, furunculul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
și montaniștii atingeau același scop: eliberarea de structurile ecleziastice, libertatea vieții religios-morale și interpretarea subiectivă a paginilor biblice. Gnosticii abuzau de învățătura Apostolului Paul (cf. îndreptățirea prin credință) corupând-o și ajungând la disprețul faptelor meritorii, golindu-le de orice consistență morală. În paralel, în Biserica dătătoare de legi, montaniștii vedeau o deviere și o trădare a conformității genuine și integrale a legii evanghelice, care dezicea viața militară și războiul considerate repugnante și antitetice principiilor umanității, fraternității și pacifismului predicate de către
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe de o parte, și din edictele lui Decius, lui Valerian și ale lui Dioclețian pe de alta. Din porunca sa au fost desemnate comisii locale pentru înfăptuirea legislativă a edictului. Acesta a fost semnalul unei persecuții care, prin extensie, consistență ți cruzime, le-a depășit pe toate cele precedente. A fost prima persecuție care s-a extins în tot Imperiul și a produs cel mai mare număr de martiri, decât orice altă persecuție de până atunci. Când se suspecta o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
orală, potrivit mărturiilor unor panegirice pronunțate de Ioan Crisostomul (354-407), de Augustin (354-430), de Grigore din Nazians (329-390), și scrierile și mai ales imnurile lui Ambroziu (339-397) și ale lui Vasile cel Mare (329-379). De o anumită valoare istorică, datorită consistenței faptelor narate, sunt și Acta S. Sebastiani, Gordius, Ferreolus, Victor, Alexander, Felicianus și Longinus și ale celor 40 de martiri din Sebaste (Armenia). Din aceste Patimi aflăm că informațiile primitive erau mult mai ample, iar hagiografii au putut trece la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștinism după moartea acestuia. Libanius (314-393) îl considera un sofist mizerabil, unul dintre atâția oportuniști; au fost și mulți soldați apostați care se întreceau în aducerea de sacrificii; expresia sa este mai mult hiperbolică. Nefiind satisfăcut de numărul și de consistența apostaziilor, la care se mai adăugau și aceea că un grăunte de tămâie și un pumn de bani nu erau suficienți pentru a crea trădători, la un moment dat Iulian s-a gândit să se elibereze complet de militarii creștini
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștină antică, referitor la conciliația dintre apartenența la Biserica lui Cristos și la serviciul militar între secolele II-III p.Chr. Începând cu secolul IV p.Chr. situația creștinilor se schimbă complet: problematica creștinismului militarilor capătă anumite puncte fundamentale în direcția consistenței numerice a prezenței creștine în armata romană. Dacă la începutul domniei lui Constantin creștinismul militarilor avea o stabilitate destul de fragilă, nu același lucru putem să-l spunem ulterior când situația se modifică complet, datorită creșterii numărului barbarilor înrolați în armata
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ivite sau inteligența valorificării optime a contextului favorabil conturat (din alte motive). Este aici o problemă de adaptare strategică rapidă la schimbările realității (favorabile sau nu), se fac alte alegeri, alte adaptări, dar cu respectarea criteriilor de etică, flexibilitate, căutare, consistență internă. Etapa identificării și comparării alternativelor apoi conturate exprimă potențialul de optare în rezolvarea unei probleme, după criteriul oportunității și al avantajelor oferite. Aceasta se face după ce au fost analizate condițiile problemei, ale contextului, care sunt limitele și avantajele la
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
un plan de dezvoltare profesională în timp și cuprinde și acțiunea de cercetare, nu numai programe oficiale de formare continuă, cu acumularea de date pentru luarea de decizii științific, climat de participare democratică. Metoda analizei conceptuale • Pentru a găsi valoarea, consistența diferitelor cercetări în problemele necunoscute, critice ale practicii. Dimensiuni pentru analiză critică ai cercetării și acțiunii practice: finalități, funcții • Aparține cercetării calitative: indică primele strategii de culegere a datelor (interviu, observare, analize documente, convorbiri ș.a.), presupune flexibilitatea, interpretarea datelor, adaptarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de includere în teorie, în generalizări. • Analizează ce decizii poate lua pentru reglarea acțiunilor, pentru dezvoltarea individuală a educaților. • Exersează practicarea discursului pedagogic științific. Indicatori • Fezabilitatea (posibilitatea testării unei ipoteze). Dubla coerență (prin sistematizare cognitivă). • Rigoarea științifică (fidelitate, validitate, pertinență, consistență, transferabilitate, obiectivitate). Validitatea cercetării pedagogice este dată de posibilitatea aplicării la practica educatorilor: îi ajută să instrumenteze, să interpreteze dificultățile activității lor, să rezolve problemele după constrângeri și priorități, să utilizeze • Practicianul formulează interpretări particulare prin exemplificări, cu caracter local
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cele mai multe ori începutul e nesigur, ezitant. Artistul caută în mai multe direcții, e nehotărât. Dintre numeroasele încercări, din tatonările de zi cu zi, se ivește pe neașteptate forma visată. Dar această imagine este în stare de eboșă, doar schițată, fără consistență și nearticulată plastic. Având această idee clară, artistul se oprește asupra unei soluții. 3. Alegerea Momentul alegerii este deosebit de important pentru un creator. Acum are o bază, un suport pe care începe să construiască, adică să compună opera. Dar și
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Dar și aceste căutări dau naștere la o serie de variante, de variațiuni, și creatorul trebuie să se oprească asupra uneia dintre ele. 4. Izolarea Pentru varianta cea mai izbutită se găsește schema structurală, scheletul compozițional. Lucrarea începe să aibă consistență și să se apropie de gândul artistului. Privită mai atent, lucrarea are o notă de originalitate. Ea se diferențiază de celelalte opere cu aceeași temă prin originalitatea viziunii plastice. 5. Cadrarea În film, scenografia fiind stabilită, regizorul și operatorul stabilesc
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
proprietății private, sfârșitul instrumentalizării muncii, proprietatea comună a mijloacelor de producție ș.a.m.d. Este o viziune care ține seama de diversitatea culturală sporită și incidența tot mai mare a conflictului moral în era post-europeană, însă este o viziune fără consistență, din cauza faptului că Habermas spune chiar mai puțin decât Marx în ceea ce privește natura societății bune. Ceea ce ni se oferă este viziunea unei lumi în care oamenii recurg la proceduri specifice pentru a dezvolta principii politice care le vor înlesni conviețuirea. În
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și celorlalți În același timp - o marjă de ignoranță, pentru că știm foarte bine că toată cultura, chiar și aprofundată, se clădește din goluri și falii (Lodge vorbește mai sus de „faliile culturii”) care nu o Împiedică să prindă o anumită consistență În calitate de ansamblu de informații. Acest spațiu de comunicare despre cărți - și, mai general - despre cultură - ar putea fi numit bibliotecă virtuală, odată pentru că este un loc dominat de imagini și imagini ale sinelui, și pentru că nu este un spațiu real
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
altceva, decât, în alți termeni, analiza de detaliu pe care o propune deconstrucția ca metodă critică. Disperarea de a nu mai înțelege alfabetul preschimbat în semne al unei lumi necunoscute devine disperarea morții întrebărilor căutătoare de răspunsuri. Umbra cuvintelor capătă consistență obținând formă, fiind pusă în strânsă legătură cu somnul sau cu visul. Toutuși, eul creator devine eu absolut, în aceeași identificare a sinelui cu ceilalți: Totul este eu însămi/ Dați-mi o frunză care să nu-mi semene/ Ajutați-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Astfel, el este cel care ajută la deconstrucția ca reconstrucție, susținând premisa criticii deconstructiviste a textului. Căpătând semnificații doar în interiorul textului, scos din context el pierzându-și substanța, cuvântul, îmbărcat în primele volume într-o haină ca o umbră, capătă consistență și concretețe, în ultimele volume. În altă ordine de idei, deși metafora se subțiază, până la dispariție, cuvântul este cel care rămâne, invadând totul: "Tragic mi-e darul, asemenea pedepselor vechi/ Ce strămoș mi-a greșit ca să-i port lauri vina
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să se creadă că ele sînt mai mult decît cuvinte și care critică ele Însele această pretenție. Așa se face că, punînd În scenă războiul scriiturilor, suprafața pe care se așterne valul de cerneală democratică devine În mod paradoxal refugiul consistenței artei.” Cu alte cuvinte, În simpla posibilitate de a scrie orice - care reprezintă de fapt libertatea - stă și „refugiul consistenței artei”, eventualitatea ca ea, arta scriiturii, să cuprindă un sîmbure metafizic, ceva din specia eternității. Sau adevărul. Jacques Rancière nu
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că, punînd În scenă războiul scriiturilor, suprafața pe care se așterne valul de cerneală democratică devine În mod paradoxal refugiul consistenței artei.” Cu alte cuvinte, În simpla posibilitate de a scrie orice - care reprezintă de fapt libertatea - stă și „refugiul consistenței artei”, eventualitatea ca ea, arta scriiturii, să cuprindă un sîmbure metafizic, ceva din specia eternității. Sau adevărul. Jacques Rancière nu e teoretician literar și poate tocmai de aceea cărțile lui despre literatură reușesc mai bine. Pe de o parte, din
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
existat și un optzcesim francez, diferit, de bună seamă, de cel românesc. Asta face ca, de la sfîrșitul anilor 1980, interesul pentru postsă crească și În Franța. Dincolo de traduceri din engleză, apar și texte În limba franceză care Încearcă să dea consistență unui postmodernism francez nu pentru a confirma primirea unor scrisori de noblețe - sau cel puțin de acreditare - ci pentru a Încerca circumscrierea unei postmodernități văzute În primul rînd ca un după-iluziile-modernității. Numele celui mai cunoscut istoric literar francez implicat În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cînd face. Numai cînd face. Deși e greu și inutil de “povestit” cartea, rămîne memorabilă scena actului sexual de la marginea unui drum de țară, În natură, petrecut Într-o poziție care-i Înlesnea protagonistei panorama văzduhului, consonantă, prin anvergură și consistență, cu starea ei de excitație cronică. Autoarea refuză În general nu autolivrarea totală, ci transfigurarea, convinsă că aceasta ar distrage de la transmiterea faptelor. Faptele debordează trăirile tocmai pentru că definesc o durată care nu este aceea a efuziunilor, a sentimentelor. La fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sa (verficarea realizării) se petrec, În timp, succesiv, dar au aceeași referință spațială. Literatură a indecidabilului, cea scrisă de o parte dintre minuitiști sau P.O.L.-iști este și una a absenței În măsura În care recenzează absențe, ca semne ale dispărute consistențe. Nu că asemenea rațiocinări și-ar avea neapărat locul aici, dar este important de subliniat că miza ideologică a acestei literaturi o depășeșete pe cea estetică, În ciuda declarațiilor de intenție ale autorului. Moștenitor al diferitelor avangarde estetice sau cu scopuri
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aceasta sexualizantă, insistența unei literaturi feminine a enunțării sau a autoficțiunii, sau chiar tendințele foarte lăudabile ale neutralismului rece venit pe filiera Noului Roman (“minimalismul forte”). Eric Holder redă psihologiei o pierdută demnitate literară, personajului, profunzimea unei aure, iar scriiturii, consistența expresiei inefabilului. Cu toate acestea, din convingere sau de nevoie, romancierul francez optează pentru o rețetă mai degrabă tradiționalistă, iar produsele sale literare se orientează exclusiv spre un anume target alcătuit din cititori de sex preponderent feminin, cu structură bovarică
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ar conține decît unități calculabile și ale cărui proprietăți ar fi toate abstracte? Redundanță și noutate, cantități de informație etc.? Uităm că mesajul poartă un sens care nu este acela al multidirecției sau al direcției vectorizate a elementelor sale în vederea consistenței sale, ci o adevărată semnificație. Or, semnificația nu se poate găsi decît la un nivel superior de "complexitate". Zgomotul nu produce ordine, spune Altan, ci complexitate. IV. Conexionism sau inteligență artificială expresivă Comunicării reprezentative i-ar corespunde o inteligență artificială
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
microtema femeii înghesuite din stânga de sticlă, iar din dreapta de pahar și împunsă cu răutate de cele două colțuri opuse ale meselor. În fundal, perspectiva parțial deschisă, de care cele două persoane sunt separate de spătarul băncii, le reduce imaginea la consistența unei umbre. Pe măsură ce pătrunde în scenă frontal, privitorul dă peste o masă acoperită cu ziare în dezordine. Și atunci când privirea bărbatului așezat este oprită abrupt de cadrul tabloului, ne dăm seama că metoda lui Degas de a intersecta elementele scenei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]