4,117 matches
-
serie de teme comune, care permit formularea unor argumente favorabile legitimării actelor politice. Pentru eficientizarea actelor de discurs, se recurge la rețete discursive prefabricate, al căror efect este deja demonstrat. Politicianul nu își permite riscul unor performări discursive originale, fiind constrâns la parcurgerea unor trasee cunoscute, verificate, validate de practica discursivă. Acordând o importanță deosebită opiniei publice, agora mediatică a epocii contemporane crește presiunea asupra actorilor politici de a asigura acoperire discursivă actelor pe care le desfășoară. În acest context, raporturile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
argumentelor, îi este îngăduită lui Derrida tocmai datorită faptului că demersul deconstructivist se situează în afara cerințelor procedurilor analitice și discursive ale filosofiei și ale științei. În De la grammatologie, filosoful francez utilizează o serie de "metode" ale criticii stilistice prin intermediul cărora "constrânge textele" (Habermas) împotriva părerilor explicite ale propriilor săi autori. Astfel, citirea scrierilor împotriva lor însele pentru a detecta înțelesuri care ar putea fi contrare înțelesurilor de suprafață, căutarea diverselor fisuri discursive, a simptomelor și privilegierilor conceptuale (care sunt, de altfel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Cred, Arist, că te-am făcut să-ți dai seama îndeajuns că orice expresie a unei idei abstracte nu poate fi decât o alegorie. Datorită unei soarte ciudate, acei metafizicieni care-și închipuie că pot scăpa de lumea aparențelor sunt constrânși să trăiască perpetuu în alegorie. Poeți triști, ei sărăcesc fabulele antice de culoarea lor, nefiind decât niște simpli culegători de fabule. Ei fac mitologie albă". Pentru Derrida, mitologia albă păstrează ideea că metaforele au plecat de la o serie de sensuri
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de felul în care exprimăm, se anunță evenimentul că aceea ce este scris aparține literaturii, iar cel care citește acel lucru citește literatură". Prin această poziție, M. Blanchot decriptează atitudinea lui Barthes de a vedea în literatură o "instituție" care constrânge prin regulile sale, transformând scriitura într-un spațiu al unei "libertăți limitate". Oprindu-se asupra aceleiași probleme, Angeles Sirvent Ramos preferă o interpretare deschisă asupra literaturii și a scriiturii, deși observă că în Gradul zero al scriiturii, écriture este doar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
relicvele Sfântului Francisc pe care fratele Toma le oferă prietenului său și care vor fi pentru el izvor de noi experiențe (nr. 59). Se va reîntoarce în Italia pentru a doua oară, în 1238, atunci când «frații din Saxonia au fost constrânși să recurgă la papă» împotriva fratelui Elia (nr. 63), trimițându-l pe Giordano, ce se dovedește încă o dată un activ protagonist și înțelept găsitor de soluții, pentru a-l convinge pe Grigore al IX-lea să asculte motivele sale (nr.
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bun sfârșit acest lucru, voi fi și eu mulțumit; dacă, însă, dimpotrivă, nu voi reuși, va trebui să fiți îngăduitori deoarece, așa cum știți, nu m-am apucat de această lucrare pentru că sunt o persoană cultă, ci pentru că voi m-ați constrâns. Referitor la succesiunea anilor, dacă am greșit în vreun loc din cauza uitării, ceea ce e destul de natural pentru un om înaintat în vârstă și obosit, cer iertare cititorului, cerându-i ca, acolo unde va găsi o greșeală, să o corecteze cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
considerație umilința și nevrednicia mea și a acelora care împreună cu mine au fost trimiși în Germania, și o compar cu starea actuală de înflorire și glorie a Ordinului nostru, rămân uimit și preamăresc în inima mea milostivirea divină, simțindu-mă constrâns să înalț către voi această voce apostolică: «Prețuiți vocația voastră, fraților: nu sunt mulți cei înțelepți trupește care au dat formă Ordinului nostru cu înțelepciunea lor, nu sunt mulți cei puternici care au pretins să-l salveze prin forță, nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lungi și cizme largi, cântând laude lui Dumnezeu și sfinților săi, leoarcă de sudoare sub razele arzătoare ale soarelui, și vizitează mormintele sfinților. Dar fiindcă frații, după ce au fost trimiși o dată la ei, s-au întors înapoi maltratați, fratele nu constrânge pe nimeni să meargă la ei; însă acelora care, inspirați de zelul pentru Dumnezeu și pentru suflete, ar dori să meargă, el dorește să le dea aceeași obediență, ba chiar una mai amplă decât aceea pe care trebuie să o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dorința de a vă cunoaște și nu cu intenția de a pleca cu voi». Însă Palmerio, biruindu-l prin jovialitatea sa, l-a reținut și trăgându-l la pământ pe cel ce se opunea prin gesturi și cuvinte, l-a constrâns să se așeze împreună cu el în mijlocul celorlalți. Între timp, pe când se întâmplau acestea iar acel frate curios era reținut printre ceilalți, el a fost numit într-o altă provincie cu formula: «Cutare frate să meargă în cutare provincie». În timpul în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mică încăpere, nu reușiseră într-un an și jumătate să acopere casa și să îngrădească grădina, contele, neconstatând niciun folos de pe urma lor, a început să-i priveze de ajutorul său. Atunci frații, neavând mijloacele necesare pentru a realiza acele opere, constrânși de nevoie, au plecat de acolo și au fost găzduiți în alte case. Însă, în anul 1231, s-au întors în locul respectiv și, prin îngăduința regelui Henrik, au fost primiți în spital. Însă administratorul spitalului, considerând că orice se oferea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au înverșunat pe frați mai apoi împotriva lui. 63. În anul Domnului 1238, frații din Saxonia s-au plâns ministrului general de comportamentul vizitatorului, trimițându-i mai multe mesaje, dar nu au obținut absolut nimic. De aceea, s-au văzut constrânși să facă apel la domnul papă. Când fratele Giordano a ajuns la el și l-a salutat, i s-a poruncit să iasă afară; el însă nu a vrut să iasă, ci a alergat cu bucurie spre patul domnului papă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe frați în acea parte a orașului unde se află și acum. Conversația a V-a DESPRE PURITATEA VIEȚII PRIMILOR FRAȚI 27. Frații din acel timp, având primele daruri ale Duhului (cf. Rom 8,23), îl slujeau pe Domnul nefiind constrânși de legi umane, ci de impulsul spontan al evlaviei lor. Ei se mulțumeau doar cu Regula și câteva alte norme ce fuseseră emanate în același an în care fusese aprobată Regula. Aceasta a fost prima constituțiune pe care Sfântul Francisc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îi mișca prin lacrimile și sughițurile sale până când ajungeau să plângă și ei. Așa s-a întâmplat și cu nobilul Alexandru de Bassingbourn. Acesta se spovedea ca și cum ar fi relatat o poveste, iar fratele Geoffrey, plângând cu amărăciune, l-a constrâns să facă la fel, iar prin meritele și sfaturile sale înțelepte l-a determinat să ia decizia de a intra în Ordinul Fraților Minori. A intrat în Ordin și a murit cu sfințenie. Ulterior, a apărut unui prieten de-al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
timp». 107. [Fratele Albert era prezent la un capitul la Oxford, unde a predicat un frate tânăr. Fiindcă acesta condamna cu îndrăzneală luxul clădirilor și belșugul mâncărurilor, fratele Albert l-a acuzat că este un vanitos]. 108. El l-a constrâns pe fratele Eustache de Merc să mănânce pește împotriva voinței sale, spunând că Ordinul pierduse multe persoane bune din lipsă de discreție. În acest sens, a amintit faptul că pe când locuia într-un azil cu Sfântul Francisc, acesta l-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu răspunsul său. Tot fratele Ioan a scris o carte importantă despre tătari și minunățiile lumii, pe care el însuși le văzuse, și obișnuia să o citească. L-am văzut și l-am ascultat în mai multe rânduri, ori de câte ori era constrâns să povestească istoria tătarilor; iar atunci când cineva citea și nu înțelegea, el explica și oferea detalii asupra fiecărui lucru (p. 298). Fratele Ioan din Parma 41. Era de o statură medie, spre mică, frumos și bine proporționat în toate membrele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
maestru de logică, iar în Ordin a fost un mare teolog și orator. A predat Sentințele la Paris și a fost lector timp de mai mulți ani în conventele din Bologna și din Napoli. Când trecea prin Roma, frații îl constrângeau să predice în fața cardinalilor, care îl respectau ca pe un mare filosof. Era o oglindă și un exemplu pentru toți, fiindcă întreaga sa viață era onestă, sfântă și curată în trăiri. Era drag lui Dumnezeu și oamenilor. Cunoștea și muzică
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
exemplul apostolilor. Din scrisoare reieșea în mod evident incertitudinea situației instituționale a noii religio. Evitând cu grijă termenul «ordin», Francisc și însoțitorii săi erau considerați ca «apartenenți la viața și religia fraților minori» (Ibidem: FF 2708). Anul următor, totuși, fiind constrâns să apere familia franciscană în fața episcopilor și a prelaților bisericii din Franța, în scrisoarea Pro dilectis, același pontif a garantat ortodoxia acestei religio și, poate pentru a-i oferi mai multă credibilitate, a schimbat terminologia: nu a mai folosit «religie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
această decizie a noastră, va îndrăzni să acționeze împotriva dispozițiilor menționate anterior sau a uneia dintre ele, în afară de păcatul neascultării și al sentinței de excomunicare, în care va cădea ipso facto, va risca pericolul degradării și, în afară de aceasta, va fi constrâns cu fermitate de către episcopul diecezei, prin intermediul cenzurii ecleziastice, la respectarea tuturor normelor prescrise, fără posibilitate de apel și fără a se putea prevala împotriva lor de niciun indult sau privilegiu apostolic. Dată la Napoli, la 22 noiembrie [1254], în cel
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
porunci, să acționeze împotriva interdicțiilor mai sus amintite sau a vreuneia dintre ele, în afară de a cădea în păcatul neascultării și în pedeapsa excomunicării - în care el declara că aceștia cădeau ipso facto -, va cădea în pericolul degradării și va fi constrâns cu rigurozitate de episcopul diecezan, prin intermediul cenzurii ecleziastice, la respectarea tuturor normelor prescrise, fără posibilitatea de a face apel și fără a putea aduce în mod valid împotriva ei vreun indult sau privilegiu apostolic. 3. Așadar, fiindcă ne-am propus
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
blochează progresul, inclusiv managementul? Întâlnirile periodice cu angajații pentru a discuta despre nevoile lor În legătură cu răspunsul rapid la cererile clienților reprezintă un factor-cheie al intervalului de la concept până la produsul final. 4. Angajații au suficientă autoritate să răspundă solicitărilor clienților? Sunt constrânși de procese Împovărătoare de luare a deciziilor din companie? Dacă oamenii cei mai apropiați de client nu pot lua decizii, compania nu are cum să reacționeze În așa fel Încât să se distingă. 5. Angajații Înțeleg consecințele trândăviei? Știu despre
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
36 care consideră că interpretarea Epist. ex Ponto, IV, VI, v. 11 și urm., este de maximă importanță pentru descoperirea cauzei exilului: acolo Ovidiu afirmă că a fost cauza morții lui Fabius Maximus, despre care se spunea că a fost constrâns să-și pună capăt zilelor, când a vrut să-l împace pe Augustus cu nepotul Agrippa Postumus. Iată care este raționamentul lui Nemethy: Ovidiu a fost condus de Fabius și de soția acestuia să-l vadă pe Agrippa Postumus, cu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
surghiun: prin urmare, e de ajuns să se găsească firul conducător care unește într-o singură realitate ipotezele formulate. a) CARMEN Trebuie să recunoaștem imediat că asupra primului termen: carmen 51, ne vom opri mai puțin pentru a nu fi constrânși să repetăm ceea ce de acum a devenit o communis opinio. Ni se pare însă de maximă importanță să subliniem că termenul carmen la care face trimitere sulmonezul, și anume aproape toată activitatea poetică ovidiană anterioară exilului, dar mai ales Ars
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a crezut că s-a împiedicat. Între timp Tarquinius asediază Ardea, capitala rutulilor. Fiul cel mic al regelui, Sestus Tarquinius, îndepărtându-se pe furiș din tabără și ducându-se la Colazia, a intrat în casa lui Tarquinius Collatinus și a constrâns-o pe virtuoasa și frumoasa soție Lucreția, pentru care făcuse o pasiune amoroasă violentă 251, să se supună dorințelor sale, amenințând-o că o acuză de adulter cu un sclav falsus adulterii testis adulter ero252 (v. 808) Lucreția cedează în fața
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
deocamdată, nu știe să-și manifeste nicio altă dorință, în afara aceleia de a avea un alt loc de exil. Fie că încrederea pe care și-a pus-o în Sextus Pompeius trebuie să dea roade, fie că inflexibila Parcă îl constrânge pe poet să moară sub polul glacial, el își va aminti întotdeauna cu recunoștință de binefacerile acestuia, iar patria lui Ovidiu îl va auzi spunând că el este al lui Sextus Pompeius. Și toate regiunile îl vor auzi spunând la
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
îi sunt adresate scrisorile Ex Ponto, I, VIII și IV, II. Există doi poeți cu acest nume: Cassius Severus, citat de Horațiu și Cornelius Severus, poet epic294. Cassius Severus, cu excesele sale, potrivit lui Tacit (Ann., I, 72) l-ar fi constrâns pe Augustus să instituie o cognitio de libellis famosis (în anul 12 d.H., din câte se pare). Lui Severus i-a fost aplicată de două ori: prima dată a fost exilat la Creta; a doua oară, în anul 24, i
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]