10,875 matches
-
soneria unui telefon din geanta cuiva. Începură cu toții să-și pipăie buzunarele, să scotocească prin genți. Cineastul își dibui în cele din urmă aparatul în buzunarul hainei. Bombănind, își extrase trupul din fotoliu și se îndepărtă câțiva pași. Fără el, conversația se fărâmiță pe perechi, se pierdu în vacarmul sălii. Am străbătut mulțimea, încercând să mă scutur de dezgustul că spusesem prea multe. Dar vorbele rostite reveneau necontenit, cu o intonație tot mai iremediabilă: „Fără artilerie... Cu mâinile goale... Scuturile umane
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
iremediabilă a polonezilor...“, îmi spuneam că, în mod straniu, acest ghiveci monden era un răspuns ocolit la minciunile hipnotizatorilor memoriei... I-am văzut împreună pe cineast și pe intelectual, puțin la o parte de ceilalți. Un crâmpei de frază din conversația lor a răzbătut până la mine, prin vacarmul din jur: „ ...mâine vei avea deja hârtia de la Jean-Luc, iar joi...“ În ghereta paznicului, televizorul clipea, transmițând ultimele minute ale unui meci. În picioare, în pragul ușii, omul avea un aer obosit și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
foarte bine bunăvoința obtuză pe care americanii o pun în lămurirea detaliilor, fostul rus continua să-mi pună întrebări despre prietenul nostru comun, aflat în călătorie în China, despre scopul vizitei mele... Brusc, ceea ce am văzut dincolo de grilaj a șters conversația noastră purtată prin zid. Un copil, un băiat de șase-șapte ani, a ocolit mașina și a venit spre intrare, agățându-se de bare și privindu-mă curios. Fratele lui, încă nesigur pe picioare, a traversat curtea, pentru a ajunge lângă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
undeva, în adâncul vegetației stufoase, vocile de la un televizor, replicile unui film science-fiction, amintind, desigur, de o civilizație din secolul XXV. Din efervescența orașului nu mai rămânea decât un halou de lumină spălăcită pe cer. Am mers, pierzând treptat ecoul conversației oamenilor din secolele viitoare, nemaiauzind decât ploaia. Am recunoscut casa lui Vinner după ornamentele din fier forjat de pe grilaj. Bezna era întreruptă de fâșii albăstrui de lumină în dreptul felinarelor. Alternanța asta de lumină crudă și frunziș întunecat îmi transforma venirea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Vinner. Încercam să mă atașez de personajele romanelor americane, să cred în viața unui crescător de cai candid și generos, sau a unei tinere provinciale naive căzute în capcana marelui oraș... Dar, în chip ocolit, gândul mi se întorcea la conversația avută cu o noapte înainte. Îi invidiam, în mod vag, pe autorii care știau totul despre cea mai măruntă schimbare de dispoziție a personajelor lor, care le ghiceau intențiile, chiar și când, „fără să cunoască motivul alegerii sale, Hank se
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
acele lumi fictive din cărți plăceau. Pentru confortul omniscienței, pentru imaginea haosului învins, prins într-un bold, ca o insectă hidoasă, sub sticla unui colecționar. Mă gândeam la Vinner, dându-mi seama că nici măcar nu știam dacă, în cursul acelei conversații în ploaie, îi fusese frică, dacă se simțise vinovat, dacă mă crezuse cu adevărat gata să trag asupra lui, asupra soției lui. Nu știam dacă schimbarea tonului era sau nu un joc. Nu știam în ce ordine își pusese mijloacele
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
dimensiunile evenimentelor memorabile din istoria culturii, ca și formele pe care acestea le îmbracă, nu sunt nici ele identice. Dincolo de toate însă, ceea ce mi se pare important, comunitățile umane, indiferent de punctele cardinale în care se situează, tind spre o conversație de tip nou, cu uluitoare reflexe în formele de existență adoptate, alminteri net superioare acelora cărora le succed. Particularitățile medievale vor continua să coexiste cu tonalitatea vieții impuse de Renaștere și Reformă. Fenomenul de tranziție trebuie urmărit și înțeles pe
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a numit țara o cetate antică îndreptată cu fața spre Apus, iar limba iliră-una dintre cele patru limbi importante ale lumii. Cea mai de seamă carte a sa și a protestantismului sud-slav se intitulează Rasgovoranje megiu papistu i gednim luteran (Conversație între un papistaș și un luteran), carte tipărită la Tübingen în 1555 sub pseudonimul Antun Sejanin. Sunt momente pline de semnificație în istoria culturii centro-răsăritene momente ce stimulează circulația unor opere și idei ale veacului al XVI-lea. Fără îndoială
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
va propaga revoluția ideatică. „Simțământul pentru măreție” - spune filosoful - „este așadar orientarea sufletului meu; după ea se îndreaptă dragostea, ura, admirația mea, visul meu de fericire și nefericire, intenția mea de a trăi în lume, expresia, stilul, ținuta, fizionomia mea, conversația, ocupația mea, totul”. Din aceleași sentimente și stări de spirit se naște gustul său pentru speculație și pentru filosofie, pentru poezie, povestiri și exprimarea gândurilor, după cum tot așa izvorăște simpatia sa pentru evrei, priviți ca popor, pentru greci, egipteni, celți
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să facem apel la amintiri, dar și la prezentul nostru. De exemplu, dacă visul vorbește despre un colier, întrebările pe care trebuie să și le pună cel ce visează sunt următoarele: a fost vorba despre o bijuterie sau despre o conversație recentă? Am primit un colier cadou? Cine mi l-a oferit? În ce împrejurări? etc. 5. Exemple de interpretare Exemplele pe care le propun sunt visele unor elevi (cu excepția celui al fiicei mele, Marjorie), pe care le-am studiat în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
În acest caz, visul ne recomandă să nu ne dispersăm, să rămânem centrați pe adevăratele probleme și să ne definim bine prioritățile. În sfârșit, centrul poate dezvălui o nevoie profundă de recunoaștere: cel ce visează dorește să fie în centrul conversațiilor sau să fie un centru de interes pentru ceilalți. Zmeu Zmeul este o reprezentare ideală a expresiei a da drumul la strânsoare. Cel ce visează trebuie, la fel ca zmeul, să se lase purtat de curenți, să nu conducă, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
În ultimul timp, termenul discurs a căpătat întrebuințări dintre cele mai diferite, reeditând superba carieră a unui alt termen drag generației optzeciste: text, textualism, textuare). Chiar și un simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs: „conversație”, „dialog”, „întrevedere”, „exercițiu oratoric în fața unor persoane”, „alocuțiune”, „conferință”, „expozeu”, „proclamație”, „speech”, „apologie”, „elogiu”, „panegiric”, „rechizitoriu”, „expozeu”, „tratat” (Discurs asupra metodei de R. Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată de mai sus, vom
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
act alocutiv), care se folosește în avertismente, rețete, mod de folosire. 6) Predicția Dezvoltă un discurs anticipativ - din păcate, nestudiat temeinic de lingviști, de teoreticieni ai presei. Tipul verbal preferat este viitorul. Se folosește în: profeții, horoscop, meteo. 7) Dialogul (conversația) Implică acte comisive (promisiuni, amenințări), acte vocative, retroactive, de satisfacție. O variantă aparte a conversației este monologul. El conține indici dialogali, dar cu sine: întrebări retorice, dileme, interjecții, reacții. 8) Figurativul Îl întâlnim ca atare foarte rar în presă. În
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
discurs anticipativ - din păcate, nestudiat temeinic de lingviști, de teoreticieni ai presei. Tipul verbal preferat este viitorul. Se folosește în: profeții, horoscop, meteo. 7) Dialogul (conversația) Implică acte comisive (promisiuni, amenințări), acte vocative, retroactive, de satisfacție. O variantă aparte a conversației este monologul. El conține indici dialogali, dar cu sine: întrebări retorice, dileme, interjecții, reacții. 8) Figurativul Îl întâlnim ca atare foarte rar în presă. În schimb, e bine reprezentat în slogan, graffiti și proverb. 9) Discursul polemic Act reactiv, polemica
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau a pădurii, izolarea, câmpia și lipsa dramatică a reperelor vizuale etc.). Localizați mai larg zona și vecinătățile vizibile sau nu. Încotro merge drumul? În linie dreaptă sau peste munți? Unde ajungem? Notați absolut tot (senzații, amintiri, imagini, frânturi de conversație, mici incidente). Preaplinul de documentare nu strică. Însă carențele da. Nu omiteți să notați denumirile. Toponimele se pot dovedi extrem de importante. Nu numai că dau un plus de autenticitate textului, dar pot oferi subiecte sau unghiuri de atac neașteptate. De
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
legate de amploarea convorbirii, de tematică și de unghiul de atac (ce urmărești să obții în final de la interlocutor). În nici un caz nu putem să numim interviu orice declarație, orice discuție de coridor. Același lucru se întâmplă în cazul unei conversații lămuritoare cu un specialist pe o problemă tehnică. Michel Voirol (1992, p. 55) consideră că o asemenea discuție nu este interviu, ci opinie documentară. Adevăratul interviu este... ...un demers investigativ, ce are ca scop obținerea unor informații inedite din partea unei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dintre interviu și întrevedere, ce poate să stea sub semnul lui off the record („în afara înregistrării”). În practica jurnalistică, întâlnim multe situații care contrazic această departajare teoretică. De pildă, chiar dacă inițial nu era de acord, interlocutorul acceptă totuși ca întreaga conversație să fie publicată. Este exact ceea ce făcea filosoful Constantin Noica. Accepta interviul, dar cu o condiție majoră: ziaristul să nu noteze (să nu înregistreze) nimic. Neavând altă soluție, ziaristul respecta cerința maestrului și, în final, publica un text refăcut din
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să puneți la început întrebări din viața sa (unde s-a născut, care a fost primul serviciu, prima excursie în străinătate etc.). Chiar dacă nu căpătați informații utile, oricum, veți face ca subiectul să se simtă mai în largul său. Mențineți conversația. Chiar dacă subiectul nu vrea să comenteze, încercați și alte abordări. Nu renunțați. Asigurați-l că nu este el primul care a vorbit. Apoi, fără pauză spuneți: „Ceea ce mă nedumirește este că...”. În ultimă instanță, folosiți șantajul afectiv: „Vă rog, mă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Limba de comunicare Este potrivit nivelul limbii folosite pentru cursanți? Indicatori: stilul de scriere a informațiilor postate pe site este clar și direct; directivele sunt clar precizate; sunt utilizate cuvinte simple și familiare; se constată un anume ton convivial al conversației cu profesorul; verbele utilizate la diateza activă, și nu cea pasivă, cum ar fi: maslow a dezvoltat teoria, și nu teoria a fost dezvoltată de maslow; propozițiile sunt scurte; paragrafele sunt succinte; numerele sunt utilizate pentru a marca succesiunea pașilor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
relațiilor pe care acesta le întreține într-un anumit timp și spațiu. Această perspectivă urmărește identificarea „relațiilor de forțe” care se articulează și se rearticulează permanent, dând naștere unor structuri - cognitive, organizaționale sau sociale - „cu geometrie variabilă” (Lipovetsky, 1996). g) Conversația lingvistică este, în opinia postmoderniștilor sceptici, singura realitate despre care putem vorbi. Universul cunoașterii este, la rândul său, un univers al discursurilor, un exercițiu de „punere în limbaj”. „Comunitățile de discurs” sunt singurele realități în cadrul cărora se poate vorbi despre
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ale realității și ale cunoașterii, caracterizate, așa cum am mai arătat, prin contingență 1. Orice decizie aduce în prim-plan mai multe raționalități, specifice diverselor grupuri și subgrupuri, diferitelor domenii ale cunoașterii sau discipline. Transversalitatea apare ca rezultat al dialogului, al conversației permanente dintre aceste domenii ale cunoașterii sau diferitelor discipline. Este acceptarea diferenței, a alterității ca ceva firesc, și nu clasificarea ei ca „inamic” pentru simpla lipsă a identității sau a conformării la acea identitate. Gândirea transversală evită deopotrivă modelul autoritar
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
gândi critic, în acțiune, cu o înțelegere a propriilor roluri și a așteptărilor pe care ceilalți le au de la ei și cu o propunere pentru acțiune care stabilește principiile esențiale și formele întâlnirii educaționale. Orientați de toate acestea, ei încurajează conversația între și cu persoanele aflate în situații din care pot rezulta gândirea și acțiunea. Profesorii evaluează continuu procesul și ceea ce se poate vedea din rezultate (Smith, 2000, p. 8). Această viziune apropie într-o mare măsură înțelegerea procesului curricular de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
numai ei Domnul i se arată În acest interval-unicat cuprins Între Învierea Sa și urcarea la Tatăl. Discipolilor li se arată după ce urcă la Tatăl. Nerăbdarea de a-și Întâlni Părintele ceresc este reprimată preț de câteva momente pentru o conversație en tête à tête cu ucenica Sa preacredincioasă. Scena ioaneică, unde rolul ucenicei este covârșitor, explică interesul arătat de creștinii generațiilor următoare pentru construirea unei biografii cât mai complete a personajului, plecând, așa cum vom vedea Îndată, de la alte episoade evanghelice
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
un original aflat la Rhodos. Prin urmare, motivul celor „treizeci de arginți” este un construct scripturistic care accentuează kenoza Mântuitorului: Dumnezeu vândut cu prețul unui rob! La fel stau lucrurile și În privința Cinei de Taină. Matei sporește numărul de informații, conversația dintre Isus și discipoli transformându-se Într-o veritabilă dramă cu suspans. Iată fragmentul (Mt. 26,21-25): „Și pe când mâncau ei, a zis: Amin vă spun că unul dintre voi Mă va preda. Și supărându-se foarte tare, au Început
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
prin care Fiul Omului este predat. Era mai bine dacă omul acela nu s-ar fi născut. Răspunzând, Iuda, cel care L-a predat (ho paradidous), a zis: oare nu sunt eu, Rabbi? Îi zice: Tu ai spus!” La Matei, conversația dintre Isus și ucenici e mai dezvoltată. Matei Îl cunoaște pe Împricinat, dar se face a nu-l cunoaște, cum bine remarcă Hans-Josef Klauk În monografia sa. Se joacă aici cu Iuda ca pisica șmecheră cu șoarecele. Matei elimină formula
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]