14,043 matches
-
profesor la Universitatea „Petre Andrei” din același oraș și la Universitatea din Bacău. A debutat publicistic în „Viața studențească” în 1969, și editorial, cu volumul Foiletoane, în 1979. Deținând rubrica de critică a criticii și mai apoi cronica literară în cadrul „Convorbirilor literare” de-a lungul multor ani, D. s-a impus încă de la început ca un spirit justițiar, de o franchețe și o intransigență a opiniilor care deseori au șocat. Strânse în trei volume (Foiletoane, 1979-1984), acestea au făcut încă o dată
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
Centrală din București (1993-1995); din 1995, este redactor la Televiziunea Română, realizând diverse programe literare și culturale. Debutează publicistic în „Moftul român” (1991), colaborând apoi cu articole de atitudine, eseuri și proză la „Literatorul”, „Moftul român”, „România literară”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Convorbiri literare”, „Apostrof”, „Tomis”, „Familia”, „Cronica”, „Euphorion”, „Art Panorama”, „Caiete critice”, „Viața românească” ș.a. Debutul editorial are loc în 1997, cu volumul de proză scurtă Vietăți și femei (în urma câștigării concursului de debut în proză al Asociației Scriitorilor din București; același
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
Ajutat de câțiva profesori din Craiova, a editat, în 1930 și 1931, „Școala secundară”. A publicat numeroase articole pe teme de pedagogie și învățământ. În literatură D. a intrat în 1920, când a început să publice în „Ramuri”, apoi în „Convorbiri literare”. A continuat să colaboreze, în special cu nuvele și schițe, la „Adevărul literar și artistic”, „Cultura poporului”, „Universul literar”, „Duminica poporului”, „Viața literară”, „Cele trei Crișuri”, „Scrisul românesc”, „Curentul” ș.a. După al doilea război mondial, a publicat în „Libertatea
DONGOROZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
A fost membru în comitetele de redacție ale revistelor „Alma Mater”, „Limba română” (Chișinău), „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, seria literatură (1972 și 1989). A debutat în „Iașul literar” (1958), colaborând apoi cu studii, articole și cronici literare la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revue roumaine”, „Steaua”, „Viața românească”, „Literatorul”, „Tribuna” ș.a. Istoric literar prin formație și structură, D. își concepe prima carte, monografia B.P. Hasdeu (1972; Premiul Uniunii Scriitorilor), după dihotomia tradițională viață-operă. Reprezentând cea dintâi cercetare
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
lui Augustin din Tagaste despre supremația harului și predestinare. Opera lui teologică cuprinde trei lucrări însemnate. Mai întâi, Despre așezămintele mânăstirești de obște și despre remediile contra celor opt păcate capitale în 12 cărți, referitoare la reguli și remedii. Apoi, Convorbiri cu părinți sfinți, în 24 de cărți, capodopera sa, în care tratează despre lupta monahilor pentru desăvârșire spirituală. Cea de-a treia lucrare, Despre încarnarea Domnului, în 7 cărți, are drept conținut combaterea nestorianismului. Sf. Ioan Casian este un exponent
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Idem, Constantin cel Mare și recucerirea Daciei traiane, în RIR, XI, 1941. Tufescu V., Răspândirea satelor de răzeși. Contribuțiuni la studiul populării Moldovei, în Arhivele Basarabiei, 1934, nr.1, p. 11-35. Vasilescu Al., Data 1290 a descălecatului Țării Românești, în Convorbiri Literare, 1923, p. 499-510. Velcu A., Contribuții la studiul creștinismului daco-roman, sec. I-IV d. H., București, 1934. Vuia Romulus, O legendă heraldică: legenda lui Dragoș, în AIINC, 1921-1922, p. 300-309. Vulpe Radu, De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prilejuri aniversare: Ana Blandiana, Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, Adrian Popescu, Lucian Vasiliu, Valentin Tașcu, Emil Nicolae, Ion Stratan, Aura Christi, Ioan Țepelea, Cristian Simionescu, Ioan Moldovan, Leo Butnaru și alții. Frecvent sunt realizate contacte strânse cu literatura din Republica Moldova. Anchetele, „Convorbirile «Cronicii»”, mesele rotunde dau măsura participării la problemele majore ale timpului. Nu este neglijat nici sectorul social, revista fiind prezentă în numeroase locuri de interes din Moldova, prin reportaje, dezbateri ș.a.m.d. Implicația politică a revistei până în decembrie 1989
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
mari poeți clasici se află mereu în atenția lui Heliade, fie prin traduceri, fie prin succinte biografii: Hesiod, Pindar, Sappho, Eschil, Sofocle, Euripide, precum și Dante, Tasso, Ariosto. Mai pot fi citite scurte fragmente din scrierile lui Cervantes, Florian, Goethe (din convorbirile cu Eckermann). Dintre operele scriitorilor de mare succes în epocă, redactorul selectează pasaje din George Sand, E. Bulwer-Lytton, Ernest Legouvé, Marie Aycard. Orientarea culturală și literară a C. de a. s. coincide, în bună parte, cu a celorlalte publicații ale
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
fi fost Gr. H. Grandea, prezent statornic cu versuri, nuvele și articole politice. El își republică aici, în foileton, romanul Fulga. De fapt, C. B. este o publicație de reluări, pentru care nu se indică sursa. De aceea, din partea revistei „Convorbiri literare” se primește o scrisoare în care se atrage atenția că mai multe scrieri literare din cotidianul bucureștean fuseseră tipărite mai întâi în periodicul de la Iași. Este vorba de câteva poezii ale lui V. Alecsandri, Ghioaca lui Briar sau Noapte
CURIERUL BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286593_a_287922]
-
expoziție, cu relativ aceiași participanți, organizată un an mai târziu, la Sala Dalles, nu va mai arbora numele C., intitulându-se a „Grupului 1934”. Unii foști criterioniști vor mai conferenția sub alt patronaj: Institutul Social Român, Uniunea Intelectuală Română, revista „Convorbiri literare”; aici, Petru Comarnescu, I.I. Cantacuzino, Mircea Eliade, Richard Hillard, Constantin Noica, H. H. Stahl sunt, din ianuarie, cooptați în colegiul de redacție (de unde vor demisiona peste câteva luni); în februarie, ciclul de conferințe „Confruntări”, patronat de revistă, e conceput
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
poet. Este fiul Aureliei (n. Cobilanschi) și al lui Ion Cusin, grafician la CFR. După absolvirea liceului în 1960 și a Facultății de Filologie în 1967 la Iași, a fost redactor la publicațiile Agerpres pentru străinătate. A colaborat la „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Cronica” ș.a. Debutează în 1957 în revista „Iașul literar”, și în 1968 editorial, cu volumul A fi, urmat de Umbra punților (1970), Starea a treia (1974) și Țara somnului (1994). Poezia lui C. încearcă să releve și să
CUSIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286609_a_287938]
-
a Regelui Mihai și o alta, „externă”, cu privire la Alianța externă și consecințele ei. Se comentează pe larg documentele Congresului de la Haga și se fac cunoscute Statutele Organizației internaționale a refugiaților. Se înștiințează despre Situația bisericii în „Republica Românească” și despre Convorbirile americano-ruse. Se dau informații despre conferințele la Cleveland ale lui C. Vișoianu și Alexandru Cretzeanu și se reproduc fragmentar textele acestora. Se discută despre Însărcinarea comisarilor politici în armată sau se relatează despre Poziția României în problema Dunării. Toate materialele
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
și 1886 la Paris, Berlin și Bruxelles. Între timp nu încetase să dea la iveală în „Contemporanul” poezii și epigrame, ce vor fi adunate în placheta Versuri (1887). Întors în țară, C. se apropie de Junimea, în a cărei revistă, „Convorbiri literare”, semnează până în 1896. Colaborează apoi la „Era nouă” și „Arhiva”. Broșura Generația de la 48 și era nouă (1889) prefigurează o nouă orientare a lui C., care în 1895 înființează la București, cu N. Iorga și J. de Biez, Alianța
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
și prezent în persoană sau „printr-un reprezentant”. Unele companii au instalat camere video pentru a-i supraveghea pe angajați. Programele de calculator sunt setate să monitorizeze dacă acel calculator este utilizat în interesul firmei sau în interes personal. Desfășurătoarele convorbirilor prezintă apelările făcute la fiecare telefon, pentru a exista siguranța că sunt folosite numai în interes de afaceri. Interesant este că pentru toate aceste lucruri conducerea trebuie să aloce mult timp considerabil monitorizării, în condițiile în care ziua de lucru
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
verbală atunci când este folosit cu intenția de a felicita. Șterge tot ce îl precedă. Întărirea a dispărut. Critica rămâne. Președintele unei companii naționale de produse lactate mi-a spus odată că a primit un telefon de la președintele consiliului de administrație. Convorbirea a început astfel: „John, mă uitam la rezultatele tale financiare pe anul trecut. Ai stabilit un record. Cel mai bun pe care l-a avut compania vreodată”. În acel moment, președintele mi-a spus că se simțea extraordinar. Însă președintele
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
pozitive la negative, fără a lua în discuție acceptarea sau respingerea studiului de caz. Răspunsul firmei înseamnă, de fapt, răspunsul patronului sau al directorului executiv cel mai important. Unii nu au oferit nici un răspuns, deși am avut cu asistenții numeroase convorbiri telefonice, exemplificând un comportament economic „rațional”, potrivit căruia eficiența crește dacă efortul este redus la zero. Alții au oferit răspunsuri negative, dar „rotunjite pe la colțuri”, astfel încât să fie considerate elegante, dacă s-au raportat la un interval scurt de răspuns
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
firmă brașoveană, au avut darul să mă facă să-mi pun întrebări legate de utilitatea învățământului superior. Pe altul l-am contactat dintr-o oarecare curiozitate legată de apariția într-un clasament al revistei Capital. Pentru că secretara îmi cerea scopul convorbirii, numele, numărul de asigurare etc., m-am recomandat cu numele Michael Porter, în ideea de a folosi acest nume ca pe un cod de acces, așa cum un profesor de limba franceză ar spune că se numește Voltaire. Ideea nu a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
barocul, însă formația sa e determinată de aspirația la marele c., și editarea, în 1861-1863, a „Revistei române”, primul periodic românesc de nivel european, indică intrarea culturii noastre în vârsta ei „clasică”. Apogeul acestei vârste va fi marcat de revista „Convorbiri literare”, dirijată de Maiorescu, încarnare a spiritului clasic. Spiritul acesta iradiază în opera mai tuturor scriitorilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea, exprimându-se genial în năzuința spre perfecțiune a poeziei lui Mihai Eminescu, în cultul pentru formă al lui
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
și Dodești, județul Vaslui, iar din 1975 la licee din Huși. Este doctor în filologie (2001) cu teza „Complexul Bacovia” și bacovianismul. Debutează publicistic în 1969 („România literară”), iar editorial în 1981, cu romanul Marele zid. Colaborează la „România literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Adevărul literar și artistic”, la publicații din Chișinău, „Literatură și artă”, „Basarabia” și „Viața Basarabiei” (în al cărei comitet de redacție este), precum și la gazete
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
din 1872), aparțin tot directorului revistei, care la rubrica de bibliografie semnalează și lucrări sau reviste de folcloristică din străinătate. Alte articole dedicate folclorului scriu Aron Densușianu, Em. Kretzulescu, G. Dem. Teodorescu, A. D. Xenopol (Ceva despre literatura poporană, republicat din „Convorbiri literare”), Gr. G. Tocilescu, P. Ispirescu, M. Gaster, Gh. Chițu. Prin aceste contribuții, în primul rând prin cele ale lui Hasdeu, care deschid drumul cercetării comparative în folclor, și prin textele populare publicate, revista este una dintre cele mai însemnate
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
pe St. O. Iosif. A mai colaborat la „Voința națională”, „Lumea veche”, „Lumea nouă”, periodic socialist, „Asmodeu”, „Povestea vorbei”, „Gazeta săteanului”, „Foaia interesantă”, „Lumea ilustrată”, „România jună”, „Literatură și artă română”, „Adevărul”, „Pagini literare”, „Constituționalul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Luceafărul” „Convorbiri” (și „Convorbiri critice”), „Flacăra”, „Universul literar”, „Viața românească” și, bineînțeles - ca membru al Junimii -, la „Convorbiri literare”. A semnat o singură dată cu numele întreg (poemul Versuri. Amicului C.D.), în „Revista contimporană” (1874). În rest, cu inițiale, cu numele mic
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
O. Iosif. A mai colaborat la „Voința națională”, „Lumea veche”, „Lumea nouă”, periodic socialist, „Asmodeu”, „Povestea vorbei”, „Gazeta săteanului”, „Foaia interesantă”, „Lumea ilustrată”, „România jună”, „Literatură și artă română”, „Adevărul”, „Pagini literare”, „Constituționalul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Luceafărul” „Convorbiri” (și „Convorbiri critice”), „Flacăra”, „Universul literar”, „Viața românească” și, bineînțeles - ca membru al Junimii -, la „Convorbiri literare”. A semnat o singură dată cu numele întreg (poemul Versuri. Amicului C.D.), în „Revista contimporană” (1874). În rest, cu inițiale, cu numele mic (Luca, Ion
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Asmodeu”, „Povestea vorbei”, „Gazeta săteanului”, „Foaia interesantă”, „Lumea ilustrată”, „România jună”, „Literatură și artă română”, „Adevărul”, „Pagini literare”, „Constituționalul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Luceafărul” „Convorbiri” (și „Convorbiri critice”), „Flacăra”, „Universul literar”, „Viața românească” și, bineînțeles - ca membru al Junimii -, la „Convorbiri literare”. A semnat o singură dată cu numele întreg (poemul Versuri. Amicului C.D.), în „Revista contimporană” (1874). În rest, cu inițiale, cu numele mic (Luca, Ion, I. Luca), în forme abreviate și răsucite (Car, Rac, NOI), în fine, cu pseudonime
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
netăgăduit. Și tot așa, ciclul de parodii simboliste (Cameleon-femeie, sonet decadent, simbolist-vizual-colorist ș.a.). În afara câtorva epigrame și a unor atacuri la adresa spiritismului hasdeian, C. va reveni, ca autor de versuri, cu niște strofe antidinastice (Mare farsor, mari gogomani) și, în „Convorbiri critice”, cu fabule inspirate de răscoalele țărănești din 1907. Cu tot elogiul pe care, în 1909, îl face implicării politice a omului de condei, C. nu are vocație în acest domeniu. E adevărat și că disprețuia prea mult politicianismul pentru
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
corector, muzeograf principal la Muzeul Literaturii Române din București (1991-1992), referent de specialitate și consilier la Direcția Muzee și Colecții, resortul Case Memoriale-Memorialistică din Ministerul Culturii (1993-1998). A colaborat la „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Academica”, „Jurnalul literar”, „Literatorul” ș.a. C. este un pasionat scotocitor de arhive, dând la iveală documente pe baza cărora se pot reconstitui laboratorul și metoda unui scriitor. Este cazul ineditelor lui Ion Barbu (publicate în „Manuscriptum”), autor
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]