4,329 matches
-
Chipul Lolei Hepburn, fata din Valley cu figură plină de viață și coadă de cal, începea să se transforme. Ochii i se scurgeau, ca și cum ar fi urmat să se dizolve în lacrimi. Nasul aluneca și el în jos, fața acestei creaturi electronice nemaifiind veselă, ci din ce în ce mai hidoasă. Maggie nu putea decât să se uite cum trupul Lolei intra în descompunere, sânii topindu-i-se într-un vârtej de roșu, alb și albastru, ca o înghețată într-o zi de vară. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
lăsat eu acolo, în calea labirinturilor antice. —Deci, Uri. Ce avem noi aici? Se uită într-o parte, așteptându-se să-l vadă pe Uri privind încordat cuvintele împreună cu ea. Dar dispăruse, evaporându-se la fel de repede ca una din acele creaturi anatomic imposibile ce mai pâlpâiau încă pe ecran. Capitolul 49 Khan Yunis, Gaza, vineri, 2.40 a.m. Nu adormise. Nici măcar nu se întinsese. Stătea, cum făcuse de atâtea ori zilele acestea, în capul oaselor, întorcând pe o parte și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
insist, ați sesizat ideea. Beneficiind de faptul că Ei și-au descifrat integral genomul, au putut să-și confecționeze dubluri croite până la cel mai mic detaliu după chipul și asemănarea lor, cu aceeași structură psihosomatică și cu același metabolism. Aceste creaturi au fost destinate să populeze Terra II, ceea ce s-a și Întâmplat, cu succesul care se vede cu ochiul liber. Am mimat, cât puteam de bine În Împrejurările date, calmul, arătându-mă chiar curios și interesat. - Și ce urmăreau pământenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
sigur? - Dar dumneavoastră sunteți cinic? Bineînțeles că nu sunt sigur, bineînțeles că mă Îndoiesc și mă tem că s-ar putea să mă Înșel. Dar n-am nici certitudinea ucigașă că lucrurile stau altfel, că libertatea mea depinde de niște creaturi diabolice care se joacă de-a baba-oarba cu ea. - V-ați aprins peste măsură, ceea ce pentru un om de știință nu e o notă foarte bună. „Creaturi diabolice”, „de-a baba oarba” - nu exagerați cumva? Probabil că e vina mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nici certitudinea ucigașă că lucrurile stau altfel, că libertatea mea depinde de niște creaturi diabolice care se joacă de-a baba-oarba cu ea. - V-ați aprins peste măsură, ceea ce pentru un om de știință nu e o notă foarte bună. „Creaturi diabolice”, „de-a baba oarba” - nu exagerați cumva? Probabil că e vina mea, n-am reușit să mă fac Înțeles foarte bine. Va cer scuze... Mister Adam, nimeni nu atentează nici la libertatea, nici la iluziile, nici la visurile sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
opoziție cer Președintelui Republicii demisia Guvernului - iar Guvernul cere aceluiași Președinte închiderea Camerelor. Asociația Comercială din Lisabona ține o adunare extraordinară în care atacă violent regimul. "Țara nu este în Palatul Parlamentului, unde se găsesc, cu atitudini arogante și provocatoare, creaturi ambițioase și incompetente" Antonio Maria da Silva, însă, nu e de loc intimidat de acest violent scandal politic. De politicieni nu îi e frică, chiar când aceștia izbutesc să organizeze campanii de presă și manifestații populare. Singura lui teamă este
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
asupra lui, ar fi reușit să-l pună la pămînt, anihilîndu-l odată pentru totdeauna, chiar cu riscul, În cel mai rău caz, ca jumătate dintre ei să piară În temerara Încercare. Dar groaza pe care o simțeau În prezența acelei creaturi infernale era atît de mare, Încît numai dacă Îi privea, mușchii li se contractau, iar membrele nu reacționau la comanda dată de creier. Dominique Lassa, care străbătuse toate oceanele, care Înfruntase cele mai violente furtuni și suportase cu stoicism zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o noapte În urmă. Era ca o confuzie nebunească de imagini În care se amestecau expresia de angoasă și chipul cenușiu al lui Diego Ojeda În clipa cînd fusese străpuns de macetă cu expresia bestială, inumană și terifiantă a unei creaturi ciudate, un fel de diavol ivit din negurile cele mai de nepătruns. Nimic din toate acestea nu putea fi adevărat conform logicii, iar ea așteptă, cu ochii larg deschiși, uitîndu-se la tavanul peșterii, ca și cum ar fi fost Încredințată că absurdul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
strigătul ascuțit al pescărușilor și fregatelor ajungea limpede la urechile ei, venind de afară. Era trează. Vie și trează, iar cele petrecute nu erau rodul unui vis sau al imagiației ei bolnave, ci realitatea cea mai cumplită cu putință. Acea creatură respingătoare era din carne și oase, Îl asasinase cu brutalitate pe cel care era pe punctul de a-i deveni amant și o violase de mai multe ori de-a lungul unei nopți cu neputință de descris În cuvinte. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
singură În peșteră, recunoștea timbrul acelui glas, care nu era, cum crezuse ea mereu, vocea care o Împingea spre libertate, ci aceea din pricina căreia se trezise Înlănțuită astfel, În inima celei mai pustii insule și În puterea celei mai respingătoare creaturi care existase vreodată. Sau poate era vorba despre o pedeapsă? Poate că cerului nu-i ajunsese cît se pedepsise ea singură pentru a fi disprețuit șansele de a fi fericită care-i fuseseră acordate și se hotărîse prin urmare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mână. M-a privit în vreme ce făcea asta și, preț de o clipă, m-am trezit uitându-mă drept în ochii aceia ciudați, hipnotici, de culoarea chihlimbarului. Cred că m-am încruntat ușor: știu că mă întrebam cum se descurcă biata creatură cu problemele fizice pe care probabil le întâmpina în fiecare etapă a zilei. —E vreo problemă? a întrebat ea cu jumătate de glas, pe același ton de plictiseală detestabilă pe care îl avusese mereu în voce. E greu de imaginat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
capul abia i se vedea peste raftul cu reviste. M-am întrebat dacă avea nevoie de ajutor ca să poată ieși la sfârșitul programului și, pentru o clipă, n-am vrut să plec. Acum, că-mi trecuse prin cap că biata creatură ar putea avea nevoie de ajutor să se extragă din poziția aceea înghesuită din spatele casei de marcat, mă simțeam responsabil într-un mod bizar: nu părea genul care să găsească ajutor cu ușurință. O femeie trecu repede pe lângă mine intrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
nu se uita așa la mine dacă eram de partea cealaltă, nu? Charlie B ineînțeles, știam că mă voi întoarce la SavaMart. Atitudinea lui Judy în privința fetei din spatele casei de marcat mă inspirase să-i mai arunc o privire bietei creaturi, simțind încă un impuls dubios de a o ajuta. Dacă o prinzi pe nevastă-mea pe picior greșit pe teritoriul ei, imediat iese la iveală ceva din pornirile ei reacționare: bineînțeles, nu e singura. Știu că și eu sunt la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
zis eu. Gata, am scanat frumos totul, deci? —Optișpe lire patruzeci. Da. Oare era vreo fetiță slăbuță înăuntrul ei, încercând să-și scoată capul la iveală? Era greu să asociezi un cuvânt așa de activ cum e „a încerca“ acestei creaturi pasive. Și era posibil ca fetiței slăbuțe din interior să îi fie asociată o personalitate veselă și pozitivă, așteptând și ea ocazia să izbucnească într-un val de joie-de-vivre? I-am pus în mână o bancnotă de douăzeci de lire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mă întâlnesc mult prea des cu manifestări ale ei, dar mi se întâmplă rar să mă izbesc de ele în viața reală, ca să zic așa, astfel că eram hotărât să fac și eu ce pot ca să schimb măcar norocul acestei creaturi nenorocite. De asemenea, mai eram conștient și că, de când începuse să mă intereseze, accesele de depresie sau de plictiseală, pe care le resimțisem din ce în ce mai des în ultimii ani, încetaseră cu totul. Ceva legat de fata asta mă fascina și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cu tine o grămadă, mereu ne povestești. Păi, da, Ben. A vorbit cu mine: nu pot să neg. Dar dacă ai cunoaște-o pe fata asta - Judy, susține-mă și tu la partea asta, chiar e cea mai nefericită dintre creaturi, nu? -, dac-ai cunoaște-o, Ben, dacă ar trebui chiar să te duci și să faci cumpărăturile, ca mine... —Charlie, nu trebuie să le faci, mă întrerupse Judy, știi foarte bine că nu trebuie. Asta chiar nu e corect: tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
familia sau, cel puțin, una dintre diferitele tipuri de seri „normale“ care evoluaseră de-a lungul anilor. Noroc că nu există o normă strictă - cum e cazul pentru cele mai multe familii, mă gândesc eu, cu noi patru combinați ca să naștem o creatură care să însemne mai mult decât suma părților noastre - sau mai puțin, câteodată, în funcție de starea de spirit combinată a participanților. E genul de animal vesel, cu chef de povestit și fericit, care apare când am avut cu toții o zi bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
plătind pentru felicitare și l-am privit pe tânăr strecurând-o, alături de un plic fucsia, într-o pungă de hârtie. Îi va plăcea la nebunie, m-am gândit eu fericit. Oare câte felicitări putea să primească atunci când era bolnavă biata creatură gigantică, în afară de cea trimisă de un dement ce trece printr-un soi de criză a vârstei mijlocii? Nu mi-a trecut prin cap în momentul acela cum anume aveam să i-o trimit, cred că eram doar încântat că găsisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
M-am controlat gândindu-mă la consecințele îngrozitoare pe care le-ar avea o asemenea ieșire, și până să mă uit din nou la el reușisem chiar să produc un mic zâmbet complice. Găsisem o cale de a avansa. —Biata creatură, am zis, încă zâmbind și clătinând puțin din cap. Îmi pare destul de rău pentru ea. E groaznic să îți dai drumul în halul ăsta. Bănuiesc că te menții în formă, nu, Warren? Trupul micuț al lui Chipstead se expuse: își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
îl lovea de fiecare dată cu o bufnitură surdă. Chiar și de unde mă aflam îi zăream sângele scurgându-i-se într-o parte pe față și când țipătul a izbucnit din nou, a fost și mai îngrozitor, pentru că acum vedeam creatura nefericită care-l scotea. Ben, fiul meu drag, copilașul meu, băiețelul meu. Șocul de a-l vedea mă făcuse să dau drumul respirației pe care mi-o ținusem într-un geamăt sonor, iar el s-a întors și m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cum era. — O analogie cam evidentă, Benbo, chiar și pentru tine. — Poate că e evidentă, dar e la obiect. Nu că m-aș vedea eu ca o lebădă - de fapt, știu că sunt mai degrabă un... un... ce fel de creatură crește fără folos și e neatrăgătoare, numai că e așa de la început? — Nu ești lipsit de atractivitate, știi asta foarte bine. Îți încerci și tu norocul. — Ba nu - bine, nu neatrăgătoare, ci la același nivel cu rațele. Spun doar... doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ignoră-l, a spus Stacey când și-a dat seama că nu avea să scoată nimic de la mine. N-are nici un pic de simțu’ umorului, asta-i problema lui, Crystal. Cu coada ochiului am văzut că se întorsese iar spre creatura extraordinară de lângă ea, de pe canapea. Chicoti. Îi ciudat să-ți zic așa, acum că știu că ești tip. Mi se pare c-ar trebui să-ți zic Peter sau Gary sau cumva un pic mai, știi tu, un pic mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
făcut. Niciodată nu am crezut despre mine că aș fi deosebit de morală și de conștiincioasă- oricum, nu mai mult decât omul obișnuit -, dar trebuie să recunosc că mă cuprinsese un sentiment de bine când am frecat, schimbat, încălzit și hrănit creatura aceea nenorocită care devenise soțul meu. Propriul meu Lazăr. Mai avem multe de făcut. Nu vorbim prea mult despre asta, dar e mereu acolo, ca un musafir neinvitat și nedorit în casa noastră: o prezență întunecată, amenințătoare, care nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Ultima încurcătură, la Liverpool, îl dăduse peste cap. Pe vapor, în drum spre țară se simțise rău. Chipul din oglindă îl înspăimîntase. În barba nerasă se zăreau fire albe. Se însurase imediat, cu un sentiment tulbure de capitulare. "Nenorocita! O creatură inventată să întunece totul în jurul ei." Telefonul târâi o dată scurt și bărbatul tresări. Ridică receptorul, dar legătura se întrerupse. Se așteptase să audă glasul necunoscutei. Aprinse o țigară și trase scrumiera mai aproape. Streșinile plângeau monoton, lumina devenise albăstrie. " Ciudat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
unei întregi clase de înțelepți risipiți? Să faci însă elogiul idiotului, excesul de subtilitate este prea mare; visând întruna la împlinire, cum să nu îți iei maniile drept revelații? * Mediocritatea este cea mai reușită ofertă libidinală de care se bucură creatura civilizată. * Marie Bonaparte, strănepoata lui Lucien Bonaparte, artizanul loviturii de stat din 18 Brumar care l a propulsat la putere pe vajnicul Napoleon, și-a dedicat întreaga avere și credință psihanalizei și amorului trupesc (Monologues devant la vie et la
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]