7,252 matches
-
legături cu partidul lui Corneliu Vadim Tudor ca pe o probă că PDSR a înțeles ce ar avea de pierdut prin perpetuarea unor asemenea legături. Dar tot Cornel Nistorescu bagă de seamă că PDSR își ia adio (? semnul pus de Cronicar) de la PRM, vîrînd în aceeași oală și partide ca PNȚCD sau UDMR, pe care le acuză de "extremism". Din acest punct de vedere, mesajul adresat de PDSR partidului condus de Corneliu Vadim Tudor nu e atît de limpede pe cît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
s-a creat un curent de opinie al ajutorării celor aflați în suferință în urma apelurilor lansate de două posturi de televiziune, Pro TV și TVR, dar și de organizații sau instituții de tot felul. Fără a fi neîncrezător din principiu, Cronicarul se întreabă de ce nu s-a întîmplat același lucru și anul trecut, cînd inundațiile au lăsat pe drumuri sau au adus pagube înfiorătoare pentru mii de familii din România? Întrebare care are directă legătură cu concurența între posturile de televiziune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
aflați la necaz. Chiar dacă există aici și o certă intenție de tip publicitar, e mai important la ce rezultate a dus ea decît să ne întrebăm care a fost mobilul televiziunilor care au avut, la concurență, o asemenea inițiativă. Chiar dacă Cronicarul e mai puțin optimist în ceea ce privește faptul că ultimul val de inundații a retrezit solidaritatea cetățenilor români, ci crede că acesta e meritul posturilor de televiziune care s-au străduit s-o facă, nu se poate contesta că la acest apel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
Const. Tomescu, Const. Popovici, Ioan Andronic, Știuca, la prof. L. T. Boga, la cărturarul bucovinean Lecca Morariu, la primarul Chișinăului, Anibal Dobjanschi etc. Chiar unele informații izolate și lapidare incită curiozitatea istoricilor. În ziua de 27 iunie 1940, de pildă, cronicarul consemnează: În beci și subsolul casei avocatului Teodor Păduraru am dat de toată arhiva și biblioteca învățatului Ioan N. Halippa, care mai trăiește în Rusia Sovietică". De aici rezultă măcar două gînduri purtătoare de speranță pentru cercetătorul istoriei naționale: întîi
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
la război, ceea ce ne face să presupunem că pe undeva s-ar afla o bibliografie, pe care încă nu o cunoaștem, a operelor sale. În altă parte, menționînd că în ziua de 27 martie 1944 trupele sovietice ajunseseră la Prut, cronicarul consemnează că tocmai în acea zi un grup de adevărați patrioți români, în frunte cu O. Stavrat, mitropolitul Efrem și cu Vasile Tarhon de la Guvernămîntul Basarabiei, au organizat la Chișinău o sărbătorire a Unirii petrecute 26 de ani în urmă
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
Cronicar Vineri în suspensie O veste rea: VINERI, suplimentul de post(tranziție) al revistei DILEMA e nevoit, din motive financiare, să-și întrerupă apariția sub patronajul Fundației Culturale Române. Într-o notă publicată în nr. 30, redacția își ia la revedere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
redacția își ia la revedere pînă cînd va găsi noi surse de bani. Fără să dramatizeze și să acuze, suspendatul își face un scurt bilanț după doi ani și jumătate de apariție lunară în care și-a format cititorii lui (Cronicarul printre ei): Am vrut, din capul locului, să scoatem o revistă nedoctrinară, chiar dacă înclinațiile ei au mers către noutate, către alternative care pot scoate din inerție viața culturală autohtonă. Am preferat ca, în loc să predicăm noutatea - fie ea pusă sub steagul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
va sta prea mult agățat, perpelindu-se, și va zburda din nou pe insula cu capre, vecini, papagali și destui naufragiați în apă de ploaie. * Ultimul număr cu Patron-Fundația are tema La teatru. Se pronunță categorii implicate profesional - regizori, actori, cronicari dramatici, teatrologi, dar și oameni din afară, spectatori. Mai multe texte au idei comune. Una ar fi cea a caducității trupelor cu angajați permanenți, care iau salariu, deci trebuie cu toții folosiți, și cei talentați, și restul. Scrie Theodor-Cristian Popescu: "...acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
decît lui George Banu, restul - toți o apă și-un pămînt, n-au cultură teatrală, sisteme de referință, își dau cu părerea ca niște amatori oarecare sau lovesc sub centură făcînd jocul concurenței. * Cel mai tare l-a mirat pe Cronicar o anchetă la care au fost invitați să răspundă scriitori. Rugați să mărturisească de ce merg sau nu merg la teatru, majoritatea au argumentat de ce nu le (mai) arde să intre în sălile de spectacol. Motivele sînt diferite, de la comoditate (televizorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
și FIRME PARTICULARE". Mai simplu spus ar fi fost dacă în loc de abuzuri și cenzură economică, Azi ar fi recunoscut că din punctul de vedere al "Rodipet" nu are suficiente cereri încît vînzarea acestui ziar să renteze. În ziua cu pricina, Cronicarul a urmărit prin ce încearcă ziarul Azi să iasă în față. Cu un articol despre adopțiile ilegale de copii, articol forțat intitulat "Românii manipulează presa internațională". În aceeași primă pagină a ziarului citim: "Exemplu de mîndrie națională Suporterii englezi au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
Occident, fie o încurajare, fie o condiție, li se pare suspect, umilitor și colonialist..." Pentru Romulus Rusan care a scris această tabletă în legătură cu afacerea firului roșu, această atitudine a comentatorilor e un fel de miopie de lux (poate corectată, n. Cronicar). Dar să dăm un citat din Bazil Ștefan despre firul roșu dinspre București spre Moscova și retur, mai degrabă retur: "Roșul acestui fir telefonic direct și secret Moscova-București nu era dat de temperatura înaltă a unei crize ce putea duce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
Cronicar A.P., ambasadorii și mesele festive A doua oară, într-un interval de timp relativ scurt, actualul senator și fostul poet Adrian Păunescu se comportă, dacă e să credem informațiilor din cotidiane, ca un mitocan. Iertat să fie Cronicarul pentru neacademica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
Cronicar A.P., ambasadorii și mesele festive A doua oară, într-un interval de timp relativ scurt, actualul senator și fostul poet Adrian Păunescu se comportă, dacă e să credem informațiilor din cotidiane, ca un mitocan. Iertat să fie Cronicarul pentru neacademica expresie, dar alta mai potrivită cu "ieșirile" lui A. P. nu a găsit. Cu ocazia unei vizite la Beijing, s-a supărat atît de tare pe ambasadorul României în capitala Chinei, încît a determinat, se pare, rechemarea lui de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
deschisă în care afirmă că a avut timp de trei ani o legătură amoroasă cu fostul președinte Constantinescu pe vremea cînd acesta se afla la Cotroceni. D-na Roșca a făcut parte din echipa care asigura asistență medicală președintelui Constantinescu. Cronicarul a citit de cîteva ori scrisoarea d-nei doctor - pare verosimilă în litera ei, dar mai aflînd unele amănunte din biografia publică a d-sale, scrisoarea pierde serios din credibilitate. După ce a făcut parte din echipa de la Cotroceni, d-na Roșca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
prin reprezentantul său pe pămînt. În sfîrșit, pentru o femeie necăsătorită, ideea că i-ar putea dezamăgi pe cei care o cunosc fiindcă a avut o aventură cu un bărbat însurat care a fost președintele României stîrnește cel puțin zîmbetul Cronicarului. Mai degrabă cei care o cunosc de aproape pe d-na Roșca vor fi încântați de dezvăluirea ei și îi vor cere detalii căzuți pe spate de admirație. Poate că mai degrabă îi vor reproșa că n-a avut încredere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
străină, cu atât mai mult cu cât, dinspre Dunăre, se deplasaseră spre sud comunități latinofone alungate de Slavi - despre care nu se știa nici măcar dacă erau creștinați (!). De aceea, după invazia Slavilor în Peninsula Balcanică, începând de prin sec. XI-XII, cronicarii Bizanțului își însușesc denumirea generică slavă Vláhoï (prin care, cu secole în urmă, triburile germanice denumeau pe Romanii italici și pe care au preluat-o Slavii). Termenul slav a trecut în latină (Blacchi), s-a transformat în V(a)lachi
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
punem este: membrii acestor comunități romano- și românofone, care își atribuiau ei înșiși diverse nume locale (sau chiar generice), își cunoșteau originile și �dreptul" la o succesiune istorică? Peste mai multe veacuri, unii istorici și filologi au presupus că din moment ce cronicarii bizantini și umaniștii italieni au semnalat asemănările dintre limba lor și latină sau italiană, ar fi putut să fie chiar ei, membrii acestor comunități, cei care s-au declarat urmași ai Romanilor! Textele umaniștilor, mai ales, ar fi �mărturii rezultate
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Cronicar Guvernul și cultura Ziarul ADEVĂRUL de sîmbătă 20 iulie culege cîteva "proteste" întemeiate ale intelectualilor români la o Hotărîre de Guvern publicată cu exact o săptămînă înainte în Monitorul Oficial prin care (ce mai tura-vura!) se confiscă imobilul destinat Bibliotecii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
Lavastine este un intelectual din acea specie aberantă care domină încă spațiul cultural francez de mai bine de o jumătate de secol, anume intelectualul de stînga, obtuz, fudul, îngust-partizan și, în fond, malonest". Părerea d-lui George coincide cu a Cronicarului și cu a editorialistului României literare: "Autoarea cărții și a atîtor erori le-a extras pe toate din scrierile celor care au acreditat un fals: că Eliade, Cioran, Noica, eventual Eugen Ionescu au fost în epocă (în anii '30 - nota
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
și cu a editorialistului României literare: "Autoarea cărții și a atîtor erori le-a extras pe toate din scrierile celor care au acreditat un fals: că Eliade, Cioran, Noica, eventual Eugen Ionescu au fost în epocă (în anii '30 - nota Cronicarului) niște factori de opinie, niște determinanți în jocul politic. Or, realitatea e că ei au rămas niște simpli vociferanți (mai ales primii doi) fără ecou mai larg, dreapta românească (însăși) avînd cu totul alți corifei [...]. Iar marea masă a cetățenilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
nici un român n-a ridicat un pix împotriva dictaturii" (aici probabil că editorialistul se referea la ceilalți ziariști care s-au perindat prin Casa Scînteii, fiindcă altfel români care au scris și vorbit pe față împotriva dictaturii au existat, n. Cronicar). Se mai întreabă Nistorescu: "Ce legătură au Răzvan Theodorescu și guvernul Năstase cu lupta anticomunistă? Nu vă vine să rîdeți că actuala putere ridică un asemenea monument?" Directorul Evenimentului evaluează apoi prețul monumentului: "Ne costă 560.000 de euro. 400
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
Generație, 115-125; Nicolae Manolescu, „Păsările”, CNT, 1970, 47; Mircea Iorgulescu, „Păsările”, RL, 1970, 51; Lucian Raicu, O carte a epocii, RL, 1970, 52; Eugen Simion, Tema puterii, LCF, 1970, 52; Cristea, Interpretări, 119-122; Damian, Intrarea, 43-46; Dimisianu, Prozatori, 106-111; Regman, Cronicari, 208-221; Stănescu, Cronici, 107-128, 226-230; Ardeleanu, „A urî”, 61-69; Al. Piru, Evoluția prozei, R, 1971, 1; Ion Apetroaie, Al. Ivasiuc, dialectician al stărilor lăuntrice, CRC, 1972, 5-6; Nicolae Manolescu, Spiritul radical în literatură, RL, 1972, 23; Ciobanu, Panoramic, 151-165; Protopopescu
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
jalnic pe Byron. După 1870 L. scrie, semnând Laerțiu, cronici literare și foiletoane dramatice în „Românul”, „Telegraful”, „Alegătorul liber”. Considerat de Al. Macedonski drept unul dintre primii săi îndrumători întru poezie, L. a avut mai mult faima decât substanța unui cronicar exigent, meticulos, care nu se lasă intimidat de nume consacrate în epocă, precum cele ale lui V. Alecsandri și V.A. Urechia. Postum, în 1885, i s-a editat romanul Stroie Corbeanul, amestec aproape ilizibil de tirade politice și senzațional
LAZARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287759_a_289088]
-
Criticul cedează aici terenul istoricului literar, pentru care esențiale sunt sistematizarea și transmiterea corectă a informației. Perspectiva este una în care relației cu viața socială i se dă o importanță excesivă; se insistă pe așa-zisa poziție de clasă a cronicarilor, se acordă credit nelimitat rolului maselor populare etc. În pofida acestor elemente specifice epocii în care au fost elaborate, nota sociologizantă face mai mereu loc informației istorice relevante în sine, portretului realizat în tușe sigure, evocării pline de căldură. O altă
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
române, Buda, 1830; Anticile romanilor acum întâia oară românește scrise, I-II, Buda, 1832-1833; Scrieri, îngr. și introd. Nicolae Bocșan, Timișoara, 1978. Repere bibliografice: Gh. Ungureanu, Jurisconsultul Damaschin T. Bojincă (1802-1869), Iași, 1930; Traian Topliceanu, Damaschin Bojânca, Oravița, 1933; Lupaș, Cronicari, I, 175-183; Georges Ciulei, Un jurisconsulte oublié: Damaschin Bojincă, București, 1945; Ist. lit., II, 119-122; Victor Țârcovnicu, Contribuții la istoria învățământului românesc din Banat (1780-1918), București, 1970, 98-108; Duțu, Cărțile, 45-46, 158, 160; Dicț. lit. 1900, 111-112; Nicolae Bocșan, Contribuții
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]