6,256 matches
-
O problemă de meta-etică: "statut moral" și "însemnătate morală" / 32 2.3. Resurecția ideii de valoare intrinsecă / 38 2.4. Principiul de incluziune și ierarhia intereselor / 46 3. Câteva medieri teoretice / 49 3.1. Structuri argumentative / 49 3.1.1. Descriptiv și normativ / 50 3.1.2. Problema demarcației / 53 3.1.3. Problema criteriului / 56 3.1.4. Argumentul ignoranței / 61 3.1.5. Argumentul "pantei alunecoase" / 63 3.1.6. Argumentul bazat pe valoarea autonomă a întregilor / 65 3
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
autonomă a întregilor, fundamental în etica mediului, va fi extins într-un capitol despre versiunile holismului și delimitările acestuia față de individualismul etic. De asemenea, voi lua în considerare, chiar de la bun început, trei probleme cu încărcătură epistemologică, distincția dintre nivelul descriptiv și cel normativ, problema demarcației și problema criteriului. Așa cum am mai precizat, în cadrul acestei discuții vor fi anticipate unele dintre temele care vor fi dezvoltate ulterior. Precizările făcute în acest capitol vor fi subînțelese de fiecare dată atunci când, în diverse
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acest gen vor fi reiterate cel puțin aluziv. De aceea, consider că aceste aprecieri au un caracter propedeutic în raport cu dezvoltările ulterioare și ilustrează teza conform căreia analiza formală și conceptuală pot asigura coerența teoretică a unui domeniu. 3.1.1. Descriptiv și normativ Orice demers filosofic interogativ are drept scop, prin natura lui și prin situarea reflecției într-un orizont metafizic, lămurirea condițiilor de posibilitate și de inteligibilitate ale unor concepte categoriale și principii întemeietoare. În acest sens, prin asumarea domeniului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
parte a dihotomiei dintre fapte și valori, ia în seamă o lume așa cum ar trebui ea să fie, iar nu ipostazele ei factuale. Orice teorie etică, oricare ar fi punctul ei de pornire în care își găsește întemeierea, depășește orizontul descriptiv al propozițiilor asertorice și propune un imperativ din care sunt derivate norme și coduri morale. Ca demers prescriptiv, etica pornește de la judecăți de valoare și instituie obligații, drepturi și datorii. Etica mediului, prin specificul constituirii ei, este și rezultatul unei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
menținem stabilitatea ecosistemelor". Mai mult decât atât, putem să introducem în ecuație și o propoziție evaluativă, așa cum ar fi aceea că ecosistemele au valoare intrinsecă. De exemplu, în cazul unei discuții despre conservarea biodiversității vom avea o țesătură de propoziții descriptive și prescriptive după cum urmează: • Lege ecologică. Prin conservarea biodiversității asigurăm o condiție a păstrării integrității și stabilității ecosistemelor. • Enunț condițional. Dacă vrem să păstrăm integritatea și stabilitatea ecosistemelor, atunci trebuie să conservăm diversitatea. • Deci, trebuie să conservăm biodiversitatea. • Pentru că ecosistemele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
putem pretinde că cel puțin am arătat, în sensul în care Wittgenstein discută despre etică și despre posibilitatea de a descrie într-un limbaj conținutul eticii, în ce fel în etica mediului lucrăm cu un trebuie moral derivat din propoziții descriptive care folosesc un trebuie tehnic întemeiat științific. În continuarea celor susținute mai sus, consider, împreună cu Rolston, că ecologia poate fi gândită ca o știință etică în sensul că realizează trecerea de la o descripție științifică la o prescripție morală 76. Chiar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
celor susținute mai sus, consider, împreună cu Rolston, că ecologia poate fi gândită ca o știință etică în sensul că realizează trecerea de la o descripție științifică la o prescripție morală 76. Chiar și noțiunile specifice unei teorii etice capătă o încărcătură descriptivă prin utilizarea unor date ale științei în definirea lor. Astfel, definim responsabilitatea și prin raportare la legile naturii. Pentru a fi bine înțeles voi da un exemplu cât se poate de simplu. În construcția unei case, indiferent de opțiunile noastre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
concluzii de tip etic pornind de la criterii stabilite științific. Este binecunoscută discuția despre avort și despre identificarea unei granițe de la care avortul să nu mai fie permis întrucât foetusul capătă caracteristicile unei ființe umane. Așadar, se trece de la un este descriptiv la un trebuie moral. Asemănător, pentru a mai da încă un exemplu mult dezbătut în bioetică, este și cazul eutanasiei. Cred că cel mai discutat aspect în etica mediului cu privire la dihotomia descriptiv/normativ îl reprezintă posibilitatea elaborării unor reguli și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ființe umane. Așadar, se trece de la un este descriptiv la un trebuie moral. Asemănător, pentru a mai da încă un exemplu mult dezbătut în bioetică, este și cazul eutanasiei. Cred că cel mai discutat aspect în etica mediului cu privire la dihotomia descriptiv/normativ îl reprezintă posibilitatea elaborării unor reguli și reglementări cu încărcătură etică pornind de la cercetarea științifică a naturii. Întrebarea cheie este dacă putem și trebuie oare să urmăm natura? Barry Commoner spunea că natura se pricepe cel mai bine. Holmes
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Putem învăța de la natură, putem fi inspirați de natură, înțelepciunea naturii poate fi o sursă pentru om, în sensul că putem urma ritmurile naturii, putem lăsa natura să rezolve unele probleme. În concluzie, etica mediului dă un înțeles specific dihotomiei descriptiv/ normativ și duce la reformularea unor probleme vechi într-un nou cadru conceptual, așa cum ar fi și problema urmării de reguli. 3.1.2. Problema demarcației Orice teorie etică trebuie să delimiteze sfera moralității și să stabilească astfel ce anume
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Sober supune unei critici puternice această presupoziție metodologică 81. În primul rând, teoreticienii mediului ar face o confuzie între sensul biologic și sensul normativ al termenului "natural". Cu alte cuvinte, ei comit o așa-zisă "eroare naturalistă" prin confuzia dintre descriptiv și normativ, prin indistincția dintre fapte și valori, în fine, prin trecerea de la este la trebuie. Despre distrugerea ireversibilă a unui habitat natural din cauza industrializării vom spune că este rea deoarece este nenaturală și duce la pierderi ale capitalului natural
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este un sistem cu valoare intrinsecă. Desigur, prima obiecție de întâmpinare față de un asemenea demers este dacă nu cumva în acest caz avem o eroare naturalistă de tipul celei descrise de Hume, adică trecem ilegitim de la este la trebuie, de la descriptiv la prescriptiv. Revenim astfel la o problemă teoretică despre care am discutat deja mai sus atunci când am trasat distincția dintre planurile descriptiv și cel normativ în etica mediului. Dacă lăsăm la o parte acest aspect tehnic al derivării unor reguli
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
avem o eroare naturalistă de tipul celei descrise de Hume, adică trecem ilegitim de la este la trebuie, de la descriptiv la prescriptiv. Revenim astfel la o problemă teoretică despre care am discutat deja mai sus atunci când am trasat distincția dintre planurile descriptiv și cel normativ în etica mediului. Dacă lăsăm la o parte acest aspect tehnic al derivării unor reguli morale din enunțuri cu caracter universal ale științelor vieții, rămâne atunci de discutat în ce măsură teoreticienii mediului sunt ghidați în construcția teoriei lor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
adequate and it is qualified by balancing an inclusion principle with the hierarchy of interests. Another chapter is dedicated to the presentation of the main argumentative structures used in environmental ethics, such as the distinction between the normative and the descriptive, the demarcation problem, the problem of the criterion, the argument from ignorance, the 'slippery slope' argument as well as the argument based on the autonomous value of the wholes. The ensuing chapter analyses the relation between the individualistic and holistic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
crepuscul de aur, pe aur de câmpuri -/ praful, și ploaia, și oamenii toți îs de aur;/ boii cu aur în ochi zac în aur de câmpuri -/ sufletul meu, sufletul meu e de aur"31. Amurgul nu formează aici un tablou descriptiv; nu cu o artă peisagistică avem de a face, cu pitorescul naturii zugrăvite, căci toate elementele lumii sensibile - câmpuri, praf, ploaie, oameni și boi - nu sunt figuri distincte, personaje profilate într-un decor natural. Cufundate în aurul luminii, ele își
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
adevărul care se dă pe față, trece prin fața transparentă a imaginii. Epifania ca dia-fanie Epifania unui astfel de posibil inimaginabil ne întâmpină în poemul Norul 27. Deși primele versuri par să înfățișeze tabloul obișnuit al naturii limpezite după furtună, pasajul descriptiv adună semnele imaginale ale schimbării perspectivei, semne ce pregătesc ivirea neprevăzută a neobișnuitului: "Tot cerul în amurg își limpezise/ Albastrul ud, acuma mai adânc./ Se liniștise vântul. Era pace/ Pe țărmul dintre ape și câmpii./ Iar ploaia cu o mie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
transplant) și, nu în ultimul rând, capacitatea de înțelegere și posibilitățile societății (ale colectivității) de a oferi individului bolnav șansele dezvoltării autonome și integrării comunitare. De aici și dificultatea de a oferi soluții univoce. Abordarea trebuie deci să fie pluralistă, descriptivă și analitică. Conflictele etice în cazul bolii ADPKD apar atunci când percepția este fragmentară, axată asupra unei singure categorii morale sau valori etice și când presupuneri sau idei preconcepute înlocuiesc rezultatele certe și progresele istorice în protecția drepturilor omului. De aceea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
randomizare, grup unic pre-post, cohorte, serii în timp sau studii „matched case-control”. IV. Dovezi din studii bine concepute, neexperi¬mentale, din mai mult decât un centru sau grup de cercetare. V. Opinii de autorități respectate, bazate pe dovezi clinice, studii descriptive sau rapoarte de consens a comitete de experți [21]. Probleme clinice controversate în chirurgia cardiacă și în medicina cardiovasculară, întrebări la care nu s-a găsit încă un răspuns cert, se încearcă a fi soluționate prin utilizarea acestei metode „best
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
a elimina aceste dezavantaje limbajul se combină cu demonstrația intuitivă, mijloace audiovizuale, logico-matematice,etc. În funcție de vârsta elevilor și de experiența lor de viață, poate îmbrăca mai multe variante: povestirea, descrierea, explicația, prelegerea școlară. Povestirea constă din prezentarea informației sub formă descriptivă sau narativă, respectând ordonarea în timp sau în spațiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor. Explicațiile nu lipsesc cu desăvârșire, dar ele ocupa un loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. Descrierea e o formă a expunerii prin care se prezintă caracteristicile unui obiect
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
care o provoacă și o reflectă "la nivelul logicii, al raționamentelor"; palierul conceptual - metafora pune în valoare "unitatea ireversibilă și universală a unui fond comun"; la nivelul științelor limbii, metafora științifică este reflectarea relației strânse existente între lingvistică și terminologia descriptivă. Metafora conceptuală/ terminologică este cercetată în volumul de față și sub aspectul "densității culturale" greco-latine, parametru ce o include în "moștenirea culturală a Europei și a lumii". (Autoarea constată că, prin modelele oferite, spre exemplu, de arhitectura casei grecești și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Rey, 1975). Două sunt principiile directoare ale activității lui Rey, în domeniul lexicologiei, care au generat numeroase polemici în Franța și în Canada, pe care Jean-Claude Corbeile și Monique Cormier (J.C. Corbeile, M. Cormier, 2014) le identifică: funcția normativă sau descriptivă a dicționarelor și legimitatea variației lingvistice. Pentru Alain Rey nu există diferențe între dicționarele descriptive și dicționarele normative. Este unul dintre puținii lexicografi ai Franței, cu o viziune globală asupra lexicului general și a lexicului specializat. Rey este un terminograf
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
generat numeroase polemici în Franța și în Canada, pe care Jean-Claude Corbeile și Monique Cormier (J.C. Corbeile, M. Cormier, 2014) le identifică: funcția normativă sau descriptivă a dicționarelor și legimitatea variației lingvistice. Pentru Alain Rey nu există diferențe între dicționarele descriptive și dicționarele normative. Este unul dintre puținii lexicografi ai Franței, cu o viziune globală asupra lexicului general și a lexicului specializat. Rey este un terminograf remarcabil. Relevant este Grand Robert de la langue francaise, prin definițiile date termenilor de specialitate. Dicționarul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Obiectivele acesteia privesc realizarea unor bănci de date terminologice. "Terminologia externă" (sau socioterminologia) pentru nespecialiști propune descrierea termenilor "ca fapte naturale (nu convenționale), similare cu cuvintele lexicului comun. Opoziția se face astfel între prescriptiv, normativ (caracteristici ale terminologiei interne) și descriptiv" (idem). Terminologia este o știință interdisciplinară, în concepția profesorului Angela Bidu-Vrănceanu, interesul concentrându-se asupra lingvisticii și a comunicării specializate. Stabilește relații cu logica, ontologia, informatica, teoria comunicării, teoria informației, traductologia etc. Caracterul interdisciplinar este dat și de o altă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și "interdomenială" (domeniile împrumută între ele termeni, metode menținându-și, cu toate acestea, identitatea). Cercetarea termenilor se poate realiza sincronic și diacronic, în dinamica evolutivă: "terminologia normativă sau cognitivă are un caracter sincronic obligatoriu" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 50), în timp ce "terminologia descriptivă, preponderent lingvistică sub aspectul obiectivelor și a metodei folosite admite, implicit, perspectiva diacronică atunci când își propune stabilirea originii și a modului de formare a termenilor (...) sau când se introduc detalii social-istorice" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 50). Neologia semantică este un alt
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
originii și a modului de formare a termenilor (...) sau când se introduc detalii social-istorice" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 50). Neologia semantică este un alt aspect teoretizat de Angela Bidu-Vrănceau, relevant pentru "interdependența aspectelor lingvistice de care trebuie să țină seama terminologia descriptivă (idem)". Pentru interpretarea noului sens "sunt necesare atât criteriile lingvistice, cât și cele extralingvistice" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 40-41); criteriul extralingvistic, având diferite reflectări lingvistice este considerat ca fiind relevant pentru interpretarea neologiei /schimbării semantice, mai ales în cercetarea evoluției conceptuale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]