5,649 matches
-
însăși politica constructivă și în veniturile visteriei. Deținând întreaga putere în stat, domnul a reprezentat autoritatea supremă și în domeniul fiscal. În timpul lui Ștefan cel Mare, hotărârile adoptate în materia impunerii și perceperii dărilor nu numai că aveau asentimentul Sfatului domnesc, dar și aplicarea lor revenea unui aparat administrativ care îi aparținea domnitorului. Din cei 119 boieri care s-au perindat în perioada 1457-1504 în Sfatul domnesc, dintre care 9 erau recrutați din rândul rudelor domnitorului (N. Stoicescu: Sfatul domnesc și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
hotărârile adoptate în materia impunerii și perceperii dărilor nu numai că aveau asentimentul Sfatului domnesc, dar și aplicarea lor revenea unui aparat administrativ care îi aparținea domnitorului. Din cei 119 boieri care s-au perindat în perioada 1457-1504 în Sfatul domnesc, dintre care 9 erau recrutați din rândul rudelor domnitorului (N. Stoicescu: Sfatul domnesc și mari dregători din Țara Românească și Moldova (sec. XIV- XVII), Ed. Acad. București 1968, p. 54), mai toți erau atestați ca având calitatea de dregători. Ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să fac să să ia din țară și grijind și dând lefe slujitorilor, și purtătoriu de grijă a toată cheltuiala Curții și a oaspeți ce vin în țară și toate catastifele Țării pre mâna lui". Membru și el al Sfatului domnesc, marele vistiernic, deși avea atribuții largi, el era un executor fidel al voinței domnului care reprezenta autoritatea supremă în sfera fiscalității. Marele vistier avea obligația să țină o evidență cât mai exactă a populației plătitoare de impozite, a averilor deținute
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zapcii, căpitarii de mazili, la târguri așa numiții căpitani etc. Sumele se adunau la isprăvnicie, la sameșul târgului. După aplicarea Regulamentului Organic, sameșul avea direct grija strângerii dărilor, ajutat de privighetorii de ocoale. Alt dregător care se ocupa de veniturile domnești era marele cămăraș, însărcinat cu colectarea veniturilor domnești private. Încă din timpul lui Ștefan cel Mare dările erau structurate în două categorii principale: directe și indirecte. Dările directe se stabileau în funcție de numărul contribuabililor și potențialul lor economic. Dările indirecte aveau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
căpitani etc. Sumele se adunau la isprăvnicie, la sameșul târgului. După aplicarea Regulamentului Organic, sameșul avea direct grija strângerii dărilor, ajutat de privighetorii de ocoale. Alt dregător care se ocupa de veniturile domnești era marele cămăraș, însărcinat cu colectarea veniturilor domnești private. Încă din timpul lui Ștefan cel Mare dările erau structurate în două categorii principale: directe și indirecte. Dările directe se stabileau în funcție de numărul contribuabililor și potențialul lor economic. Dările indirecte aveau caracter ocazional și cuprindeau, de regulă, diverse taxe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atenuate de însăși domnitorii care aveau să creadă că „nu poți să-l vecinești pe veci" pe cel care este creștin ca și tine. Transformați în robi, deznădăjduiți, ajunși la vecinătate, adesea populația împungea fuga, satele se pustiiau iar visteria domnească devenea tot mai goală. Că viața vecinilor în Moldova era sau ajunsese la gradul de robie, ne-o spune însăși Hotărârea obștească întărită de Constantin Mavrocordat la 1749 când obștia bisericească și toți boierii țării aveau să ia în discuție
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cuvinte cronicarul Ion Neculce povestește cum s-a făcut înscăunarea lui Petru Vodă Rareș zis și Majă, când argații lui poposiți cu carele cu pește la Docolina au fost lăsați de stăpânul lor ajuns Vodă, iar el luat cu Carte domnească și dus la Scaun la Suceava: - Dară noi ce om face, Doamne, cu carele cu pește? l-au întrebat cărăușii, cărora el, Vodă, le-a zis: „Să fie carele cu pește cu boi cu tot a voastre, și veniți după
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rămânea neschimbată până la recensământul următor, care avea loc din 7 în 7 ani. Birul celor fugiți sau a morților cădea în sarcina celor vii și rămași în sat. „A da bir cu fugiții" de aici se trage. Prin aceasta veniturile domnești deveneau garantate. Se crede că, în principiu, cisla asigura o anumită echitate în repartiția dărilor, dar în ce privește încasarea veniturilor, după cum vom vedea, existau destule discordanțe. Cisla era rezultatul unui recensământ care se făcea asupra populației satului și cuprindea pe toți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
hotarul altuia se plătea o dijmă care la începutul veacului al XVIII-lea însemna un stup din 50, iar când numărul lor era mai mic de 50 se plătea câte o para de stup. Pravila lui Vasile Lupu și hrisoavele domnești spun că nimeni nu era liber să lucreze pe hotarul unui stăpân fără învoirea acestuia: „oricine din plugari de va intra în pământul altuia, de-l va ara sau de-l va și semăna și nu va fi întrebat pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ceea ce se spunea în 1795 avea să se repete în 1818, după 23 de ani, când Scarlat A. Calimach prevedea că acești dregători să nu mai existe, nefiind de altă treabă decât doar să jefuiască satele. Cum și atunci poruncile domnești nu aveau ascultare, căpitanii de mazili au continuat a exista până la Regulamentul Organic. Că așa a fost, dovadă stă „Poronca isprăvniciei ținutului Tutova către Căpitanul de Mazili a Ocolului Tutova" din 10 februarie 1872 („Priviri asupra vechii organizări administrative a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dajdia mazilească care li se fixa, fiecare plătitor primea o carte mazilească în care, după averea pe care o aveau, li se fixa valoarea dajdiei, plătibilă în sferturi sau în două rate anuale. În categoria mazililor intrau foștii mici slujitori domnești, dar la cerere, cu aprobarea domnului, pe bază de dovezi și după o cercetare, intrau și alte persoane. Se cunosc de exemplu, diplome de răzeșmazil, înmânate celor cu asemenea privilegii. Ca și ceilalți locuitori în vârstă, mazilii bătrâni se bucurau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locuitori în vârstă, mazilii bătrâni se bucurau, de la caz la caz, de scutiri totale sau parțiale, iar acei care nu erau scutiți de dări le plăteau la o lună și jumătate, adică de opt ori pe an. Când îndeplineau porunci domnești, mazilii erau organizați pe căpitănii, iar căpitanii de mazili puneau la dispoziția ispravnicilor oamenii necesari de care aceștia aveau nevoie. Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la răpirea Basarabiei, pomenind despre mazilii din codrii Bâcului - adică a ținutului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
diferite servicii care, firește, ieșeau din cadrul însărcinărilor lor de odinioară, înseamnă că și boieria lor scăpătase. Decăzuse cu totul. Drept urmare, jeluindu-se domnitorului Grigore A. Ghica, în anul 1777 (T.Codrescu, Uricar, vol.XV, p.3-6), avea să emită poruncă Domnească care punea în vedere ispravnicilor să nu mai dea asemenea însărcinări mazililor, pentru că ei nu puteau fi întrebuințați decât cu poruncă domnească și nu puteau fi pedepsiți decît de Domn. b) Ruptașii erau și ei o categorie fiscală distinctă care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Domn. b) Ruptașii erau și ei o categorie fiscală distinctă care, ca și mazilii, plăteau dările după starea materială, îndeplineau slujbe pentru autorități ori pe la casele marilor dregători, în schimbul cărora primeau scutiri de la unele biruri și havanele, de la Divanul domnesc, dar plăteau o dare individuală fixă, direct către vistierie, în funcție de starea și puterea economică a fiecăruia, urmare a unei învoieli intervenite (rupta). Ruptașii erau oameni străini, neamestecați cu autohtonii, dar erau supuși... Locuitori ai satelor, proveniți dintre țărani, ruptașii erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin țară, făceau ruptoare cu visteria, adică un fel de învoială de a plăti de bună voie o anumită sumă ca bir către vistierie. În schimbul acestui privilegiu - de a plăti rupta, ruptașii aveau o supușenie - aceea de a îndeplini poruncile domnești, fapt pentru care erau puși sub ordinile ispravnicilor de ținuturi dar și a autorităților de la ocoale, mai în toate. Ispravnicii aveau și dreptul să-i pedepsească pentru vinovățiile lor. Alături de mazili, căpitani, postelnicei, polcovnici, stegari, ruptașii și ruptele visteriei, treptele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de bir. În schimb prestau și ei slujbe la proprietarii de moșii, cât nu puteau! Ei erau supuși ispravnicilor și erau folosiți la îndeplinirea unor însărcinări diverse, de regulă fără prea mare însemnătate, și erau organizați în... cruci. Cu carte domnească rămâneau ruptași și feciorii, dar, uneori, și nepoții, pentru că ei continuau a plăti dijma către vistierie. Pentru a-și menține starea de ruptaș, urmașii trebuiau să ceară confirmarea domnească care se exprima în „cartea domnească" pe care o primeau drept
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fără prea mare însemnătate, și erau organizați în... cruci. Cu carte domnească rămâneau ruptași și feciorii, dar, uneori, și nepoții, pentru că ei continuau a plăti dijma către vistierie. Pentru a-și menține starea de ruptaș, urmașii trebuiau să ceară confirmarea domnească care se exprima în „cartea domnească" pe care o primeau drept confirmare a cererii lor. Din rândul ruptașilor puteau face parte și fiii diaconilor și al preoților, tot pe bază de cerere adresată marelui vistiernic și care dacă se aproba
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
organizați în... cruci. Cu carte domnească rămâneau ruptași și feciorii, dar, uneori, și nepoții, pentru că ei continuau a plăti dijma către vistierie. Pentru a-și menține starea de ruptaș, urmașii trebuiau să ceară confirmarea domnească care se exprima în „cartea domnească" pe care o primeau drept confirmare a cererii lor. Din rândul ruptașilor puteau face parte și fiii diaconilor și al preoților, tot pe bază de cerere adresată marelui vistiernic și care dacă se aproba ori se respingea, aceasta rezulta dintr-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Gh. Ghibănescu în Opinia susține că în satul respectiv, voievodul, întărind partea de moșie a lui Atoc nu face altceva decât că „nu-l pune sub jurisdicția organelor locale, care erau pe valea Sărății, ci-l lasă să judece Curtea Domnească din Iași, adică îi creează un privilegiu. Privilegiul acesta al jurisdicției unei instanțe superioare, ce se dădea unora și altora a existat în toată vremea la noi, spune istoricul. Pe Jurj Atoc de pe Sărata îl pune să-l judece numai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bahna la Tutova și altul Bălan din Strâmba, îi dă privilegiul ca în orice afacere judecătorească să nu fie judecat de boierii din loc, din Tutova sau Bârlad, ci de însuși Domnul la Suceava, unde trăia Popa Iuga, fiind popă domnesc, vestitul Popa Iuga, și Domnul zice în acest sens: „și în veci, ci să asculte de noi și alți judecători să nu aibă". Într-un alt document și mai lămuritor, aflat în Surete și Izvoade, vol. V, p. 113, din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sate (un fel de cislă); să fie lăsat în pace de dregători, ce au a scrie tinuturile în credintă; să nu fie supărat de nici un debilar domnesc cu nici un fel de dabile; să nu se treacă cu nimic peste cartea domnească". Din scutirea pentru scoatere la pensie a lui Ion Vătag reiese și numărul angărălilor pe care le plăteau, totuși, ceilalți slujbași ai statului, ai lui Vodă. „Era domn în Moldova, spun cronicile, Radu Vodă cel Mare, deplin la toate, întreg
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plăteau o dare redusă, depusă la cutia satului. i) Călărașii isprăvnicești, vornicii, fustașii de vartă constituiau o categorie fiscală a căror cotă parte, ce li se cuvenea, era repartizată prin cislă asupra tuturor birnicilor satului. Călărașii erau răspândiți în sate domnești, boierești ori mânăstirești și plăteau o dajdie specială numită dajdie călărășească. Într-o pricină judecată la 3 octombrie 1660 de Ștefan (Lupul) Vv. dintre niște călărași, Flisco, Togoba și Albul, „ce șăd în satul Ivancea (Orheiu) cu alți răzăși ai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
călărași, Flisco, Togoba și Albul, „ce șăd în satul Ivancea (Orheiu) cu alți răzăși ai lor de o parte și Apostolache ce au fost Pârcălab de alta, călărașii ziceau că satul Ivancea, în care sunt așezați din moși, a fost domnesc de ocolul târgului Orheiului, și ei au avut acolo case și heleșteie și melnice"... (Academia Română, XXII, p. 131). Hânsarii și vânătorii făceau slujbe asemănătoare călărașilor și în schimbul micșorării dajdiilor, nu a folosirii pământului. „1660 Maiu 7. Ștefan (Lupul) Vv. scrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai nainte ”; și astfel a ertat pe toți neguțitorii târgului Eșii, „ unde este cetatea Domniei noastre, să nu mai aibă de luături (dabile) niciodată în veacu-veacului, numai să aibă ei a schimba banii ce li se vor da de la Visteria Domnească, să facă bani buni de argint, iar alta să nu dee nimic de luat”... (Uricarul, II). Dar nici dispoziția de la urmă nu era tocmai ușoară pentru neguțătorii străini, căci banul local, moldovenesc, nu putea trece ușor peste graniță, ș-apoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ținuturi și ocoale, în care birnicii erau diferențiați pe categorii fiscale, oamenii fără bir - bejenarii, slugele boierești, cei aflați în slujba domniei și se îngrijeau de paza trecătorilor la graniță, cei care se ocupau de întreținerea și servirea poștelor, privilegiații domnești, scutiții de dări cu „cărți gospod" - iar în unele cazuri cuprindeau și informații referitoare la îndeletnicirea locuitorilor și locul de unde își procurau hrana. În rubrica unui sat figurau toate persoanele recenzate, inclusiv birnicii din alte sate. În catagrafia de la 1803
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]