4,224 matches
-
o scrisoare, În dorința de a conlucra În viitor. Poate, cât stă el pe la Iași, În timpul anului (are rude acolo), ar putea să răsfoiască arhiva „Lumei”, de prin ’30-34 . Eu mă bucur de bunăvoința lui, care este un om deosebit de drăguț. </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data=”10 ian. 1971” desc=”C.P.”> Dragă domnule Eugen, Să mă scuzi că te-am ținut atunci, cu creionul acela, la cursă. Abia pe urmă mi-am dat seama că te pusesem În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Anuarul - de ce-i zice anuar? - ar trebui scos regulat În fiecare an, cu atât mai mult cu cât acest eveniment, nu e prea rar la noi. E bine să țineți legătura cu d-na Lovinescu de la Bibl. Academiei . E persoană drăguță - fosta mea studentă. Cele bune de la toți ai mei la cei dragi ai matale. Complimente prietenilor, iar matale o inimoasă strângere de mână. V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”22.IV.1972”> Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ceva din activitatea mea ca student germanist (dacă nu e prea tardiv) și o listă mai mult sau mai puțin completă a lucrărilor mele, pe care aș dori s-o văd la finele biografiei, pe care așa de binevoitori și drăguți mi-o faci mata și d. Prof. Popa. Rețeta „Purinor”-ului a ajuns la timp: fiica mea e Încă În München. Cu acest prilej simpaticul medic dl. Dr. Diaconescu, cel care ți-a dat rețeta, mi-a făcut o surpriză
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
băut-o pentru a ne face curaj... Îi spun că am și scris despre acel zbor al nostru. Stewardesa Nadejda îmi zâmbește complice. Avionul în care zburăm acum e mai nou, bine îngrijit și, evident, mai sigur. Fata e la fel de drăguță, dar parcă mai matură, cu trăsături împlinite... În aeroportul din Budapesta așteptăm trei ore cursa pentru Madrid, timp suficient pentru a „inspecta” clădirea. Ce mă impresionează mai mult este curățenia impecabilă, aș spune chiar în exces, deși la acest capitol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
asemenea plăcere? VASILE GÂRNEȚ: La 17.00 am programată o primă „epifanie cu public”: o lectură la Institutul de Cultură Italian din Portugalia, moderată de Pedro Tamen, cunoscut critic literar portughez („faimos chiar”, cum mi-l recomandă Vera, o fată drăguță din comitetul de organizare local). Tot el este și administrator al Fundației Gulbenkian din Lisabona, care editează două dintre cele mai importante reviste culturale portugheze, Coloquio/Artes și Coloquio/Letras. Se mai „produc”: Nicolae Prelipceanu, Adrian Popescu, Andrei Bodiu, Nicola
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mondială, nu pot spune decât că a căzut într-o fază de prostrație totală. Măcar dacă s-ar găsi cineva să-i spună că fără șepcuța aceea oribilă pe cap, de care nu se desparte parcă niciodată, ar arăta mai drăguță. Păcat... Degustător de tenis cum sunt, am rămas frustrat în acest an. Va trebui să-mi confrunt ideile cu cele ale lui Andrei Bodiu, competent „consumator” de sport.) Tot astăzi se joacă meciul Franța-Danemarca la Euro 2000, este debutul Franței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în primitivism, pauperitate, supușenie oarbă și imperialism revanșard. VASILE GÂRNEȚ: Mă întâlnesc cu elvețianca Corinne Desarzens și cu portughezul Paulo Teixeira. Corinne mă salută în rusă, pare mai optimistă decât la Sankt-Petersburg. Are și de ce. Camera de hotel e mai drăguță și, în general, atitudinea gazdelor de la Moscova e alta. Acum este ghida lui Paulo, care are o privire ușor derutată, pare depășit de importanța momentului. Ajungem împreună până în celebra stradă Arbat, iar acolo ne despărțim. Îi povestesc lui Corinne, pe cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
poloneză? - „Paternalismul excesiv al românilor”? Credința lor, nevoia lor de un rege, stăpân protector, tara psihologică a unei populații care e convinsă că „răul sunt boierii, intermediarii” și că „Domnul” e animat de bune porniri, însă dezinformat?!... Acea „psihologie a drăguțului împărat” care-l anima și pe Horia și l-a făcut să purceadă la drum spre Viena, voind să se plângă de „mârșavii grofi”! Nebănuind decât foarte târziu că grofii sunt întru totul expresia domnitorului... O „boală”, dacă vreți, a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cei doi rămași se întrețin între ei ca occidentali de viță veche ce sunt, înzestrați cu rațiune, și cu atât mai bine dacă fanaticii au rămas pe dinafară! La Beirut, am văzut pandative alăturând crucea și semiluna în niște coliere drăguțe pentru doamne: ele se numesc "ale unității naționale". Iar la Paris, am văzut cărți de vizită juxtapunând crucea și steaua lui David, ba chiar am auzit și un kaddish în piața din fața catedralei Notre-Dame. Dacă toate cele trei semne de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
rustică și aproape emoționantă a maladiei coloniale, pe care n-aș numi-o colonialistă pentru că-i o mentalitate și nu o izbucnire răutăcioasă. Acești oameni nu vor nici să exploateze nici să facă pe cineva să sufere. Dimpotrivă. Noi eram drăguți cu ei, și iată cum se comportă! Săracii! Bunăvoința personală e socotită ca anulând inegalitatea în drepturi și în nivelul de trai. La limită, victima e chiar colonizatorul, colonizatul este cel care-l corupe, îi sabotează bunele intenții, îl obligă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fără voal. Care voi? o întreb eu, surprins. Voi, americanii. Scuzați-mă, eu vin din Europa. Sunt francez. European? E și mai rău, îmi replică ea cu un scurt rânjet sec. Sunteți creștină? o întreb eu zâmbind cât pot mai drăguț. Da, și ce-i cu asta? După care, a ridicat din umeri și a dispărut în mulțime, fără a-mi mai lăsa timp s-o întreb din ce organizație progresistă făcea parte, ca orice creștin care se respectă. Încep să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și colaboraționiștii din Autoritatea palestiniană care mănâncă din palma americanilor, îmi spune un profesor din Birzeit, de partea cui vreți să fiu? Mie nu-mi plac nici unii nici ceilalți. Numai că totul se întoarce împotriva noastră. Dacă suntem politicoși și drăguți, ieșim din scenă, iar oamenii gândesc cam așa: "Nu-i chiar așa de rău, cea mai bună dovadă a acestui lucru este că nu se mai recurge la represiuni". Dacă punem mâna pe o pușcă sau pe o bombă, suntem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de ani împliniți când am scris nuvela cu numele de mai sus, care a apărut în al treilea volum al meu de debut "Dureri Înăbușite" în 1905, adică șapte ani după. Aiyn an Dordie ghebi guzel bir Kâzsân ca lună drăguță una fata Seni veviyomu, Sevghilim feregè felgè te ador iubito! haina de deasupra cu văl Sevda iubire Olum moarte Cu trei zile înainte de ramazan hogea oficiază o slujbă de zi Mikabelè și una de noapte Teravè Ramazan Bairamî Trei zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
multă vreme, ij loară zîo bună și plecară. A iși dă la Cîmpulung, și-a intra la București. Nu i s-a părut frumoz nici acolo. Așea mai dăparte. A ajunz la marginea țării. Acolo un orășel mai mic, mai drăguț. «Aicea ie dă mine!» Lîngă o apă mare”. Neofitul are informația interioară necesară pentru a identifica spațiul ritual și pașii lui nu confundă niciodată cărarea. Atunci când rătăcește temporar drumul, regăsirea locului inițiatic implică mutilarea ca însemn al superiorității căutate. Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
paie ude”, „ Între furcă ș-între vizduri/ Zăcea un tânăr voinicî,/Zace-n tină și-n morcilă/ Șî pă nas venin că-i pică,/ Șî pă gură sânge-i cură...”, „Între furcă și-ntre puț/ D-un voinic, cu chip drăguț,/ Lung îmi șade tolănit/ Cu fața spre răsărit,/ Tot cu haine verzi pe trup,/ Tot cu nasturi mici la pept,/ (...) - D-alei, neică, neiculiță,/ Cu ochii mici de șarpe criță,/ Voinicel cu chip drăguț,/ Dintre furcă, dintre puț,/ Ce-mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
puț/ D-un voinic, cu chip drăguț,/ Lung îmi șade tolănit/ Cu fața spre răsărit,/ Tot cu haine verzi pe trup,/ Tot cu nasturi mici la pept,/ (...) - D-alei, neică, neiculiță,/ Cu ochii mici de șarpe criță,/ Voinicel cu chip drăguț,/ Dintre furcă, dintre puț,/ Ce-mi stai, neică, tolănit/ Cu fața spre răsărit?”. Fântâna are aici valoarea unui canal către infernul figurat de burta Scorpiei, fiindcă e neprotejată de simboluri apotropaice și se află în no man ’s land, departe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ea nu va surprinde, căci lungirea, hainele verzi și nasturii de forma solzilor, ochii mici, metalici, și mediul umed al noroiului de dinainte de geneză au prevenit cititorul din timp. Cedarea organelor vitale, veninul și sângele care curg pe chipul altminteri „drăguț” al voinicului arată incompatibilitatea pe care exponentul stihiilor o are cu ființa umană. Fiul scorpiei realizează doar o metamorfoză parțială, ce nu poate avea perfecțiunea unei transformări totemice, reperabilă în ciuta - fată de măritat, în colindele de tip 67 A
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a fost el primar. Și era și foarte supărată și chiar și slabă. Și lucra și cânta de jele: "Foaie verde ș-o lalea, Eram pui și rândunea. De când îs la maica lui Nu-s nici rândunea nici pui Nici drăguță nimănui". Și ofta și plângea. A trăit foarte greu. Cum să trăiești c-un om nebun. Și după ce a ieșit din primărie, tot bea și tot rău era. Și a venit războiul din 1916-1918 și nu mai era rachiu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu un domn voinic și bine îmbrăcat și zice: "Elevi, vă recomand pe Dl Profesor Vasile Teodoreanu, doctor în matimatică de la Paris ". Și noi vorba ceia: "Doctori în prostologie de la Iași ". Și pe urmă ne recomandă și pe noi tare drăguț: "Domnule Profesor, vă recomand clasa III-a o clasă de țărani foarte obraznici și impertinenți ". Și a eșit din clasă. S-a suit omoiul cela pe catedră și a zis: "Elevi, voi sunteți dracul, eu vi-s leacul ". Și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
frumoasă, a fost măritată cu Niță a lui Mihăilă și a fost și acela a fost primar, om frumos, dar femea cânta la casa lor, nu cucoșu. Și a treia fată a fost Marița blondă și înaltă și a fost drăguța tati. A fost măritată cu Nică Rădășanu și au ținut crâșmă. Mulți bani și multe zile amărâte a avut biata mama mea săraca din pricina ei ! Și un ficior Vasile Liță, care iar a fost voinic și înalt că toți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
când m-am întâlnit cu patru ciobani care mulgeau oile sub un umbrar. Câinii lor mari m-au privit cu precauție, dar eu am fost cel rezervat acești câini sunt făcuți pentru a se lupta cu lupii. Poate că sunt drăguți, dar nu sunt făcuți pentru a fi mângâiați. Ciobanii și-au făcut treaba repede și într-o oră obținuseră elementul de bază pentru brânză. Odată treaba terminată, m-au invitat să iau prânzul cu ei: sarmale, gogoși și băutura locală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ridică și mulțumește În cor lui Dumnezeu pentru toate. Apoi toți se odihnesc o oră și reiau lucrul fiecare. Mâncarea este foarte bună și multă. Cu adevărat curge miere și lapte. Curățenie mare peste tot. Multă ordine. Tot personalul e drăguț și iubitor de străini. Toți sunt prietenoși și darnici. Au un cimitir frumos ordonat și Îngrijit. În curte au și câțiva păuni. Sunt frumoși și mândri de penele lor. În zidul exterior al bisericii este un loc frumos amenajat și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Hușilor”, cu mulțimea de case mici, „înconjurate ca de un brâu de flori, de colanul nesfârșit al viilor”. Fascinat de „orașul liniștit”, „curat și binișor întreținut”, el descrie aceste locuri pitorești, pe care le privea cu optimism: „Și acest cuib drăguț de frumuseți naturale e menit să fie în viitor un loc de adevărată vilegiatură, dacă edilii Hușilor vor înțelege acest important dar natural pe care îl are orașul lor, față de celelalte orașe de șes ale Moldovei. Sus la Dobrina, unde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o dată cum i-a făcut propuneri un homo, oferindu-i douăzeci de dolari. Bill a refuzat, zicînd: „Nu cred că ai fi foarte satisfăcut”. Și-a bîțÎit șoldurile descărnate. „Ar trebui să mă vezi gol”, a zis. „Zău că sînt drăguț.” Una dintre cele mai scîrboase teme de conversație a lui Bill consta În buletine informative amănunțite despre starea intestinelor lui. - CÎteodată se face-n așa hal, că sînt nevoit să-mi bag degetele să-l scot afară. Tare ca porțelanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
îi croi o cămașă țără nească pe care o cusură fetele ei, îl puse călare pe calul trăsurii și îl plimbă chiar ea. O și merita, rareori s-a văzut un copil de 2 1/2 ani așa de frumos, drăguț, deștept și inimos. Mi-a fost o mângâiere și o distracție în cele zece luni de internare, mai ales că îmi arăta o dragoste mare. Trebuia să mă duc seara când își lua baia să-i povestesc istorii, de preferință
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]