4,125 matches
-
substituție nucleofilă, dar nu dă reacții de genul adiție electrofilă, caracteristică compușilor cu duble legături C=C. Electronii pi liberi în cîmp magnetic absorb la valori mai mici față de protonii de tip vinilic (C=C). Moleculele monociclice ce au 4n electroni π sunt numite antiaromatice și sunt în general destabilizate din punct de vedere electronic, din această cauză ele tinzând să iasă din această stare si structură. Anulenele sunt o clasă de compuși cu formula (CH)n unde n este un
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
pirazol, oxazol, tiofen) au un atom de carbon substituit cu un heteroatom. Această substituție poate avea drept efect o scădere a caracterului aromatic, concomitent cu o creștere a reactivității. O serie de alți compuși de tipul ciclopropenei (ion ciclopropenil 2e electroni) ciclopentadiena (ion ciclopentadienură), ionul tropiliu. Un caz special de aromaticitate o constituie homoaromaticitatea, în care conjugarea este întreruptă de un singur atom hibridizat sp. Este cazul unor compuși ai benzenului: borabenzenul, silabenzenul, germanabenzenul, stanabenzenul, fosforină sau sărurile de piriliu în
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
de tipul aluminiului și poartă denumirea de aromaticite metalică, acest tip fiind întâlnit mai ales la compușii de tip cluster ai aluminiului. Möbius, un al tip este întâlnită în cazul sistemelor ciclice în care orbitalii p sunt populați de 4n electroni, ce formează un singlet pe jumătate răsucit care corespunde benzii Möbius. Deoarece această răsucire poate fi fie spre stînga fie spre dreapta, rezultă că astfel de molecule sunt chirale.
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul TCA), ciclul Krebs, sau ciclul Szent-Györgyi-Krebs - este un ciclu de reacții chimice, care este folosit de către toate aerobe pentru a genera energie prin oxidarea acetatului provenit din carbohidrați, grăsimi și proteine în dioxid de carbon și electroni. În plus, ciclul furnizează precursori pentru biosinteză, incluzând aici anumiți aminoacizi, precum și agentul de reducere NADH, care este implicat în numeroase reacții biochimice. Importanța acestuia din urmă, pentru mai multe căi metabolice, sugerează că a fost unul dintre cele mai
Ciclul acidului citric () [Corola-website/Science/317555_a_318884]
-
următoarea schemă de reacție: Produsul de reacție, acetil-CoA, este punctul de plecare în ciclul acidului citric. Doi atomi de carbon sunt oxidați la CO, energia acestei reacții fiind transferată altor procese metabolice prin intermediul GTP (sau ATP), și sub formă de electroni în NADH și QH. NADH generat în ciclul TCA poate ulterior dona electronii în procesele de fosforilare oxidativă pentru a sintetiza ATP; FADH se atașează covalent la succinat dehidrogenază, o enzimă care funcționează atât în ciclul TCA cât și în
Ciclul acidului citric () [Corola-website/Science/317555_a_318884]
-
ciclul acidului citric. Doi atomi de carbon sunt oxidați la CO, energia acestei reacții fiind transferată altor procese metabolice prin intermediul GTP (sau ATP), și sub formă de electroni în NADH și QH. NADH generat în ciclul TCA poate ulterior dona electronii în procesele de fosforilare oxidativă pentru a sintetiza ATP; FADH se atașează covalent la succinat dehidrogenază, o enzimă care funcționează atât în ciclul TCA cât și în lanțul transportor de electroni din mitocondrie în fosforilarea oxidativă. De aceea, FADH facilitează
Ciclul acidului citric () [Corola-website/Science/317555_a_318884]
-
QH. NADH generat în ciclul TCA poate ulterior dona electronii în procesele de fosforilare oxidativă pentru a sintetiza ATP; FADH se atașează covalent la succinat dehidrogenază, o enzimă care funcționează atât în ciclul TCA cât și în lanțul transportor de electroni din mitocondrie în fosforilarea oxidativă. De aceea, FADH facilitează transferul de electroni la coenzima Q, care este acceptorul final al reacției catalizate de complexul succinat:ubichinona oxidoreductaza, acționând ca intermediar în lanțul transportor de electroni. Ciclul acidului citric acid este
Ciclul acidului citric () [Corola-website/Science/317555_a_318884]
-
de fosforilare oxidativă pentru a sintetiza ATP; FADH se atașează covalent la succinat dehidrogenază, o enzimă care funcționează atât în ciclul TCA cât și în lanțul transportor de electroni din mitocondrie în fosforilarea oxidativă. De aceea, FADH facilitează transferul de electroni la coenzima Q, care este acceptorul final al reacției catalizate de complexul succinat:ubichinona oxidoreductaza, acționând ca intermediar în lanțul transportor de electroni. Ciclul acidului citric acid este aprovizionat continuu cu carbon sub formă de acetil-CoA, care intră în etapa
Ciclul acidului citric () [Corola-website/Science/317555_a_318884]
-
și în lanțul transportor de electroni din mitocondrie în fosforilarea oxidativă. De aceea, FADH facilitează transferul de electroni la coenzima Q, care este acceptorul final al reacției catalizate de complexul succinat:ubichinona oxidoreductaza, acționând ca intermediar în lanțul transportor de electroni. Ciclul acidului citric acid este aprovizionat continuu cu carbon sub formă de acetil-CoA, care intră în etapa 1. Doi atomi de carbon sunt oxidați la dioxid de carbon, energia oxidării este cuplată cu sinteza GTP sau ATP, a căror disociere
Ciclul acidului citric () [Corola-website/Science/317555_a_318884]
-
slabă, forța slabă, forța nucleară slabă) este una dintre cele patru interacțiuni fundamentale. În modelul standard, este cauzată de schimbul de bosoni W și Z, care reprezintă cuantele câmpului forței slabe. Efectele cele mai cunoscute sunt dezintegrarea beta (emisiile de electroni sau pozitroni de către neutroni în cadrul nucleelor atomice), precum și majoritatea proceselor de radioactivitate. Forță este numită „slabă” din cauza că intensitatea câmpului este de 10 ori mai slabă decât a forței țări. Interacțiunea slabă are o rază de acțiune foarte scurtă, aproximativ
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
quarci. Nici interacțiunea tare, nici electromagnetismul nu permit schimbarea aromei, deci acest proces este cauzat de interacțiunea slabă. În acest proces un quarc down se transformă într-un quarc up emițând un boson W, care apoi se dezintegrează într-un electron de energie înaltă și un antineutrino. Deoarece electronii de energie înaltă sunt numiți radiații beta, acest proces se numește dezintegrare beta. Transmutația neutronului în proton este esențială și stă la baza procesului de fuziune nucleară în stele, în care din
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
schimbarea aromei, deci acest proces este cauzat de interacțiunea slabă. În acest proces un quarc down se transformă într-un quarc up emițând un boson W, care apoi se dezintegrează într-un electron de energie înaltă și un antineutrino. Deoarece electronii de energie înaltă sunt numiți radiații beta, acest proces se numește dezintegrare beta. Transmutația neutronului în proton este esențială și stă la baza procesului de fuziune nucleară în stele, în care din atomii de hidrogen se creează deuteriu. Datorită magnitudinii
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
bună ilustrare a mecanicii Hamiltoniene este dată de Hamiltonianul unei particule încărcate într-un câmp electromagnetic. În coordonate carteziene, adică formula 41, Lagrangianul nerelativist clasic al particulei în câmpul electromagnetic este: unde e este sarcina electrică a particulei (nu neapărat sarcina electronului), formula 43 este potențialul electric scalar, iar formula 44 sunt componentele potențialului magnetic vectorial. Impulsul generalizat poate fi derivat din: Rearanjând, putem exprima viteza în funcție de impuls: Dacă le substituim în Hamiltonian și le rearanjăm, obținem: Acestă ecuație este frecvent folosită în mecanica
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
încetat din viață la 30 decembrie 1999, la Bures-sur-Yvette. În memoria să au fost instituite la IHÉS catedrele de cercetare "Chaires Louis Michel" pentru vizitatori de lungă durată, fizicieni. În teoria interacțiilor slabe, Michel a studiat dezintegrarea muonului (într-un electron și doi neutrini), introducând așa-numitul "parametru Michel". În teoria interacțiilor țări, a demonstrat conservarea "parității G" (care, de exemplu, interzice tranziții dintr-o stare cu număr impar de pioni într-o stare cu număr par de pioni, sau invers
Louis Michel () [Corola-website/Science/318066_a_319395]
-
radioactiv dioxidul de carbon. CO se dizolvă în apă și astfel pătrunde în oceane. Carbonul-14 poate fi produs în gheață de neutroni rapizi, cauzând reacții de spalație în oxigen. Carbonul-14 devine apoi radioactiv prin beta descompunere. Prin emiterea de un electron și un anti-neutron, carbonul-14 (timp de înjumătățire de 5730 ani) trece în izotop stabil (non-radioactiv) numit nitrogen-14. Inventarul de carbon-14 în biosfera Pământului este aproximativ de 300 milioane Curie, din care o mare parte se află în oceane. Este o
Carbon-14 () [Corola-website/Science/318332_a_319661]
-
de proprietatea de omogenitate a spațiului fizic. Legea conservării impulsului este una din cele mai importante legi ale fizicii, ea fiind valabilă nu numai pentru mecanica corpurilor macroscopice ci și în cazul interacțiunii particulelor microscopice, adică pentru atomi, nuclee atomice, electroni, etc. Momentul cinetic sau "momentul unghiular" al unui punct material este o mărime fizică dinamică care se definește ca produsul vectorial dintre vectorul de poziție și vectorul impuls: formula 21. Momentul cinetic măsoară „cantitatea de mișcare de rotație” similar impulsului care
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
a descrie complet starea. În cele ce urmează, se presupune implicit că acest lucru a fost făcut, iar indicele unic reprezintă de fapt un ansamblu complet de numere cuantice formula 166 care caracterizează în întregime starea staționară. Particulele elementare (cum sunt electronul și protonul) posedă un moment cinetic intrinsec (independent de mișcarea orbitală) numit spin. Mărimea sa este exprimată printr-un "număr cuantic de spin" care poate lua valori nenegative întregi sau semiîntregi: formula 167 Pentru un sistem de spin s, proiecția spinului
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
număr cuantic de spin" care poate lua valori nenegative întregi sau semiîntregi: formula 167 Pentru un sistem de spin s, proiecția spinului pe o direcție dată poate avea 2s + 1 valori, echidistante cu pas 1, cuprinse între -s și +s. Pentru electron, ipoteza existenței unui spin formula 168 a fost formulată de Uhlenbeck și Goudsmit, pentru a explica rezultatele experimentului Stern-Gerlach, și dezvoltată teoretic de Pauli. Agregatele de particule (nuclee atomice, atomi, molecule) pot fi tratate ca particule elementare, dacă structura lor internă
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
Problema se simplifică apreciabil dacă sistemul macroscopic considerat constă dintr-un număr mare de subsisteme identice a căror structură internă rămâne practic neafectată de interacțiunile dintre ele; în acest caz se vorbește despre un "sistem de particule identice". Gazele și electronii din metale sunt astfel de sisteme. Fie un sistem compus dintr-un număr formula 180 de particule identice și fie formula 181 nivelele de energie ale unei particule izolate în condițiile externe date, presupuse cunoscute. Pentru a realiza echilibrul termodinamic, particulele componente
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
42)-(44) — de care ascultă un sistem de particule identice și valoarea spinului acestor particule: În mecanica cuantică nerelativistă această relație are caracter de postulat, rezultat din analiza datelor experimentale asupra sistemelor de particule identice. O primă formulare, limitată la electroni (care sunt fermioni) e cunoscută ca principiul de excluziune al lui Pauli. Relația dintre spinul semiîntreg/întreg și caracterul de fermion/boson este demonstrată, în ipoteze foarte generale, în cadrul teoriei cuantice relativiste a câmpurilor, sub denumirea de "teorema spin-statistică". Cu
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
e mai mică, sub care apar fenomenele de degenerescență. În cazul statisticii Fermi-Dirac, faptul că o particulă ocupă o anumită stare exclude alte particule din această stare, ceea ce echivalează cu o forță repulsivă care se opune condensării sistemului. În cazul electronilor din metale, densitatea este totuși suficient de mare, iar masa foarte mică, ceea ce face ca sistemul să fie degenerat până la temperatura de topire. Din această cauză multe proprietăți ale metalelor la temperatura ordinară nu au putut fi explicate prin statistica
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
este un model simplu pentru constituenții materiei aflați în interacție cu radiația electromagnetică. Este o particulă materială, cu masa m și sarcina e (nu neapărat cea a electronului) și care este mobilă sub acțiunea unei forțe elastice (proporțională cu distanța x la un centru fix: "F = -kx") și a unui câmp electromagnetic. Mișcarea este presupusă unidimensională și este - în absența altor interacții - oscilatorie ("armonică") împrejurul centrului fix. Ca
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
armonică") de timp, cu frecvența ω: "E(t) = Eexp(iωt)". Poate fi găsită atunci o soluție particulară f(t) cu aceeași frecvență (calcule analoage se găsesc mai jos) și putem estima:<br>formula 16 Dacă e si m sunt valorile pentru electroni (e=4.8×10 fr, m= 9×10 g) termenul ε/m este ca.6×10s; ultimii doi termeni din ecuația de mai sus sunt neglijabili câtă vreme ωε/m«1. Această frecvență corespunde unei perioade de ca 4×10
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
medii, care crește liniar cu timpul. Aceasta este o digresiune de la obiectul principal al articolului, dar pune în evidență o corespondență clasică a fenomenului de emisie indusă, introdus de Einstein în 1917, după care, sub acțiunea unui câmp electromagnetic, un electron poate atât să absoarbă energie „sărind” pe un nivel mai înalt, cât și să cedeze câmpului energie, „căzând” pe un nivel mai jos. După ecuația (U), într-un timp 1/γ oscilatorul trebuie să absoarbă o cantitate de energie în
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
REP a fost descoperit și raportat la Universitatea statului Kazan de fizicianul rus Evgenii Zavoisky în 1944, iar independent fenomenul RES a fost observat în același timp de dr. Brebis Bleaney la Universitatea din Oxford din Marea Britanie (Regatul Unit). Orice electron are un moment magnetic și o valoare a numărului de spin s = 1/2 , cu componenti magnetici m = +1/2 și m = -1/2 în prezența unui câmp magnetic extern de intensitate "B", momentul magnetic al electronului se aliniază fie
Rezonanță electronică de spin () [Corola-website/Science/315189_a_316518]