13,637 matches
-
de activitate, „elita rămâne un obiect socialmente preconstruit” (ibidem, p. 44). Iar când suntem întrebați pe cine să includem acolo, suntem în mod inevitabil aduși în fața nevoii de a răspunde la întrebarea: „În funcție de părerea cui?”. Ceea ce înseamnă că noțiunea de elită trimite la „imaginea socială a elitei”. Așadar, pentru Lewandowski, a studia elita înseamnă a studia simultan „procesul de constituire socială a elitei și rezultatul acestui proces”. În această privință, lucrarea sa de referință, Who’s Who in France, oferă exemplul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
socialmente preconstruit” (ibidem, p. 44). Iar când suntem întrebați pe cine să includem acolo, suntem în mod inevitabil aduși în fața nevoii de a răspunde la întrebarea: „În funcție de părerea cui?”. Ceea ce înseamnă că noțiunea de elită trimite la „imaginea socială a elitei”. Așadar, pentru Lewandowski, a studia elita înseamnă a studia simultan „procesul de constituire socială a elitei și rezultatul acestui proces”. În această privință, lucrarea sa de referință, Who’s Who in France, oferă exemplul foarte interesant al unei „aproximări a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
când suntem întrebați pe cine să includem acolo, suntem în mod inevitabil aduși în fața nevoii de a răspunde la întrebarea: „În funcție de părerea cui?”. Ceea ce înseamnă că noțiunea de elită trimite la „imaginea socială a elitei”. Așadar, pentru Lewandowski, a studia elita înseamnă a studia simultan „procesul de constituire socială a elitei și rezultatul acestui proces”. În această privință, lucrarea sa de referință, Who’s Who in France, oferă exemplul foarte interesant al unei „aproximări a imaginii sociale a elitei pentru clasa
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mod inevitabil aduși în fața nevoii de a răspunde la întrebarea: „În funcție de părerea cui?”. Ceea ce înseamnă că noțiunea de elită trimite la „imaginea socială a elitei”. Așadar, pentru Lewandowski, a studia elita înseamnă a studia simultan „procesul de constituire socială a elitei și rezultatul acestui proces”. În această privință, lucrarea sa de referință, Who’s Who in France, oferă exemplul foarte interesant al unei „aproximări a imaginii sociale a elitei pentru clasa conducătoare” sau, în orice caz, pentru o parte importantă a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a studia elita înseamnă a studia simultan „procesul de constituire socială a elitei și rezultatul acestui proces”. În această privință, lucrarea sa de referință, Who’s Who in France, oferă exemplul foarte interesant al unei „aproximări a imaginii sociale a elitei pentru clasa conducătoare” sau, în orice caz, pentru o parte importantă a acesteia (ibidem, p. 45). Spre deosebire de Bottin mondain, „care caută mai degrabă să adune familiile din lumea mondenă a înaltei societăți și corespunde noțiunii de grup cu statut deosebit
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
grup cu statut deosebit”, Who’s Who vizează selectarea din toate domeniile... ...a celor care fac efectiv ceva, a celor mai buni sau, cel puțin, a celor recunoscuți ca atare, și corespunde mai degrabă, în privința scopului său, noțiunii paretiene de elită (în toate domeniile, indicii cei mai înalți) (ibidem, p. 47). Un lucru trebuie totuși subliniat: editorul lucrării Who’s Who recunoaște explicit că „nu face decât să înregistreze o judecată socială preexistentă”. Așa cum se va vedea mai departe, metodologia studiilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
toate domeniile, indicii cei mai înalți) (ibidem, p. 47). Un lucru trebuie totuși subliniat: editorul lucrării Who’s Who recunoaște explicit că „nu face decât să înregistreze o judecată socială preexistentă”. Așa cum se va vedea mai departe, metodologia studiilor despre elită distinge cel mai adesea trei criterii în selectarea unor personalități: poziția, reputația și luarea de decizii. Într-adevăr, putem selecta personalitățile în funcție de poziția instituțională, dar și în funcție de reputația puterii pe care o dețin, așa cum a făcut-o Floyd Hunter (1953
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
1953), sau studiind influența lor asupra unui anumit număr de decizii importante în mai multe domenii, așa cum a procedat Robert Dahl (1961). Un dicționar biografic ca Who’s Who corespunde cu „ceva mai vag, mai apropiat” de definiția generală a elitei dată de Pareto. În plus, în acest caz, selecția a fost mult mai empirică. Informațiile din notița respectivă sunt furnizate în mod esențial chiar de către personalitățile în cauză, ca răspuns la un chestionar trimis de editor. Diverse nomenclaturi și presa
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o „judecată socială preexistentă”, dar Who’s Who se situează în același timp în amonte și în aval. El este utilizatorul datelor, însă el este și sursa de informație: participă deci la „acest proces de ansamblu de definire socială a elitei” (ibidem, pp. 48-49). Diversele sectoare de activitate nu sunt reprezentate în mod egal în Who’s Who, iar acest fapt corespunde unei disimetrii fundamentale. Agricultura, industria și comerțul sunt subreprezentate. Aceasta implică faptul că aici nu figurează persoane din domenii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nominalizați decât începând de la un anumit nivel al performanței și al reputației. Așadar, împărțirea în sectoare și stratificarea nu pot fi considerate ca fiind două variabile independente (ibidem). Pentru a înțelege evidenta diversitate a categoriilor ce aderă la titlul de elită fără a cădea în capcana unei foarte mari diversități, putem, bineînțeles, să adoptăm o procedură analitică, dând o serie de definiții corespunzătoare diferitelor fațete ale obiectului ce trebuie definit. Elitele: criterii de clasificare Un astfel de demers a fost cel
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
înțelege evidenta diversitate a categoriilor ce aderă la titlul de elită fără a cădea în capcana unei foarte mari diversități, putem, bineînțeles, să adoptăm o procedură analitică, dând o serie de definiții corespunzătoare diferitelor fațete ale obiectului ce trebuie definit. Elitele: criterii de clasificare Un astfel de demers a fost cel adoptat de sociologul german Günter Endruweit într-un text de sinteză care se sprijină mai ales pe lucrările lui Urs Jaeggi (1967) și pe care-l adoptăm aici ca fir
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cel adoptat de sociologul german Günter Endruweit într-un text de sinteză care se sprijină mai ales pe lucrările lui Urs Jaeggi (1967) și pe care-l adoptăm aici ca fir conducător (Endruweit, 1998, pp. 245-269). De asemenea, putem distinge elitele purtătoare de valori (Wertelite), elitele fondate pe performanțe (Leistungelite), elitele prin poziționare (Positionselite), elitele puterii (Machtelite) și elitele de funcție (Funktionselite). Fără îndoială că, în studiul grupurilor observabile empiric, aceste diferite elemente de clasificare sunt destinate să se combine, să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Günter Endruweit într-un text de sinteză care se sprijină mai ales pe lucrările lui Urs Jaeggi (1967) și pe care-l adoptăm aici ca fir conducător (Endruweit, 1998, pp. 245-269). De asemenea, putem distinge elitele purtătoare de valori (Wertelite), elitele fondate pe performanțe (Leistungelite), elitele prin poziționare (Positionselite), elitele puterii (Machtelite) și elitele de funcție (Funktionselite). Fără îndoială că, în studiul grupurilor observabile empiric, aceste diferite elemente de clasificare sunt destinate să se combine, să se suprapună sau chiar să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de sinteză care se sprijină mai ales pe lucrările lui Urs Jaeggi (1967) și pe care-l adoptăm aici ca fir conducător (Endruweit, 1998, pp. 245-269). De asemenea, putem distinge elitele purtătoare de valori (Wertelite), elitele fondate pe performanțe (Leistungelite), elitele prin poziționare (Positionselite), elitele puterii (Machtelite) și elitele de funcție (Funktionselite). Fără îndoială că, în studiul grupurilor observabile empiric, aceste diferite elemente de clasificare sunt destinate să se combine, să se suprapună sau chiar să se substituie unul altuia. Totuși
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sprijină mai ales pe lucrările lui Urs Jaeggi (1967) și pe care-l adoptăm aici ca fir conducător (Endruweit, 1998, pp. 245-269). De asemenea, putem distinge elitele purtătoare de valori (Wertelite), elitele fondate pe performanțe (Leistungelite), elitele prin poziționare (Positionselite), elitele puterii (Machtelite) și elitele de funcție (Funktionselite). Fără îndoială că, în studiul grupurilor observabile empiric, aceste diferite elemente de clasificare sunt destinate să se combine, să se suprapună sau chiar să se substituie unul altuia. Totuși, așa cum vom vedea în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lucrările lui Urs Jaeggi (1967) și pe care-l adoptăm aici ca fir conducător (Endruweit, 1998, pp. 245-269). De asemenea, putem distinge elitele purtătoare de valori (Wertelite), elitele fondate pe performanțe (Leistungelite), elitele prin poziționare (Positionselite), elitele puterii (Machtelite) și elitele de funcție (Funktionselite). Fără îndoială că, în studiul grupurilor observabile empiric, aceste diferite elemente de clasificare sunt destinate să se combine, să se suprapună sau chiar să se substituie unul altuia. Totuși, așa cum vom vedea în contiunare, aceste criterii capătă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Totuși, așa cum vom vedea în contiunare, aceste criterii capătă semnificație și câștigă în importanță dacă sunt luate separat tocmai în practica cercetării. Nu este deci lipsit de interes să le trecem în revistă și să le supunem unei examinări critice. Elitele purtătoare de valori Putem vorbi despre o elită purtătoare de valori atunci când membrii ei pot fi asociați, prin formația sau prin activitățile lor, cu valorile dominante ale unei societăți. Așadar, după tipul de societate avut în vedere, se va putea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
capătă semnificație și câștigă în importanță dacă sunt luate separat tocmai în practica cercetării. Nu este deci lipsit de interes să le trecem în revistă și să le supunem unei examinări critice. Elitele purtătoare de valori Putem vorbi despre o elită purtătoare de valori atunci când membrii ei pot fi asociați, prin formația sau prin activitățile lor, cu valorile dominante ale unei societăți. Așadar, după tipul de societate avut în vedere, se va putea vorbi despre un grup religios, despre un grup
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în vedere, se va putea vorbi despre un grup religios, despre un grup de personalități din lumea culturii, dar și despre membri ai unor mișcări politice sau sociale. În tot cursul secolului al XIX-lea a persistat concepția tradițională a elitei Vechiului Regim. Era, mai ales, concepția lui Le Play, care nu definește elitele („autoritățile sociale”) decât făcând referință la valorile Vechiului Regim: Autoritățile sociale se recunosc, în orice loc ar fi după aceleași caractere. Ele păstrează cu religiozitate cutuma strămoșilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de personalități din lumea culturii, dar și despre membri ai unor mișcări politice sau sociale. În tot cursul secolului al XIX-lea a persistat concepția tradițională a elitei Vechiului Regim. Era, mai ales, concepția lui Le Play, care nu definește elitele („autoritățile sociale”) decât făcând referință la valorile Vechiului Regim: Autoritățile sociale se recunosc, în orice loc ar fi după aceleași caractere. Ele păstrează cu religiozitate cutuma strămoșilor, pentru a o transmite descendenților. Sunt legate de muncitorii lor prin relații de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de principiu care dau loc, în zilele noastre, unor nesfârșite discuții; iar acest acord este el însuși cel mai sigur criteriu al adevărului (Le Play, 1941, II, p. 15). În această optică, în opoziție cu concepțiile saintsimoniene, principala funcție a elitelor este conservarea și restaurarea unei ordini sociale stabile prin repunerea la loc de cinste a valorilor tradiționale. În aceeași epocă, în privința republicanilor, accentul era pus pe responsabilitatea elitelor în privința educării maselor. Aici, însă, înregistrăm o alunecare de sens a ideii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
15). În această optică, în opoziție cu concepțiile saintsimoniene, principala funcție a elitelor este conservarea și restaurarea unei ordini sociale stabile prin repunerea la loc de cinste a valorilor tradiționale. În aceeași epocă, în privința republicanilor, accentul era pus pe responsabilitatea elitelor în privința educării maselor. Aici, însă, înregistrăm o alunecare de sens a ideii de elită politică spre cea de elită administrativă, orientată spre servirea eficientă a statului, privit în continuitatea sa. Se consideră că numai elita administrativă poate asigura această continuitate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
conservarea și restaurarea unei ordini sociale stabile prin repunerea la loc de cinste a valorilor tradiționale. În aceeași epocă, în privința republicanilor, accentul era pus pe responsabilitatea elitelor în privința educării maselor. Aici, însă, înregistrăm o alunecare de sens a ideii de elită politică spre cea de elită administrativă, orientată spre servirea eficientă a statului, privit în continuitatea sa. Se consideră că numai elita administrativă poate asigura această continuitate, și nu cea politică, din cauza instabilității politice și instituționale și din lipsa consensului în ceea ce privește
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sociale stabile prin repunerea la loc de cinste a valorilor tradiționale. În aceeași epocă, în privința republicanilor, accentul era pus pe responsabilitatea elitelor în privința educării maselor. Aici, însă, înregistrăm o alunecare de sens a ideii de elită politică spre cea de elită administrativă, orientată spre servirea eficientă a statului, privit în continuitatea sa. Se consideră că numai elita administrativă poate asigura această continuitate, și nu cea politică, din cauza instabilității politice și instituționale și din lipsa consensului în ceea ce privește forma de guvernământ. Această instabilitate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
accentul era pus pe responsabilitatea elitelor în privința educării maselor. Aici, însă, înregistrăm o alunecare de sens a ideii de elită politică spre cea de elită administrativă, orientată spre servirea eficientă a statului, privit în continuitatea sa. Se consideră că numai elita administrativă poate asigura această continuitate, și nu cea politică, din cauza instabilității politice și instituționale și din lipsa consensului în ceea ce privește forma de guvernământ. Această instabilitate are drept consecință faptul că elita politică nu poate fi definită prin participarea la guvernare. În
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]