4,234 matches
-
iulie 1916, sub conducerea unui comitet, având ca redactor pe Victor Stanciu. Este o publicație literară de orientare tradițională, editată în excelente condiții grafice, cu interes pentru domeniul cultural, artistic, filosofic și științific, ceea ce îi conferă o înfățișare de jurnal enciclopedic, fiind și singura revistă literară transilvăneană din anii primului război mondial. Condițiile neprielnice muncii intelectuale în timpul războiului duc la destrămarea grupării din jurul publicației și, odată cu aceasta, la încetarea apariției ei. P.l. a fost întemeiată la inițiativa lui Ioan Lupaș, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
-n uscata-i nemișcare Alături de umbrela ei ce pare Rămân pe-aceeași bancă la o masă, O bătrînică-n fustă de dantelă. Mai în urmă poetul compilează un soi de "legendă a secolelor", intitulată Cântecul omului, în care ia pe rând, enciclopedic, fără criteriu teleologic, civilizațiile: Iudeea, Helada, Roma, Evul mediu, Renașterea, într-o versificație variată și chinuită. Afară de rari cazuri, toată această producție e abstractă, didactică, iremediabil aridă. Romanul (Conservator & C-ia, Vioara mută, Fântâna cu chipuri) nu e genul propriu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Catalogul în BSNR); Buzdugan George și Niculiță Gheorghe, Medalii și plachete românești. Memoria metalului, Ed. Științifică, 1971, pag. 34-35 (în continuare, Buzdugan-Niculiță);} {\footnote 4. Maria Dogaru, Aspirația poporului român spre unitate și independentă, oglindita în simbol heraldic, Ed. Științifică și Enciclopedica, 1981, pag. 33-34;} {\footnote 5. Ibidem;} {\footnote 6. Catalogul în BSNR, pag .6-9; Buzdugan-Niculiță, pag. 38-39; Maier A.Halevy și Corneliu Secăsanu, Medaliile lui Constantin Brâncoveanu și gravorul lor, în Studii și cercetări de numismatica, vol. I, 1957, pag. 389-402
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din trecutul muzicii românești, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București 1967, pag. 90;} {\footnote 81. Marin Mihalache, Cuza Vodă, Ed. Tineretului, 1967;} {\footnote 82. Maria Dogaru, Aspirația poporului român spre unitate și independentă oglindita în simbol heraldic, Ed. Științifică și Enciclopedica, 1981, pag. 97 și 116;} {\footnote 83. Catalogul în B.S.N.R., pag. 31;} {\footnote 84. Andone Cumpătescu, Inedit: Al. I. Cuza la Nicolina, Magazin Istoric, nr. 10, 1983, pag. 63;} {\footnote 85. Cristian M. Vlădescu, Uniformele armatei române, Ed. Meridiane, 1927
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cultură români în arta medaliei. Dicționar, Editura Exclusiv Publicitate, București, 1991, pag. 32-33 și Buzdugan George și Niculiță Gheorghe, Medalii și plachete românești. Memoria metalului, Ed. Științifică, 1971, pag. 245 (în continuare Buzdugan-Niculiță);} {\footnote 88. Scriitori români, Ed. Științifică și Enciclopedica, 1978, pag. 247-252;} {\footnote 89. Medalii și plachete românești, Editura Științifică, 1971, pag. 211-212;} {\footnote 90. O viață de om. Așa cum a fost, Ed. Universitas, Chișinău, 1991, vol. ÎI, pag. 173 și 175;} {\footnote 91. Apud Olga și Liviu Rusu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în reviste științifice și este coautoare a volumelor: Limbajul poetic eminescian. Concordanțele prozei antume (2009), 150 de ani de lexicografie la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași (2009), Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași 1860-1990. Cadre didactice și cercetători (2011), Dicționar enciclopedic de educație a adulților (2011), Dicționarul limbajului poetic eminescian.Concordanțele prozei postume (2012). Mihaela Mocanu, Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice (c) 2013 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sau ale comunității. Mutațiile istorice înregistrate la nivelul concepțiilor de a face politică sunt generate, pe de o parte, de modificarea ideologiilor, a credințelor și valorilor umanității, iar pe de altă parte, de schimbările survenite în plan epistemologic. În Dicționarul enciclopedic, coordonat de Marcel D. Popa, politica este definită astfel: "1. Știința și arta de a guverna un stat; formă de organizare și de conducere a comunităților umane, prin care se instituie și menține ordinea internă și se garantează securitatea externă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sistemul ei central 137. Forma logică a enunțului reprezintă o suită structurată de concepte însoțite în memoria pe termen lung a interlocutorului de diverse informații, grupate sub intrări variate: intrarea logică, include informații referitoare la relațiile logice dintre concepte; intrarea enciclopedică, înglobează totalitatea informațiilor referitoare la obiectele care corespund semnificatului, permițând determinarea extensiei lui; intrarea lexicală, însumează toți corespondenții conceptului în limbajul natural. Pornind de la conceptele care circumscriu forma logică, se delimitează, parțial, informațiile referitoare la context. Pe lângă aceste elemente, contextul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al competenței generale de comunicare, aceasta include trei dimensiuni: dimensiunea referențială (a domeniului abordat), dimensiunea situațională (a normelor și tipologiei discursive) și dimensiunea textuală (micro și macrotextuală). Competența de comunicare este rezultatul interacțiunii competenței lingvistice, a competenței socio-culturale, a competenței enciclopedice și a competenței generice 157. Competența lingvistică se referă la capacitatea vorbitorilor unei limbi de a construi, recunoaște și înțelege corect frazele acelei limbi, de a interpreta enunțuri ambigui și de a produce construcții lingvistice inedite. Competența socio-culturală vizează raportul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
istorie, economie și lingvistică, în dorința de a oferi cititorilor cât mai multe date. Asumându-și responsabilitatea pentru partea literară și pentru pagina neoficială a gazetei, Eminescu "intenționa să facă din această secțiune a foii ieșene o publicație cu caracter enciclopedic, în care să fie reprezentate, chiar și într-un spațiu restrâns, atât literatura, cât și viața politică și mișcarea culturală"334. Perioada Timpul, cea mai intensă din activitatea jurnalistică a poetului, marchează deplasarea interesului de pe evenimentele de politică externă pe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
hranei lor de toate zilele, crezi că acea sarcină e singura care li se va impune?"355. De la catedra publicațiilor la care colaborează, Eminescu susține adevărate prelecțiuni de filosofie, istorie, matematică, economie, statistică, iar orizontul cultural al gazetarului favorizează deschideri enciclopedice ample și infuzii impresionante de date pozitiviste. 4.4.6. Artistul Caracterul complementar al operei artistice și al publicisticii eminesciene determină contaminări reciproce între cele două domenii ale creației. În acest sens, materia densă a publicisticii încorporează aspecte de poetică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru a ilustra gestionarea precară a veniturilor statului, jurnalistul recurge la afirmațiile lui Goethe, potrivit căruia cifrele nu guvernează lumea, dar arată cum este guvernată. Citarea exactă, cu indicarea surselor, devine o tehnică imbatabilă în susținerea afirmațiilor jurnalistului, iar deschiderea enciclopedică a acestuia permite recursul la texte dindomenii variate de cunoaștere și comunicare: "Căci fiecare popor are o mare doză de dispreț pentru celelalte și multă laudă pentru sine însuș. Grecii și romanii numeau barbari pe toată lumea. Turcii numesc toată creștinătatea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic cultivat de poet derivă din modul de organizare a discursului, din detenta temporală a demersului jurnalistic, din acribia cu care își redactează articolele, din bogăția și eleganța expresiei verbale, din grija și respectul față de cititor, din erudiția și formația enciclopedică a gazetarului. Eminescu își selectează cu atenție mijloacele de expresie și traduce abstracțiile în planul experienței empirice, manifestând interes pentru înțelegerea adecvată a mesajului jurnalistic. Modelându-și limbajul în funcție de competențele interpretative ale cititorului și provocându-l în același timp, prin
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
atenție mijloacele de expresie și traduce abstracțiile în planul experienței empirice, manifestând interes pentru înțelegerea adecvată a mesajului jurnalistic. Modelându-și limbajul în funcție de competențele interpretative ale cititorului și provocându-l în același timp, prin amploarea problematicii abordate și prin deschiderile enciclopedice pe care le operează la nivelul conținuturilor, jurnalistul contribuie decisiv la procesul de modernizare și autonomizare a discursului publicistic românesc. Procesarea corpusului publicistic cu ajutorul DAT a evidențiat alinierea articolelor eminesciene la problematica publicațiilor din epocă. Procentajele privind ponderea diferitelor clase
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Blanduziei un număr impresionant de articole, care se disting în epocă prin amploarea problematicii abordate și prin superioritatea construcției argumentative. Individualizându-se prin detenta tematică, prin erudiție și acribie, prin implicarea jurnalistului în relatarea evenimentelor, prin comentarii ample și deschideri enciclopedice, prin exprimarea fermă a opiniilor și atitudinilor politice, prin diversificarea și rafinarea mijloacelor de expresie, publicistica eminesciană contribuie decisiv la modernizarea limbajului jurnalistic românesc, aflat încă la început de drum în epocă 508. Pornind de la premisa că fiecare situație de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, (2005), Dicționar de Științe ale Limbii, Editura Nemira, București. Brown, Keith, (2006), Encyclopedia of Language&Linguistics, vol. VI, Elsevier Ltd., Oxford. Colas, Dominique, (2010), Dicționar de gândire politică, traducere Dumitru Purnichescu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București. ***Dicționarul General al Literaturii Române (DGLR), (2005), coordonator general Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, București. Didier, Julia, (1999), Dicționar de filozofie, Editura Univers Enciclopedic, București. Ducrot, Oswald, Jean-Marie Schaeffer, (1995), Nouveau dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, ediția
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Brown, Keith, (2006), Encyclopedia of Language&Linguistics, vol. VI, Elsevier Ltd., Oxford. Colas, Dominique, (2010), Dicționar de gândire politică, traducere Dumitru Purnichescu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București. ***Dicționarul General al Literaturii Române (DGLR), (2005), coordonator general Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, București. Didier, Julia, (1999), Dicționar de filozofie, Editura Univers Enciclopedic, București. Ducrot, Oswald, Jean-Marie Schaeffer, (1995), Nouveau dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, ediția a II-a, Editions du Seuil, Paris. Dubois, Jean et alii, (1994), Dictionnaire de linguistique et
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ltd., Oxford. Colas, Dominique, (2010), Dicționar de gândire politică, traducere Dumitru Purnichescu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București. ***Dicționarul General al Literaturii Române (DGLR), (2005), coordonator general Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, București. Didier, Julia, (1999), Dicționar de filozofie, Editura Univers Enciclopedic, București. Ducrot, Oswald, Jean-Marie Schaeffer, (1995), Nouveau dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, ediția a II-a, Editions du Seuil, Paris. Dubois, Jean et alii, (1994), Dictionnaire de linguistique et des sciences du langage, Larousse, Paris. Greimas, A.J., J.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Paris. Greimas, A.J., J. Courtés, (1993), Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Hachette Livre, Paris. Hangiu, I., (2008), Presa românească de la începuturi până în prezent. Dicționar cronologic 1790-2007, vol. I, Editura Comunicare. Ro, București. Popa, Marcel (coord.), (2004), Dicționar enciclopedic, 7 vol., Editura Enciclopedică, București. 3. LITERATURĂ DE SPECIALITATE Adam, Jean Michel, (2008), Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor, traducere de Corina Iftimia, Institutul European, Iași. Afloroaei, Ștefan (coord.), (2001), Limitele interpretării, Editura Fundației Academice AXIS, Iași. Afloroaei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
J. Courtés, (1993), Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Hachette Livre, Paris. Hangiu, I., (2008), Presa românească de la începuturi până în prezent. Dicționar cronologic 1790-2007, vol. I, Editura Comunicare. Ro, București. Popa, Marcel (coord.), (2004), Dicționar enciclopedic, 7 vol., Editura Enciclopedică, București. 3. LITERATURĂ DE SPECIALITATE Adam, Jean Michel, (2008), Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor, traducere de Corina Iftimia, Institutul European, Iași. Afloroaei, Ștefan (coord.), (2001), Limitele interpretării, Editura Fundației Academice AXIS, Iași. Afloroaei, Ștefan (coord.), (2002), Interpretare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Petru Ioan, Resemnificări, vol. II, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași. Iorga, Nicolae, (1999), Istoria presei românești, Muzeul Literaturii Române, București. Irimia, Dumitru, (1979), Limbajul poetic eminescian, Editura Junimea, Iași. Irimia, Dumitru, (1986), Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Irimia, Dumitru, (1990), "Azi despre Eminescu", în Cronica, nr. 2, p. 5. Irimia, Dumitru, (1999), Introducere în stilistică, Editura Polirom, Iași. Kerbrat-Orecchioni, Catherine, (2005), Le discours en interaction, Armand Colin, Paris. Keryayi-Lasri, Rafika, (2003), La métaphore dans le commentaire
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Caietul Albastru, traducere de Mircea Flonta, Mircea Dumitru și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București. Wolton, Dominique, (1997), Penser la communication, Flammarion, Paris. Zafiu, Rodica, (2007), Limbaj și politică, Editura Universității din București, București. Zub, Al., (1994), Eminescu. Glose istorico-culturale, Editura Enciclopedică "Gheorghe Asachi", Chișinău. Indice de nume A Alecsandri, Vasile / 122, 154 Alexandrescu, Gr. / 122, 228 Andriescu, Al. / 95, 99, 119, 124, 229-230, 224, 285 Arghezi, Tudor / 101, 122, 168 Aricescu, C.D. / 228 Asachi, Gh. / 120, 122, 154 Austin, John Langshaw
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
s.v. language. 26 Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, traducere de Irina Izverna Tarabac, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 40. 27 Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române, I-II, Editura Academiei, București, 1973, 1975, p. 45. 28 Dicționar enciclopedic, vol. V, s.v. politică. 29 Dicționar de filosofie, s.v. politică. 30 Dominique Colas, Dicționar de gândire politică, traducere Dumitru Purnichescu, Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, pp. 6-7. 31 John Searle, Realitatea ca proiect social, traducere de de Andreea Deciu, Editura
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române, I-II, Editura Academiei, București, 1973, 1975, p. 45. 28 Dicționar enciclopedic, vol. V, s.v. politică. 29 Dicționar de filosofie, s.v. politică. 30 Dominique Colas, Dicționar de gândire politică, traducere Dumitru Purnichescu, Univers Enciclopedic Gold, București, 2010, pp. 6-7. 31 John Searle, Realitatea ca proiect social, traducere de de Andreea Deciu, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 117. 32 Dominique Colas, op. cit., p. 252. 33 M. Edelman, Politica și utilizarea simbolurilor, traducere de Ruxandra Nichita
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
poetic), Despre interpretare (logosul apofantic) și Retorica (logosul pragmatic). 76 Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar, Idea Design&Print Editură, Cluj Napoca, 2005, pp. 56-57. 77 V. în acest sens Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 78 Ibidem, p. 186. 79 Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii, Editura Tritonic, București, 2009, pp. 18-19. 80 Ibidem, pp. 76-94. 81 Rodica Zafiu, Limbaj și politică, Editura Universității din București, București, 2007, p. 20. 82 Pentru o amplă prezentare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]