6,230 matches
-
pentru a putea fi asimilată de personaj. Exemplul d) are aproximativ aceleași caracteristici. Se observă aici o umanizare a spațiului. FP ("eul") observă obiectul într-o măsură mai mică și îl interpretează mai mult. Se referă la un obiect al fanteziei cu care FP ("eul") este vag familiarizat din literatura și pictura religioasă, pe care îl poate adapta după gustul propriu, cît de mult dorește. Acest lucru are loc, și rezultatul este clar legat de sex. Mecanismul de asociere este vizibil
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
multe date despre modul în care complementele experiază natura c) sau femeile d), decît templul despre Burubudur sau despre paradis. Nu contează în acest caz dacă complementul există în realitate sau este numai o parte a unei fabule sau o fantezie creată de un personaj sau obiect fictiv. Comparația cu complementul la care s-a făcut referire în analiza de mai sus motivează interpretarea dată de FP ("eu") în ambele fragmente. Structura internă a descrierilor aduce destule indicii despre gradul în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în rai, va trebui să acceptăm prima parte a descrierii, pînă la propoziția în ghilimele, ca fiind "perceptibilă". Criteriul nostru va fi că trebuie să existe un alt personaj în fabulă care poate percepe obiectul. Dacă aceste obiecte sînt visele, fanteziile, gîndurile și sentimentele unui personaj, atunci aceste obiecte fac parte probabil din categoria obiectelor "nonperceptibile". Această distincție este indicată de adăugarea notației de focalizator p sau focalizator np. Pentru b) folosim FP (femeie)-np, pentru c), FP ("eu")-np. Această
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pledoaria sa pentru absurditatea comportamentului uman și a vieții umane, persistă existențialismul. De weg naar het licht (Calea spre lumină) a apărut în 1977, la Meulenhoof, Amsterdam. Citatul este din nuvela Faust, o variațiune parodică pe motivul Faust, plină de fantezii nebunești cauzate de medicația psihiatrică. Louis Couperus (1863-1923) a crescut într-o familie numeroasă, de administratori coloniali. Tatăl său era sever și pretențios, și copilul era făcut să-l dezamăgească. Familia a petrecut cîțiva ani în Indii. Multele sale lucrări
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de-al nostru? l-am întrebat. - E scriitor, în loc să-i placă Dante sau Shakespeare, îi place Paul Bourget, Pierre Loti, Gyp, Meilhac... E invidios și el pe cei mai mari ca el. Așa deci! Supraomul era prin urmare o simplă fantezie? - Nu chiar, zise Miron, descoperă-l singur, nu-ți spun mai mult, nici în rău, nici în bine. Astea sunt lucruri fără importanță, că îi plăcea Bourget și ceilalți, poate că îl distrau cum ne distrează muzica ușoară, ceea ce nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
medicului" (!). Doctorul parizian avea însă încredere în eficacitatea tratamentului confratelui său ieșean Ilasciuk, care punea lipitori pe epigastru și sfătuia să fie folosite chiar și în jurul anusului. Cât privește împrejurările în care putea apărea boala, Sophianopoulo dă dovada unei desăvârșite fantezii; el relatează cu amănunte cum un mare boier din Iași, întîlnind sicriul secretarului său mort de holeră, a fost atins chiar în acel moment de boală. "Mîncatul unei pere - susține el -, al unei piersici, al unei prune, al câtorva cireșe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nu le vadă și să nu le mai audă, după ce zăvorâse ușile și acoperise în mare grabă ferestrele. N-ar fi singura ciudățenie a acestui om încântător și excentric, cu un respect religios față de tot ceea ce producea natura „fie din fantezie, fie din întâmplare“, iubitor al animalelor și peisajelor aspre, accidentate. De obicei neatent în conversație, sărind de la una la alta. Bucuros de lungile sale plimbări solitare și de o „uluitoare cordialitate“. Povestitor colorat, îi făcea pe ascultători să se tăvălească
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
iar pictura o sărbătoare. — Nu mai rămâneau nici zece ani până la portretul Simonettei... lucra încă în mare taină, în sala papei, la Carul Morții. Nu permitea nimănui să vadă ceea ce pregătea. Serbarea din 1511, socotită de mulți drept încununarea unei fantezii macabre, a uimit și a îngrozit într-adevăr. Dar a stârnit în cele din urmă entuziasmul care a sporit faima lui Piero și a deschis, cum afirmă cronicarul, calea altor „lucruri hazlii și de iscusită născocire“. Florența a perseverat, până
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
expresia demnității și a unei înalte solitudini“. Piero găsise o soluție fericită și de efect alăturând pe Marte gol și pe Venus goală ? De ce unii îl vor precursor al modernilor și chiar primul lor pictor mitic ? Sugera celor lipsiți de fantezie să privească îndelung norii, igrasia zidurilor, petele de cerneală sau urmele capricioase ale zațului de cafea, în care se deslușesc orașe și lumi fantastice și lupte de cavaleri în peisaje fastuoase. Apropierea portretului Simonettei Vespucci de... un Cap de femeie
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vreodată un pictor care nici măcar nu-și purta numele, ci îl împrumutase pe cel de Cosimo de la atelierul unde, se susține, și-ar fi făcut ucenicia. Pregătirile începuseră din momentul când brutalitățile dobândiseră o anumită rigoare, iar interogatoriul fusese suprimat. Fantezia pornea, de obicei, din buna sau proasta dispoziție în care se aflau, în ziua sau la ora respectivă, bătăușii. Totdeauna cu efecte neașteptate, crâncene. Posibilitățile lor păreau însă, dintr-odată, îngrădite. Acum pedepsele se repetau, mereu aceleași, urmărite pe ceas
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sunt un, asta voiam să spun adineaori, sunt un diletant. Iremediabil diletant, asta sunt. Își încovoiase umerii deasupra biroului, deasupra sticlei cu băutură ? Capul îi căzuse între umeri, nu-și mai privea publicul. — Mi se tolerează. Neglijența, lenea, capriciile, slăbiciunile, fantezia. Mi se tolerează ! Au acceptat până la urmă să mă considere un rău necesar. Pentru că le sunt necesar. S-au convins... Deși nu-mi pricep acțiunile, loviturile, deducțiile. Deși mă disprețuiesc. Le-ar face plăcere să mă bage într-o celulă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sau poate era. Femeia, deși nu îl vedea, îl simți însă ridicându-se în picioare, în spatele biroului. Un șef deștept minuni ar face cu mine ! Unul care să știe să-mi folosească defectele ! Lenea, neglijența, incoerența, brambureala. Cât loc pentru fantezie în asemenea goluri ! Te poți mișca, fără ca nimeni să-ți prevadă și să-ți prevină intențiile. Dar unde găsești, între măgarii ăștia, un astfel de cap ? Le-au trebuit ani de zile până să-mi recunoască și să învețe a
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
luneca pe sticlă tremurând, bâjbâind. Căuta butonul lămpii, s-o stingă. În întuneric, vocea reveni sfioasă, obsedantă. Se amețise din ce în ce mai rău ?... — Jocul meu e mai periculos decât crezi, fetițo. Mult mai crud decât bănuiești... un joc al minții, calcul și fantezie. O minte mobilă, cu circuite fine, delicate. Îmi lipsește, e-adevărat, caracterul. Egoismul și orgoliul și securitatea umilei și deosebitei mele persoane ? Cruzime feroce, să știi... un adversar care te onorează. Ai să înțelegi mai târziu. Camera intra într-o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
afla din cercetarea unei serii complete de desene sau picturi având ca subiect casa - mai exact, fosta casă - a tovarășului Lucian Hariga a folosit ca argument convingător pentru cei care mă plătesc. Bunul meu simț, relativul meu bun-simț, o vagă fantezie, li se pare atât de nemaipomenit, încât, cu timpul, au devenit nesiguri. Șovăie față de ce le spun, din cărți sau inventat, din cărți inventate, tot n-au cum să bage de seamă. Această așa-zisă timorare, semănând cu respectul, crește
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nu numai viața, ci și sensul ei ? Ca și cum Hariga ar fi fost bănuit și condamnat de ea, așa îl revedea în multele nopți când somnul venea târziu și încărcat. Sia Strihan avea oroare de orice fel de execuții, încrâncenarea și fantezia bătrânului Cosimo ar fi înspăimântat-o, n-ar fi ascultat până la capăt pateticele viziuni despre fericirea festivă și despre seninătatea rapidelor despărțiri de viață. Tot mai surpată de bătrânețe, tot mai vagă și rară plăcere de a primi lumina, de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
-o, îi prilejuia și lui Cosimo, ajuns la vârsta maturității, o plăcere la fel de plină sau fusese doar un mod, nu lipsit de satisfacții, de a se răzbuna pe sine și pe alții, de a goni, cu ei, în vijelia unei fantezii macabre ? — Fiul Siei ar trebui să semene cu Cosimo ? Ar trebui ? Spune, hai, spune... Ar iubi coridele, luptele de cocoși, poate, boxul, măcar fotbalul, mascaradele nocturne cu cai mascați și cavaleri sumbri, legănându-și capetele de morți, spre jalea și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și râurile, pădurile, văile, marea, piramide de gogoșari lăcuiți, coralii bolovănoși ai conopidelor, fețele de turtă arsă ale țăranilor înveseliți de scrâșnetul foilor de varză sau de rânjetul dovlecilor despicați cu barda tăioasă și neagră, tot ceea ce produce natura, din fantezie sau din întâmplare. Mi-aș suporta cu mai multă demnitate neputința, neliniș tile ? Aș primi viața și moartea, precum bătrânul prieten Piero de-acum cinci veacuri, drept înfățișări extravagante, joc captivant, în care sorții mișcă lumea cu o pătimașă imaginație
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mângâierile de ochii lui Bologa. În schimb, își înteți îngrijirile religioase, întreținînd mereu vie credința în sufletul lui Apostol. În privința aceasta avea toată libertatea din partea soțului care, deși nu era credincios, îngăduia religia în educație ca un mijloc pentru dezvoltarea fanteziei. Apostol, potolit și timid, fără tovarăși de jocuri, simți adânc atmosfera gravă pe care o impuse tatăl său în casă. Ii rămase întipărită în inimă spaima primei întîlniri cu el și-l privea mereu ca pe un străin venit anume
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
sufletele vii, să le încătușeze, parcă viața s-ar modela după dorințele sau concluziile cuiva. Dar viața merge mereu înainte, nepăsătoare, sfâșiind nu numai sistemele savanților, ci chiar mințile oamenilor, plăsmuind în fiece clipă situații noi, idei noi, pe care fantezia liliputană omenească niciodată nu le va putea înțelege și cu atât mai puțin prevedea. Un capriciu al vieții a pus față în față milioane de oameni, pe care i-a însemnat cu moartea în frunte, silindu-i astfel să descopere
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
inima. Încercam să găsesc cuvậntul magic pe care să i-l șoptesc lui Yon, să-l fac să înțeleagă că nu e totul pierdut. L-aș fi implorat să asculte răsunetul coardelor sufletului meu trist, împătimit de suferințe, cu aripile fanteziei frậnte. Nu reușisem să mă dăruiesc celui drag la momentul potrivit, uitậnd că uneori chiar și divinul trebuie să se umilească și să-și împartă nemurirea cu muritorii. Mă lăsasem intimidată de o femeie stinsă, în loc să sfidez eu însămi moartea
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
mă pupe. Atunci sar din pat și ea dispare. Bă, ce vrea să Însemne asta? De vreo săptămână numai așa pățesc, când vine noaptea mă ia cu fiori și se uită nevastă-mea cruciș. Gicu Îl privește lung. Sandule, ai fantezii, ai fantezii cu soacra, asta este grav, ia du-te și stai pe canapea, la doctor, și spune tot. Spune cum omorai râme În copilărie și să vezi ce concluzii trage. Ptiu! Perversule! Câteva minute nu mai vorbește nimeni. Din
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Atunci sar din pat și ea dispare. Bă, ce vrea să Însemne asta? De vreo săptămână numai așa pățesc, când vine noaptea mă ia cu fiori și se uită nevastă-mea cruciș. Gicu Îl privește lung. Sandule, ai fantezii, ai fantezii cu soacra, asta este grav, ia du-te și stai pe canapea, la doctor, și spune tot. Spune cum omorai râme În copilărie și să vezi ce concluzii trage. Ptiu! Perversule! Câteva minute nu mai vorbește nimeni. Din boxe se
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
în artă când spui da. Pentru că negațiile înfloresc pe buzele tuturor. Receptarea unei capodopere este urmată de convalescențe tulburătoare. Toate capodoperele sunt interactive. Arta agită conexiunile din noi. Artiștii cosmopoliți navighează sub pavilion străin. Arta poate fi un energizant pentru fantezie și un afrodiziac pentru speranță. Artei nu - i revin decât nemărginirile din noi. Arta adulmecă esența condiției umane. Arta înseamnă aur sufletesc răsturnat în lingouri stilistice. Criticii de artă dau verdicte pe câmpul de luptă. Istoricii de artă au nevoie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Șerban Cioculescu Vasile Ghica, autor de aforisme demne de La Bruyere sau de un La Rochefoucould români, la fel de satirice și de adevărate ca ale acestora. Cel mai adesea simple rânduri în care autorul ca și traducătorul Constantin Frosin dau curs literar fanteziei verbale. De exemplu : « Idealul muștei este bălegarul ». Efortul românilor de a publica în ediții bilingve este senzațional. Paul von Melle, Belgia Am gustat mult « pilulele de înțelepciune » ale lui V. Ghica. În doze homeopatice, aceste « statui de gând » (...) sunt tonice
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
portrete memorabile (eroii își poartă semnalmentele [ranga, pușca, pipa, varicele, ,,nu vreau la azil"] de-a lungul întregului roman), creând figuri țărănești tipice perioadei istorice traversate, mișcându-i în întâmplări pline de haz și ironie, hiperbolizate și aureolate de o fantezie de invidiat. Țăranii din aceasta Europă, din titlul apodictic al romanului, sunt trași de sfoara timpurilor colhoznice în acțiuni de căutare a ,,lânii de aur", de depășire a condiției precare ce le impunea această experiență mondială tragică de experimentare a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]