4,246 matches
-
Rostirile lor uneori se completează sau se contrazic rămânând în vigoare menirea celei din urmă. Aceea se scrie apoi în cartea vieței și scrisa ei (anticul fatum) rămâne neclintită. Nici sfinții, ba uneori nici chiar Dumnezeu nu poate schimba hotărârea fatală." În afara prezențelor umane care sunt implicate în conturarea devenirii omului la momentul nașterii lui, există bine marcat rolul ursitoarelor. Dacă divinitatea are o omniprezență în relație cu omul în gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai în legătură cu evenimentul nașterii ca punct de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
libertatea, curajul, singularizarea, generozitatea, toleranța rațiunea -, dimpotrivă, fiind de fapt străine firii noastre adânci, formează marea excepție, iar a le trata drept inevitabile istoricește, când sunt la distanță, și ireversibile și de la sine înțelese, când sunt prezente, reprezintă o eroare fatală pentru aceia care le iubesc". (Cornea, 2014, p. 15) Dar și Andrei Cornea realizează o împărțire maniheist-eronată, considerând că tot ceea ce reprezintă moștenire biologică este răul care trebuie eliminată prin educație, după cum tot ceea ce este considerat dezirabil este rezultatul travaliului
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sublimă care creează și înțelege miturile și imaginația perversă care le transformă în superstiție, astfel, fiecare cultură, tocmai din cauză că valorile ei nu sînt formulate decît simbolic, poartă în ea de la bun început termenul declinului, a cărui evoluție va avea urmări fatale. Credința este, încă de la originile ei, pasiunea față de misterul visat supraconștient și întrevăzut analogic în simboluri și imagini, dragostea activă, care preferă bucuria, armonia motivelor și a acțiunilor exaltării imaginative și plăcerilor. Superstiția este definită prin pasiunea exaltată față de imagini
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
iluzorie în autosuficiența școlii, exclusiv factorii interni, fie, într-un psihologism naiv, doar variabilele individuale. Violența în școală nu poate fi redusă la violența urbană, la o "criză" intruzivă provenită din cartier sau la o violență înnăscută, naturală și oricum fatală. Ea apare într-un context și, dacă se cuvine să ținem cont în același timp de variabilele sociale și individuale clasice, trebuie examinate și variabilele care explică în interior climatul școlar și victimizarea. Este una dintre tendințele puternice ale cercetării
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reducă (factori protectori) probabilitatea de a dezvolta una sau mai multe tulburări de comportament". Pe scurt, această abordare este în același timp probabilistă, non-deterministă, și complexă, depășind de mult ideea că un singur stresor poate genera în sine o vulnerabilitate fatală. Altfel spus, monoparentalitatea, de exemplu, nu explică nimic de una singură, nu este o cauză a violenței, nu mai mult decât oricare factor de risc luat în parte. Totul ține de combinarea factorilor de risc în sporirea probabilității de risc
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
semnificație morală și antropologică. Suntem de acord, însă n-am vrut să ne mulțumim în această carte cu abstracția unei violențe universale. Riscul unor asemenea generalități antropologice este de a determina o viziune naturalizată asupra fenomenului, care descurajează făcându-l fatal, co-esențial omului. De aceea, dincolo de o disertație intemporală despre violență, ni s-a părut necesar să ne bazăm pe o reflecție actuală, care nu a ezitat în fața strategiilor de intervenție și a condițiilor sociologice și politice în care se construiește
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai largi, atât un grad mai mare de împuternicire pentru indivizi și pentru specia umană, cât și manifestarea unei puteri manipulatoare. Dacă, în principiu, se mijlocesc maleabilități reversibile și permutări corporal-identitare multiple, în practică, modificările umanului, pot fi ireversibile și fatale pentru umanitate. Înlocuind adesea determinismul organic sau genetic cu un determinism tehnologic al inevitabilului, medicalizarea vieții și asistarea în laborator a reproducerii (de la fertilizarea in vitro la clonareă sunt procese ambivalente, care vin în sprijinul umanului dar sunt și dovezi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este ambiguizat: știința-limită sau limita-științei este știința extremei, cibernetica, echivalată cu riscul dispariției științei înseși și cu „vertijul accelerării realității” (Virilio, 1998Ă. Întrucât realitatea obiectivă este respinsă în demersul cibernetic, prin eclipsa realului se înregistrează „estetica dispariției științei”. Știința devine fatală, pentru că, în calitate de cunoaștere, își pune în joc propria viață pentru a atinge un rezultat perfect. În ultimă instanță, situația „științei ca sinucidere a cunoașterii” (Virilio, 1998Ă este un exemplu grăitor al criticii implicite aduse transumaniștilor. Nu toate afirmațiile filosofului Virilio
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
organice pre-existente (ce nu pot fi înlăturate complet prin pregătirea preoperatorie) reprezintă un stres chirurgical apreciabil asupra organismului uman. Din această cauză chirurgia cu intenție curativă a cancerelor periampulare este grevată de riscul apariției unor complicații postoperatorii cu consecințe potențial fatale pentru pacienți, în cazul în care acestea nu sunt diagnosticate și tratate în mod adecvat. În ciuda faptului că, în ultimele două decenii, rata mortalității postoperatorii a prezentat o tendință descendentă coborând sub 5% (există centre terțiare, dedicate acestei chirurgii ce
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
1940 a fost de 4%. Timpul și experiența i-a convins pe chirurgii de la urgență că o acțiune chirurgicală cu cât este mai dinamică, cu atât este mai eficace. În multe cazuri unde rutina chirurgicală recomandă temporizare, aceasta a fost fatală. Profesorul Iacobovici a stimulat permanent colectivul său de medici pentru studiul fiecărui caz operat, practic cerea ca fiecare să se integreze într-un veritabil proces de cercetare științifică. Activitatea de aici nu era una de simplă rutină ci de permanentă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
bine instruit, să știe și să ia măsuri care să prevină dezvoltarea diformităților, să știe să pună diagnosticul unei boli care necesită o intervenție de urgență la copil. Sunt boli pentru care trebuie luată o decizie imediată, orice întârziere fiind fatală pentru viața copilului. Elaborarea planului operatoriu la copil cere multe cunoștințe speciale pentru a permite toate variațiunile în executare. Pentru rezolvarea problemei chirurgicale la copil, trebuie să avem o instrucțiune fundamentală diferențiată (față de adult), grație căreia se va putea, fără
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
post de transfuzie bine organizat, cu donatori bine examinați și chiar cu un depozit de sânge conservat, cu posibilitatea de a face un examen rapid al fiecărui caz în parte. În cazurile urgente, o întârziere de câteva momente poate fi fatală bolnavului care are nevoie de sânge, după cum și o transfuzie fără un examen prealabil al sângelui donatorului și receptorul, poate da accidente mortale..... Unul din principiile importante ce stă la baza organizării acestui spital a fost adoptat încă de mult
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
predictibile în comportament), sau "ROTUNDE" (complexe, multidimensionale, capabile de comportamente surprinzătoare). Ele pot fi clasificate și în funcție de acțiuni, sau cuvinte, sentimente, înfățișare etc.; în funcție de faptul dacă se conformează unor ROLURI șablonizate (eiron sau țap ispășitor, alazon sau lăudăros, ingenua, femeia fatală, încornoratul) sau TIPURI; și în funcție de faptul dacă acestea corespund la anumite SFERE DE ACȚIUNI (aceea a EROULUI, sau aceea a RĂUFĂCĂTORULUI, de ex.), sau de modul cum concretizează anumiți ACTANȚI (REMITENTUL, DESTINATARUL, SUBIECTUL, OBIECTUL). Deși termenul de personaj este foarte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
situațiilor și evenimentelor (în opoziție cu TIMPUL POVESTIT). ¶Müller 1968. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. tip [type]. Un personaj static ale cărui însușiri sînt foarte puține și care constituie un caz-paradigmă de o anume calitate, atitudine sau rol (zgîrcitul, lăudărosul, femeia fatală, ipohondrul etc.). ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Scholes, Kellogg 1966. tip narativ actorial [actorial narrative type]. Clasă de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE, sau HETERODIEGETICE caracterizată de FOCALIZARE INTERNĂ (Foamea, Ambasadorii). Împreună cu TIPURILE NARATIVE AUCTORIAL și NEUTRU, e una din cele trei clase de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MOD DRAMATIC, PUNCT DE VEDERE. tipologia intrigii [plot typology]. Determinarea sistematică a tipurilor de INTRIGI potrivit similitudinilor structurale sau de altă natură. De exemplu, intrigile pot fi euforice (norocoase: lucrurile se schimbă în bine), sau disforice (fatale: lucrurile se schimbă în rău), externe (bazate pe evenimente și trăiri exterioare), sau interne (bazate pe sentimente și tranzacții interioare), simple (lipsite de PERIPEȚIE și/sau RECUNOAȘTERE), sau complexe, epice (episodice, conexate lejer), sau dramatice (împletite strîns) ș.a.m.d.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
îl citează pe Bayless care a făcut studii clinice pe 170 pacienți cu ulcere intestinale, confirmând implicarea antiinflamatorilor nesteroidieni. Mai sunt invocate și alte cauze: hipertensiune arterială malignă, feocromocitomul, boala Buerger, sindromul Zollinger-Ellison (261). Ulcerele difuze ale jejun-ileonului sunt frecvent fatale, și complică boala iliacă (126, 263). Sunt predominant situate în jejun și mai puțin pe ileon, sunt foarte profunde, perforează musculara propria determinând peritonită generalizată (132). Ileitele sunt localizate pe ileonul terminal, care are aspect inflamator cu posibilitate de perforație
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
este de tip inflamator cronic: normocromă, normocitară, cu capacitate scăzută de legare a fierului. În formele grave de boală poate exista și leucopenie, prin siderarea măduvei osoase. Destul de frecvent apare și o trombocitopenie ce sugerează posibilitatea instalării CID - complicație adesea fatală (48, 276). - VSH are valorile mult crescute în marea majoritate a cazurilor (cu o medie calculată de 57mm/h într-un studiu multicentric) (276). Valorile normale nu exclud posibilitatea unei infecții sistemice bacteriene complicate. Situațiile în care valorile VSH rămân
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Hepatology 1998; 28: 1187-1190. 39. Chan FK, Ching JY, Ling TK: Aeromonas infection in acute suppurative cholangites review of 30 cases. J Infect, 2000; 40:69-73. 40. Chi Jung Wu, Hsin-Chsun Lee, Ting-Tsung Chang: Aeromonas spontaneous bacteriae Peritonitis: A Highly fatal infections diseases in patients with advanced liver cirrhosis. Formos Med Assoc,2009;108(4):293-299. 41. Chiotan M, Arama S: Patogenia sepsis-ului. Actualități în boli infecțioase. București, 2000;105-122. 42. Chiotan M, Matusz P, Florescu I: Chirurgia supurațiilor mâinii. Ed.
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
irealizabilă - între percepție, expresie și scris. Adaptată epistemei și tehnologiei sale, o atare sincronie își asimilează un element mecanic, naturalizându-l: mașina de scris. Conștient de imposibilitatea unei astfel de coordonări monstruoase, prozatorul se joacă afișând, în alt loc, decalajele fatale, dar necesare, desincronizările între faptul brut ca punct de pornire și dezvoltarea lui literară. De pildă, Gând de miercuri face ritmic naveta între ceea ce se consemnează conștiincios la rubrica intitulată (cu ironie subțire) Fapte și ceea ce se naște prin elaborarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
neamul Domnului Gog din țara Magog adică geții, popor ce va reveni în istoria lumii să o dărime, o găsim și la filozoful roman Sene-ca(4 î.e.n - 65 e.n.) care într-o adevărată profeție, spune că prăpădul ,,zilei fatale” se va porni de la geți ca o pedeapsă divină, cînd Dunărea învolburată își va înălța apele pînă la cer, și va cuprinde în vîrtejul ei cea mai mare parte a pămîntului. Mai am de lămurit niște informații din zicerile lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o pierdere ireversibilă a funcțiilor motorii, însoțită de demență progresivă. Tabloul clinic al manifestărilor produse de prionii infecțioși conturează la animal encefalopatia spongiformă bovină (boala vacilor nebune), scrapia (oi, capre), encefalopatia spongiformă a felinelor, iar la om maladia Creutzfeld-Jacob, insomnia fatală familială, maladia Kuru, etc. Mai grav este faptul că proteina prionică infecțioasă prezentă în alimente, pe instrumentarul medical, pe suprafețe, etc., nu poate fi sterilizată sau distrusă prin mijloace obișnuite de asepsie și antisepsie. Numărul de cazuri în creștere din
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
o petrecere, dar pentru moment o ia în serios." Poate că, omagiindu-și marele șef de la Turnu-n Dorohoi, Caragiale credea a fi găsit o soluție la marea criză a anului 1907 în care vedea "falimentul unei întregi sisteme, [...] urmarea fatală a sacrei constituțiuni, cu care ne-au dăruit în 66, după o noapte de chef și de traducere din belgienește caricaturile jacobine de la 48", sau poate își amintise de mărturisirile Moftului român în fața opiniei publice: "nu facem parte din nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
să îl facă fusese să își supere angajații și să se aducă pe sine în pragul nebunii. Pe măsură ce lucram cu Gary, problema stilului său de conducere reieșea din fiecare propoziție, fiecare interacțiune și din fiecare conversație cu muncitorii săi. Era fatalul mesaj „eu”: Eu vreau să faci asta. Eu vreau să repari asta. Eu vreau să... eu, eu, eu. Părea a fi un copil de doi, trei ani pe care ne așteptăm să îl vedem cuprins de sindromul „Eu vreau”. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
pe care o fac managerii când critică Dacă ați încercat să vă faceți oamenii să vă ajute sau să își asume diverse responsabilități în companie dar nu ați avut succes, atunci s-ar putea să vă regăsiți în această greșeală fatală pe care o fac mulți manageri. Dacă ați spumegat, v-ați milogit, ați declamat și ați urlat dar nimic nu a mers, atunci sunteți vinovați de faptul că încercați să îndepărtați oamenii în loc să îi atrageți. S-ar putea să încercați
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Credință, eșec și iertare Dintre toate poverile pe care trebuie să le duceți în spate, cea mai grea este cea a invidiei. Un lider exemplar trebuie să se confrunte cu propriile și inevitabilele sale imperfecțiuni confruntăm cu minusurile noastre umane fatale. Două dintre aceste trăsături sunt eșecul de a recunoaște și de a admite că facem greșeli și lupta pe care o ducem pentru a scăpa de sentimentele de vinovăție și eșec. +++ +++ TEMĂ Atunci când evaluați erorile, îi puteți încuraja pe toți
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]