5,941 matches
-
jignesc... de fapt, mi-am dat silința să vă servesc... Mi-e rușine... Nu mă pot suferi... Întotdeauna fac așa și apoi Îmi vine să mă sinucid. De ce-oi fi avînd un caracter atît de mizerabil ? Oribil... Faceți-mi favoarea și uitați ce v-am spus despre cei care toarnă apă În benzină... M-a luat gura pe dinainte, dar adevărul este că negustorașii sînt cinstiți, În general... nu fac ei găinării din astea... Iar cît despre afacerile dubioase, țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pentru dezvelirea unei statui - era prin ’36-’37cum regele având migrene, cineva din suită a fost trimis anume să cumpere niște leacuri de la farmacia din centru a domnului Ionescu, cum acesta a refuzat orice plată în monedă, cerând în schimb favoarea de a trece pe geamurile celor două vitrine ale farmaciei emblema coroanei și inscripția „Furnizorul Curții Regale”, încuviințare pe care regele, râzând, a dat-o pe loc, și de atunci până în decembrie ’47, strălucitoarea reclamă în auriu garantase, pe lângă siguranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
posturi, exclusiv datorită apartenenței la partidul / partidele aflate la putere, noii așa-zis politicieni consideră pozițiile astfel obținute drept o recompensă pentru devotamentul arătat celor care i-au susținut și promovat, dar și mijlocul de a-și achita nota pentru favorurile care le-au fost acordate. Neavând nici o tangență cu ideologia, politicienii de afaceri nu sunt deloc preocupați de astfel de probleme, principalul obiectiv urmărit de către ei fiind acela de a exploata cât mai rapid și mai eficient oportunitățile oferite de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pare s-o știe și mama-mare, iat-o. După ce am terminat școala, tata mi-a găsit de lucru într-un birou de construcții - cineva îi rămăsese dator pentru un serviciu, și părerea unanimă era că trebuie să fi fost o favoare destul de consistentă. Dar, oricum, iată-mă acolo, muncind din greu, dându-mi silința, fiind drăguță cu muncitorii care lucrează pe mai nimic, și într-o zi domnul Sheridan, șeful cel mare, aruncă un cec pe birou și îmi spune: —Trimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
când își juca rolul de Capo di tutti Capi. Poate mă poți ajuta și tu cu ceva la un moment dat. Ori avea laringită, ori adoptase dinadins un mormăit răgușit, à la Don Corleone. Am nevoie să-mi faci o favoare, pot conta pe tine? Muncesc din greu pentru tine, îmi venea să-i spun. Înainte să se întâmple toate astea, obțineam mai multă acoperire media decât oricare alt agent de presă și o să fac în așa fel încât să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
dacă e bine, deși în Irlanda era unu dimineața. A răspuns Garv. —Te-am trezit? am întrebat în șoaptă. Da, mi-a răspuns el tot în șoaptă. — Îmi cer mii de scuze, Garv, dar ai putea să îmi faci o favoare? Ai putea să verifici dacă JJ e în regulă? Cum adică în regulă? — Dacă e teafăr. Dacă respiră. —OK. Rămâi pe fir. Chiar dacă n-ar fi murit Aidan, Garv mi-ar fi făcut hatârul. Era de treabă, la modul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
nici profunzimea, nici intensitatea bucuriei Salmei care, în ciuda durerilor stăruitoare și a extremei slăbiciuni, simțea că se naște a doua oară prin venirea mea pe lume, deoarece nașterea mea o făcea să devină prima dintre femeile casei și îi câștiga favorurile tatălui meu pentru mulți ani de atunci încolo. Abia mai târziu mi-a mărturisit temerile ei, pe care, fără s-o știu, le potolisem, dacă nu chiar le risipisem. Tatăl meu și cu ea, veri făgăduiți unul celuilalt din copilărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
solia, deși nu mie îmi aparține ea, ci suveranului care mi-a dat însărcinarea asta. Prin această misiune nădăjduiam să mă apropii de el, dar, mă jur pe țărâna în care zace părintele meu! nu era atât pentru a căpăta favoruri și bogății, cât mai curând pentru a-i ajuta pe ai mei. Oare nu intervenind în favoarea surorii tale am ajuns să fac cunoștință cu principele? Tot la ea trebuie să te gândești când îl vei linguși pe monarh. Când vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mea din Cairo să rămână atât de mult timp abandonată. Aș fi onorat dacă ai putea locui acolo în absența mea. Cum schițam o dublă mișcare, de mulțumire și de refuz, mă prinse de încheietura mâinii: — Nu-ți fac o favoare, nobile călător, căci, dacă locuința mea ar rămâne fără stăpân, ar cădea pradă jefuitorilor, mai cu seamă în aceste vremuri tulburi. Dacă ai primi, ți-aș rămâne îndatorat, iar tu ai rezolva o problemă care-mi stă pe inimă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a unui grande de Spania, închisă acolo spre a ispăși greșeala alor săi și care nu vedea în mânăstirea aceea frumoasă decât un purgatoriu, atât pentru ea, cât și pentru ceilalți. Și totuși, domnea peste toate ca o stăpână, împărțind favoruri și dizgrații. Mie îmi rezervase partea cea mai rea a inimii ei. Fusesem, vreme de șapte ani, o creștină tot mai plină de zel. Pentru ea, eu nu eram totuși decât o convertită, o conversa cu sânge impur, a cărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Medici, la care însoțitorul meu a răspuns printr-un salut, în timp ce-mi spunea: — Să nu cumva să crezi că toți membrii familiei mele ar fi aclamați în felul ăsta. Sunt singurul care încă se mai bucură de oarecare favoare în ochii florentinilor. Dacă, de pildă, vărului meu Giulio, vreau să zic papei Clement, i-ar da prin minte să vină astăzi aici, ar fi huiduit și îmbrâncit. De altfel, o știe foarte bine. Dar nu e asta patria voastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cu care îl fixa Valens - privirea celui care știa că bărbatul acela enorm și obsedat de mâncare fusese în tinerețe amantul lui Tiberius și prieten intim al lui Caligula și al lui Nero și că ascensiunea sa incredibilă se datora favorurilor a doi împărați și, mai ales, ale tatălui său, care fusese ales de două ori consul și o dată cenzor. Aulus Vitellius, omul de o lăcomie nemăsurată, știuse să se apere prin donații infame nu doar către Nero, dar și către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
prieten foarte drag, mi-a zis că e avid de putere și de bani, mai crud decât Tiberius, fără să fie însă inteligent ca acesta. — El, imperator? Vitellius a fost întotdeauna o nulitate. Cariera și-o datorează meritelor tatălui său, favorurilor împăraților... Cuprins de indignare, legatul izbi cu pumnul în masă. — A fost amantul lui Tiberius în tinerețe... La Roma i se spunea „sfincterul“, știai asta? Și apoi, cu Caligula și Claudius... Și cu Nero... Antonius ridică mâinile, încercând parcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
L-a ucis pe amantul soției lui, când i-a găsit împreună, adăugă altul, printre strigătele entuziaste ale celorlalți. I-a tăiat gâtul... Păcat că era un înalt ofițer din legiunea lui! — S-a salvat numai pentru că se bucura de favorurile legatului său - alte râsete - și a ajuns sclav, ca noi. Flamma ridică mâinile spre cer în semn de victorie, râzând. Apoi se întoarse spre Valerius. — Dobitocule... Dă-te la o parte! — Eu? — Praf te fac! — Ticălosule! Valerius îl lovi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Calvia. Și tu? — Nu înțelegi... Nu te sfătuim să trădezi, ci să-ți păzești spatele după ce-i vei alunga pe vitellieni din Roma, răspunse calm Martialis. Calvia are dreptate: tu nu poți face față intrigilor politice. Intrigile politice, complicitățile ambigue, favorurile reciproce și conspirațiile nu sunt pentru tine. De aceea riști să fii implicat în ele. Calvia se ridică, îl luă pe Antonius de mână și îl conduse afară din cort. Pe cer se vedea un șir de rațe sălbatice. Zburau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pat ele îți pot oferi ceva ce iubita ta nu-ți poate da: o înlocuire a iubitei tale. Nici chiar Selina nu-ți poate asigura așa ceva. Se culcă Alec cu ea? Tu ce crezi? Chiar să-i facă ea toate favorurile astea atât de plăcute? S-ar putea. Uite și teoria mea. Eu zic că nu. Eu nu cred că Selina Street se culcă cu Alec Llewellyn. De ce? Pentru că e lefter. Eu nu. Ei, de ce crezi că a rezistat Selina alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pentru prima dată - ochii ca o fantă, buzele strânse. — Nu e vorba de bani, am spus eu. E vorba de planurile de căsătorie. — O, de ele. Ridică din umeri, după care făcu un gest vag din mână. Fă-ne o favoare, John. Treci pe la Majestatea Sa Regală când ieși în oraș. Vrea să-ți spună ceva. Hei. E vorba de Selina. Rânjetul lui batjocoritor s-a lărgit, părând să fie în strânsă legătură cu o luminiță care i s-a aprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
să fug, spuse Martin mișcându-se, și să te las să-ți revii. Nu, mai stai!... Hai, mai stai. Doar vreo două ore. Oftă, lăsându-și capul în jos. — Ei, hai. Numai două ore. Știu că nu-ți datorez nici o favoare. Okay, te-am făcut să-ți pierzi timpul. Dat n-o să se mai întâmple niciodată. Hai, fii un adevărat amic. Martin aruncă o privire întunecată prin cameră. Își privi ceasul. — Am... tocmai cartea, cartea asta despre Freud. Tu ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
decât credea el. Bărbații sunt predispuși să exagereze. Dar voiam să îl ajut. El mă lăsase să mă văicăresc în timp ce asamblam obiectul, întotdeauna cea mai dificilă parte a muncii mele; fusese un mare sprijin. Iar mie îmi place să întorc favorurile. Face parte din codul etic al lui Sam Jones. Între timp, David Stronge mă conducea către un grup de bărbați, cu toate că majoritatea semănau atât de mult între ei încât mă întrebam cum îi putea deosebi unul de celălalt. Cei mai mulți erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
flecăreala generală. M-am oprit la recepție ca să îmi iau rămas-bun de la Bill; Sir Richard Fine era deja acolo, vorbind pe un ton scăzut cu partenerul său, Henry. Auzindu-ne că ne apropiem, ne privi încruntat. —Shaw, fă-mi o favoare, te rog, ar trebui să fie aici cineva - uită-te după insul care trebuia să stea pe locul ăsta supraveghind lucrurile și spune-i că așa ceva e inadmisibil. Făcu un gest vag, arătând spre scaunul gol al lui Bill. — Post
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și fără să aibă nevoie de o cabină telefonică. Mi se părea o ironie că Tim e mai atrăgător în postura dură de lucru decât în cea de îndrăgostit lulea. Perversitatea mea era nelimitată. —E un fel de schimb de favoruri, i-am spus. Am să-ți spun ceva și, în schimb, dacă poți, aș vrea să afli niște informații pentru mine. Cu clauza aferentă de salvgardare, a spus. Habar nu aveam ce a spus, dar, judecând după expresia feței, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cu Quinet, peste drum de fostul chioșc de ziare cu dever de bordel. În mod normal, dom’ Zăbirică, pe anotimpul acela de criză din preajma Crăciunului, dădea doar șase cepe. Celor pe care îi ținea de intelectuali le făcea unele mici favoruri. De la el cumpărasem Istoria... lui Călinescu, de curând reeditată după mulți ani de tergiversări, la prețul ei real, după cum mă asigurase Zăbirică. „Face șase sutare, dom’ doctor. Atât e prețul ăl bun. Am luat-o direct din tipografie. Am o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
editorială“ la Paris. Julián Își cîștiga existența cîntînd după-amiaza la pian Într-o casă de toleranță și scria pe timp de noapte. Proprietara localului, o femeie pe nume Irène Marceau, avea contacte cu majoritatea editorilor din Paris și, mulțumită rugăminților, favorurilor sau amenințărilor ei cu anumite dezvăluiri, Julián Carax izbutise să publice mai multe romane, la diferite edituri, cu rezultate comerciale dezastruoase. Cabestany cumpărase În exclusivitate drepturile de editare ale operei lui Carax În Spania și America de Sud, contra unei sume derizorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de la etajul al treilea. Într-o noapte, Jorge Aldaya i-a ieșit În cale, din Întuneric, la două străzi de casă. „Ai venit să mă ucizi?“, l-a Întrebat Miquel. Jorge l-a anunțat că venea să le facă o favoare, lui și prietenului său Julián. I-a Înmînat o scrisoare și i-a sugerat să facă În așa fel Încît să-i parvină lui Julián, oriunde s-ar fi ascuns acesta. „Spre binele tuturor“, rosti el solemn. Plicul conținea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
foindu-se În pat, Îi răspundea: „Da, cu o singură condiție, dacă-mi dați voie să vă pup pe nas...”. „Desigur”, zicea Noimann, „nu e nici o problemă. Dar după asta, aș putea, la rându-mi, să vă cer Încă o favoare?” Favorea era ca, În dreapta Mathildei, Noimann să-și Întindă costumul bej. „Asta pentru siguranță. Și apoi, știți foarte bine asta, trebuie să nu scăpăm din vedere triunghiul conjugal...” „Atunci”, zicea Mathilda, „v-aș ruga să-mi permiteți ca, alături de costum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]