12,214 matches
-
de sec și că, în genere, nu-i lipsește criticului „darul scrisului artistic”, cum zice Octav Șuluțiu. Frumusețea stilului critic vine din exactitatea lui. Stilul criticii lui C. este stilul gândirii lui, care ar putea fi definit prin propoziția unui filosof: „numai ceea ce este clar gândit poate fi clar exprimat”. Lui G. Călinescu îi place „acest dar de a defini neted” un scriitor (în speță I. L. Caragiale), dar nu-i acceptă dogmatismul „cam obstinat” și insistența în amănunte. Nu reiese din
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
O societate incultă are o mare superioritate asupra uneia semiculte; e lipsită de ridicol. Naturalul, primitiv sau rafinat, nu supără niciodată”; „Pesimistul arată neîntrerupt relele și josnicia vieții umane a altora, fiind, la tot pasul, convins de superioritatea sa”; „Un filosof poate fi totdeauna mare, fără a fi cât de puțin poet - poeții mari sunt mai totdeauna filosofi!” Paradoxului îi urmează judecata echilibrată, bine așezată logic, de unde o constatare ca următoarea despre „originalitatea foarte complexă” a literaturii noastre: „Pasul legionarului roman
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
rafinat, nu supără niciodată”; „Pesimistul arată neîntrerupt relele și josnicia vieții umane a altora, fiind, la tot pasul, convins de superioritatea sa”; „Un filosof poate fi totdeauna mare, fără a fi cât de puțin poet - poeții mari sunt mai totdeauna filosofi!” Paradoxului îi urmează judecata echilibrată, bine așezată logic, de unde o constatare ca următoarea despre „originalitatea foarte complexă” a literaturii noastre: „Pasul legionarului roman n-a strivit duhul autohton nicăieri pe unde a călcat; l-a mulat în formele lui clare
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
Clinică a Copilului și Adolescentului (Society of Clinical Child and Adolescent Psychology). Notă: pentru detalii, vezi Nietzel, Bernstein și Milich,1994, și Slaff,1989. Atenție Dezbaterea privind influența factorilor naturali (ereditatea) și a educației (mediul) durează de secole. John Locke, filosof englez din secolul al XVII-lea, spunea că toți copiii se nasc ca o tablă goală (tabula rasa) și că este sarcina părinților să umple această tablă prin controlul adecvat al mediului și prin disciplină. În schimb, filosoful francez Jean-Jacques
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
John Locke, filosof englez din secolul al XVII-lea, spunea că toți copiii se nasc ca o tablă goală (tabula rasa) și că este sarcina părinților să umple această tablă prin controlul adecvat al mediului și prin disciplină. În schimb, filosoful francez Jean-Jacques Rousseau (secolul al XVIII-lea) vedea copilul ca pe o floare care ar crește și ar înflori de la sine și dacă nu s-ar îngriji nimeni de ea. Grija, educația și șansa erau, după părerea lui, cadourile făcute
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
A făcut parte dintr-o echipă de boemi cu lavalieră, care l-a avut membru, la un moment dat, și pe Urmuz. O bună parte din amintirile sale radiografiază o jumătate de veac de viață bucureșteană, pe categorii socio-profesionale: scriitori, filosofi, gazetari (se reține portretul venalului Dem. Theodorescu, poreclit „șacalul”), profesori, ingineri, magistrați, medici, diplomați, clerici. Imaginile despre Tudor Arghezi, de exemplu, nu sunt întru totul confortabile, un portret scris cu aciditate fiind și acela al lui Nae Ionescu. Perpessicius și
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
prin lagărele și închisorile comuniste din Târgu Jiu, Brașov, Peninsulă, Poarta Albă, Capul Midia, după care are domiciliu forțat în Bărăgan. În 1954 este condamnat de Tribunalul Militar București la zece ani temniță grea, sub acuzația de a fi fost „filosof extremist”, promotor al mișcărilor „de tip naționalist”. Cercetarea civilizației tradiționale sătești însemna pentru acuzatorii săi „negare a importanței mișcării muncitorești”. În 1984, va fi din nou anchetat și bătut crunt de către Securitate, care îi confiscă șapte manuscrise. Este, între 1965
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
întâlnește adesea la D. Cantemir sau la cronicarii din secolul al XVII-lea. Adresându-se sieși sau altora, autorul ar dori răspunsuri și soluții la întrebările ce îl frământă. El este un meditativ, un obișnuit al dialogului reflexiv, citând frecvent filosofi în textele sale, ceea ce le face demne de tot interesul. În asemenea „enumerații” care sunt adesea proze condensate, gramaticianul pare a face în mod conștient literatură. E vorba de aproximativ cincisprezece pagini, interesante însă atât din unghi lingvistic, ca limbă
BOIAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285793_a_287122]
-
CANTEMIR, Dimitrie (26.X.1673, Iași - 21.VIII.1723, Dmitrovka, azi Dmitrovsk-Orlovski, Rusia), istoric, prozator, istoriograf și filosof. Tatăl lui C., Constantin Cantemir, răzeș, de origine modestă, s-a ridicat la demnitatea de domnitor al Moldovei prin merite militare. Mama, Ana Bantâș, era coborâtoare dintr-o familie de mici boieri. Fratele său, Antioh Cantemir, parvine și el, ca
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
europeană a cărților ce încearcă să rezolve disputa dintre trup și suflet, pasiune și rațiune. Un text pe această temă fusese introdus în traducerea românească a Bibliei, tipărită la București în 1688; intitulat Despre rațiunea dominantă, textul era atribuit unui filosof stoic din Alexandria, din perioada elenistică. S-au indicat surse foarte diverse ale cărții, de la Biblie până la Venatio scientiarum a lui Van Helmont. Tânărul prinț ambiționează să-și depășească sursele prin compoziție, și modelele prin amploare și prin adecvarea disputei
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
în același timp negarea acestui sfîrșit. Este forma afirmării necontenite și neobosite a existenței sale și a negării morții. Spiritul vieții, după cum spune Scriptura, «rîurile de apă vie», a căror secare o prevestește amenințător Apocalipsul. Principiul estetic, cum se exprimă filosofii, principiul etic, cum zic aceiași filosofi. «Căutarea lui Dumnezeu», cum o numesc eu mult mai simplu. Scopul întregii mișcări a masei, la oricare popor și în oricare perioadă a existenței sale, constituie numai și numai căutarea lui Dumnezeu“1. În
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Este forma afirmării necontenite și neobosite a existenței sale și a negării morții. Spiritul vieții, după cum spune Scriptura, «rîurile de apă vie», a căror secare o prevestește amenințător Apocalipsul. Principiul estetic, cum se exprimă filosofii, principiul etic, cum zic aceiași filosofi. «Căutarea lui Dumnezeu», cum o numesc eu mult mai simplu. Scopul întregii mișcări a masei, la oricare popor și în oricare perioadă a existenței sale, constituie numai și numai căutarea lui Dumnezeu“1. În materialele pregătitoare ale romanului, aceeași idee
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Diderot în rîndul ateilor: „Amintiți-vă de ateii din trecut: pierzîndu-și credința în ceva, începeau să creadă cu patimă în altceva. Amintiți-vă de credința fierbinte a lui Diderot, Voltaire...“1 Ei bine, nepotul lui Rameau este, așa cum îl caracterizează Filosoful, partenerul său de dialog, este „un amestec de trufie și josnicie, de bun-simț și de sminteală; pesemne că noțiunile de cinstit și necinstit îi sînt învălmășite în cap într-un mod cu totul neobișnuit, fiindcă omul acesta nu se fălește
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
au studiat raporturile existente între intensitatea unor stimuli și senzațiile corespunzătoare. T. Bessel (astronom german) a stabilit un procedeu de măsurare a timpului de reacție. H. Helmholtz a studiat fenomenul producerii culorilor și natura timbrurilor sunetelor. „Influențat de aceste cercetări, filosoful german W. Wundt a publicat în anii 1873-1874 cartea „Principii de psihologie fiziologică”, iar în 1879 a inaugurat, la Leipzig, primul laborator de psihologie experimentală care a avut un mare succes. Anul 1879 este considerat a fi anul nașterii psihologiei
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de sănătate (Marthaler, 1978). „Dintele nu este, poate, organul cel mai reprezentativ pentru fenomenul “om” sau pentru aventurile sale biologice, psihologice, culturale și patologice; el are, însă o relevanță antropologică la fel de bogată ca și mâna despre care antropologii, psihologii și filosofii au scris atât de mult” (A. Athanasiu). Considerăm important să prezentăm câteva din considerațiile antropologice privind “dintele” consemnate în Tratatul de psihologie medicală de A. Athanasiu. Fața umană cu aparatul ei dentomaxilar devine o importantă parte a organismului uman, ea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
pasibile de a fi neprofitabile, iar stimulentul de a investi depinde mult de tipologia cunoștințelor tehnice”. Preocuparea economiștilor pentru rolul educației în formarea calificărilor necesare dezvoltării activităților de producție datează de multă vreme. John Locke a infirmat vechea credință a filosofilor în idei imanente, argumentând viziunea că mintea umană apare în lume ca o „tabula rasa”. Toate sau aproape toate diferențele între ființele umane sunt puse pe seama educației și a mediului social. Astfel, Adam Smith, considera că: „diferența între cele mai
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
mintea umană apare în lume ca o „tabula rasa”. Toate sau aproape toate diferențele între ființele umane sunt puse pe seama educației și a mediului social. Astfel, Adam Smith, considera că: „diferența între cele mai deosebite caractere, de exemplu, între un filosof și un om obișnuit de pe stradă, pare să rezulte, nu atât de mult din natură, cât din obișnuințe, obiceiuri și educație”. De asemenea, teoria ricardiană a valorii, cu omiterea influenței rarității diferitelor tipuri de calificări, poate fi luată ca plauzibilă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de Economia politică britanică, transpare din analiza factorilor dezvoltării sociale elaborată de economiștii clasici. Concepția Economiei clasice privind rolul cunoașterii în general, a celei științifice, în special a fost profund marcată de ideile lui Francis Bancon. În Novum Organonum, celebrul filosof englez afirma: „introducerea faimoaselor descoperiri apare să dețină de departe primul loc între acțiunile umane. Pentru aceasta, autorii de invenții au fost răsplătiți cu onoruri divine; în timp ce, acei care au făcut serviciu bun în stat (precum fondatorii de orașe și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
dormit din eternitate, el ar fi fost mort, pentru că un somn etern nu este diferit de moarte. Mai mult, Dumnezeu este incapabil să doarmă : imortalitatea divină și o stare foarte apropiată de moarte sunt două lucruri incom- patibile” (Plutarh, Opiniile filosofilor, I, 7 ; cf. 77, p. 280). În acest caz, viziunea lui Plutarh asupra divinității nu este una mitologică, ci teologică : Dumnezeu este perfect, etern, imuabil etc. Din perspectiva menta lității mitice, starea potenței divine nu este liniară, ci oscilantă (sinusoidală
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
as a Source of Ethnographical History”, și B.O. Dolgikh, „Nganasan Shaman Drums and Costumes”. Ambele studii sunt incluse în volumul Shamanism in Siberia, edited by V. Diószegi, M. Hoppál, Budapest, 1978, pp. 169-179 și, respectiv, pp. 341-351. 109. Pentru filosoful grec Leucip (secolul al V-lea î.e.n.), „pământul are forma unei tobe” ; cf. Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, IX, 30 ; și Plutarh, Opiniile filosofilor, III, 10. 110. Jordan Ivanov, Livres et légendes bogomiles, Maisonneuve et Larose, Paris, 1976
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
volumul Shamanism in Siberia, edited by V. Diószegi, M. Hoppál, Budapest, 1978, pp. 169-179 și, respectiv, pp. 341-351. 109. Pentru filosoful grec Leucip (secolul al V-lea î.e.n.), „pământul are forma unei tobe” ; cf. Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, IX, 30 ; și Plutarh, Opiniile filosofilor, III, 10. 110. Jordan Ivanov, Livres et légendes bogomiles, Maisonneuve et Larose, Paris, 1976. 111. Emilian Novacoviciu, Ecătărina Novacoviciu, Din comoara Banatului. Folclor, vol. II, Oravița, 1926, pp. 59-60. 112. Această soluție etimologică (pontifex
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
V. Diószegi, M. Hoppál, Budapest, 1978, pp. 169-179 și, respectiv, pp. 341-351. 109. Pentru filosoful grec Leucip (secolul al V-lea î.e.n.), „pământul are forma unei tobe” ; cf. Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, IX, 30 ; și Plutarh, Opiniile filosofilor, III, 10. 110. Jordan Ivanov, Livres et légendes bogomiles, Maisonneuve et Larose, Paris, 1976. 111. Emilian Novacoviciu, Ecătărina Novacoviciu, Din comoara Banatului. Folclor, vol. II, Oravița, 1926, pp. 59-60. 112. Această soluție etimologică (pontifex = „făcător de poduri”) beneficiază de o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
textul lui Diodor, Medeea este prezentată ca fiind o preoteasă misionară care ar fi introdus cultul zeiței Artemis Hiperboreeana (probabil Bendis) în Grecia. Un ecou al unei astfel de legende apare și la Aristotel. Povestind despre întoarcerea argonauților pe Istru, filosoful grec amintește de „un templu al zeiței Artemis, înălțat de Medeea” (Povestiri minunate, 105). Se știe însă că serba rea și cultul zeiței Bendis au fost introduse de către traci în Grecia : la Atena (cf. Hesychios și Xenophon), la Pireu (cf.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
refăcut. Când zeii, părinții lui, văzură puterea cuvântului său, Plini de bucurie l-au omagiat : „Marduk e rege [al zeilor]”. Îi dăruiră un sceptru, un tron și un veșmânt regal (Enuma Eliș, IV, 25-29 ; cf. 3, p. 32). Pentru unii filosofi greci, în speță pentru Democrit și Leucip (secolul al V-lea î.e.n.), „de jur-împrejurul Universului” este întinsă, „ca o tunică [chitona], o membrană [himen] țesută din atomi” (19, 312 Ordine și Haos p. 388 ; și Diogenes Laertios, IX, 32). Dar deja
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de-a face cu un motiv mitic istoricizat sau cu un fapt istoric mitizat. Cabaliștii evrei și creștini Moshe Idel și Umberto Eco au pus în lumină faptul că acest motiv istorico-legen dar a fost vehiculat în scrierile lor de filosofi și cabaliști evrei din sudul Europei medievale (mai ales de cei din Italia). Este vorba de cabaliști din secolele XII-XIII (Abraham ibn Ezra, Hillel ben Samuel, Abraham Abulafia etc.) până la cei din secolul al XVII-lea (Aaron Berakhiah, Ovadia Profetul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]