5,879 matches
-
și câțiva nepoți, veniți din Axente și din alte părți ale țării, pe latura dreaptă familia cuscrilor, iar la mijloc, oaspeții independenți, În general colegi și colege, cadre didactice. A fost suficientă o ușoară Înfierbântare, ca apoi să Înceapă “ostilitățile” folclorice dintre cele două familii, antrenate pe latura din dreapta, de Gelu, iar pe cea din stânga de Traian și de mine. A ieșit un spectacol de o rară frumusețe, care i-a Încântat și pe independenții din centru. N-a lipsit nici
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cele două familii, antrenate pe latura din dreapta, de Gelu, iar pe cea din stânga de Traian și de mine. A ieșit un spectacol de o rară frumusețe, care i-a Încântat și pe independenții din centru. N-a lipsit nici momentul folcloric de tăierea penei mirelui despre care mi-au vorbit adesea colegii, În anii următori. Și totuși ... familia din Axente nu a fost mulțumită. Ce nuntă, fără supă cu tăiței și cu mămăligă la sarmale! Să vină În Axente, să le
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Ileana a câștigat apoi un concurs pe un post de profesoară la Baia Mare, dar i-au dat o catedră în Sighet, locul din capitala județului fiind aranjat pentru soția vreunui politruc (în câteva rânduri, a fost singura persoană din ansamblul folcloric al Casei de Cultură din Târgu Lăpuș, care n-a primit viza pentru turnee în străinătate, din pricina dosarului, deși era cea mai bună dansatoare), s-a căsătorit în Sighet și s-a retras definitiv din viața literară, sacrificând succesul fulminant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
așa se face că am cântat Scoală, gazdă, din pătuț/ Florile dalbe/ Și ne dă un colăcuț/ Florile, florile dalbe, cu mii de oameni în față și un succes imens, un colind de pe Valea Izei, neinclus atunci în nici o culegere folclorică și total necunoscut, din jocurile copiilor, dar care azi e pe buzele tuturor, în repertoriul celor ce cântă de sărbători, ajuns pe posturile tv. reclamă la cafeaua Selected, sau în telenovela Inimă de țigan, fără să mai știe cineva cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un consens al tuturor să se îngroape și să se uite cât mai grabnic acele lucruri, ca și cum faptul că avem grijă să nu se vorbească despre ele, am impresia că dintr-o vinovăție sublimială a consimțirii de atunci, decât șușotind folcloric pe la colțuri sau la o bere cu amicii, ar însemna că nici nu s-au întâmplat vreodată. După cum știi foarte bine, Adrian Alui Gheorghe, eu am fost și la întâlnirile Echinoxului, fondat de poetul Ion Pop la Cluj, am citit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cele turcești în 1711, la Stănilești, și în anii 1716-1718. Aproape de comuna Moșna, pe o colină, se află urmele unei clădiri care poartă numele Cetățuia lui Ștefan cel Mare, situată între satul Bosia și fostul târg Fălciu, o nouă atestare folclorică a amintirii marelui voievod moldovean în această zonă. Movila și moșia Răbâia sunt pomenite în diverse documente publicate de Gh. Ghibănescu. Istoricul menționează că din vârful acestei movile (înălțimea 65 m) se văd alte două movile: movila lui Scripcă și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a clădirii, procedându-se și la combaterea ciupercii. Casa Municipală de Cultură „Alexandru Giugaru”, prin activitățile pe care le organizează, animă viața culturală a orașului. „Toamna culturală hușeană”, Salonul de grafică satirică „Damigenius”, activități organizate periodic, spectacolele susținute de Ansamblul folcloric „Trandafir de la Moldova”, sunt evenimente culturale, devenite tradiționale, care au depășit granițele orașului și ale județului. Spectacolele organizate cu prilejul „Zilei Europei”, „Zilei Naționale a României”, „Zilei Internaționale a Copilului” sau cele oferite de diverse formații sau artiști, invitați ai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
precursor al operei lui Creangă, acesta nu poate fi altul decât povestitorul popular, creatorul anonim al folclorului românesc. Din simplitatea savana a basmului popular, din suculenta vorbirii țărănești, din adâncimea de cuget a proverbelor și a zicătorilor, din căldură umanismului folcloric au crescut poveștile, povestirile și amintirile lui Creangă. Prin forță talentului sau, scriitorul a realizat această ‘‘sinteză de originalitate’’ care depășește, ca subtilitate și rafinament, realizările anonimului sau înaintaș. ‘‘ Creangă este o expresie monumentala a naturii umane în ipostaza ei
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
la contribuție în paginile operei lui. Imaginile, metaforele, comparațiile lui Creangă sunt proverbe sau zicători tipice poporului, expresii scoase din inimă neamului. S-ar putea alcătui, fără prea multa greutate, un inventar al zicerilor sale tipice cu indicarea izvorului lor folcloric și al ariei de răspândire, ce ar ajuta la determinarea mai exactă a părții poporului ce vorbește prin Creangă. Zicerile tipice sunt la Creangă mijloacele unui artist individual. „Poveștile și Amintirile” sunt ale unui artist, care a voit să fie
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
idiomuri, cutreierau buimăcita noastră capitală, piețele, parcurile și stadioanele, unde cântau și dansau până noaptea târziu. La mai fiecare răspântie fuseseră înălțate estrade drapate în alb și albastru, culorile tinereții, pe ele producându-se echipe de teatru, an sam bluri folclorice etc. etc., o imensă chermeză propa gandistică desfășurată sub semnul luptei pentru pace și al prieteniei între popoare. Am amintit acest eveniment din vara anului 1953 pentru că el a reprezentat pentru noi, cu sau fără intenția inițiatorilor, un început de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
convingerilor și idealurilor frumoasei vârste a tinereții». Vatra luminoasă de cultură, care era Academia, avea precedentele ei în revistele tradiționaliste care fuseseră FătFrumos (15 martie 1904 - 1 februarie 1906) sau Paloda literară (20 ianuarie 1904 - 28 decembrie 1904) , în revista folclorică Ion Creangă care mai apărea (1908 - 1912 ; 1915 - 1921), în vestita Miron Costin (1913 - 1919) care încă făcea istorie... Terenul era fertil, Tutoveanu ca și Tudor Pamfile ori preotul Ioan Antonovici se dovediseră spirite libere, atașate tradiției, dar nu doar
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Al. Vlahuță, Al. Macedonski, V. Voiculescu, V. Eftimiu, Mihai Codreanu ș.a. (p. 292). Folclor Artur Gorovei, Noțiuni de folclor, București, Cartea Românească, 1933. După ce arată ce înțelege prin folclor, autorul face un scurt istoric al folclorului (termenul, revistele cu preocupări folclorice) și al domeniului cuprins (citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van Gennep). În continuare se ocupă de înțelesul cuvântului „popor” în folclor, metoda de culegere și clasificare a materialelor (Paul Sèbillot, Hoffmann - Krayer
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Moraru, Dinu, V. Voiculescu. Discreția binelui și strălucirea geniului (2) Convorbire cu d—na Gabriela Defour, în „Lumea magazin", nr. 4/1997 Moșescu, Octavin, Vasile Voiculescu, în „Viața Buzăului", 1979, nr. 484/7 septembrie Muntean, George, V. Voiculescu și fabulosul folcloric, în „Viața Românească", nr. 2/1970 Muntean, George, V. Voiculescu — dimensiunea autobiografică a operei, în „România literară", an III, 1970, nr. 926/februarie Nițescu, M., Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Ed. Humanitas, 1995 Nițulescu, Jules, Despre știință și literatură, în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și literatură, în „Cronica", an. V, 1970, nr.15/11 aprilie Oarcăsu, Ion, Sonetele — „Psalmi de taină", în „Tribuna", an. XI, 1967, nr. 43/26 octombrie Oprișan, I., Prezența multiplă a culturi populare în literatura română contemporană, în vol. Temelii folclorice și orizont european în literatura română, Editura Academiei RSR, București, 1971, articol reluat în vol. Oprișan, I. Redescoperirea culturii populare, Editura Vestala, București, 2008, p. 143-162 Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980 Papadima
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
selecta cu parcimonie elementele semnificative pentru cunoașterea operei și personalității lui Vasile Voiculescu, reușește să ni-l prezinte în statura pe care o are în memoria cititorilor avizați. Scriitorul s-a născut în anul 1884 în comuna Pârscov, veche vatră folclorică din zona Buzăului, într-o familie de țărani păstrători de datini și foarte evlavioși - factori care au avut o mare influență asupra propriului său moral, a creației lui literare. Anii de studiu la Buzău și București, cu șederea la gazde
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
336 p. (Eminesciana; 46) * ȘTEFAN, I.M. Eminescu și universul științei: studiu. Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Iași: Junimea, 1989, 160 p. (Eminesciana; 47) * POPA, George. Prezentul etern eminescian. Iași: Junimea, 1989, 287 p. (Eminesciana; 48) * DRĂGAN, Gheorghe. Poetică eminesciană. I. Temeiuri folclorice. Iași: Junimea, 1989, 204 p. (Eminesciana; 49) * STREINU, Vladimir. Eminescu. Ediție îngrijită, prefață, note și indice de nume de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1989, 271 p. (Eminesciana; 50) * CIOPRAGA, Constantin. Poezia lui Eminescu: arhetipuri și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Dacă satul, care formează cea mai mare parte din umanitate, este înapoiat, și restul omenirii va fi ținut locului" (43, p. 18). Ridicarea satului urma să se realizeze prin cultură, dar "o cultură adevărată, verificată", nu una rămasă la stadiul folcloric. Sociologia și pedagogia satului constituie "un moment important al procesului de îmbinare a cercetărilor pedagogice cu cele sociologice, etice și politologice, în sensul remarcat de școala sociologică de la București" (44. p. 75). Stanciu Stoian a introdus o viziune sociologică și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
figurării și al cromaticii, perspective de receptare incitante ce ar putea constitui o premisă interdisciplinară utilă în interpretarea mesajului ezoteric al baladei „Monastirea Argeșului”, într-o cheie pe care ne-a sugerat-o celebrul comentariu al lui Mircea Eliade „produs folcloric de tip cosmogonic”, deoarece jerfa zidirii este o imitație omenească a actului primordial al creației Lumilor” . Mănăstirea ctitorită de Neagoe Basarab „pe Argeș în gios” a finalizat o completă întemeiere: voievodală, dinastică și religioasă, atât în sensul instituțional al ortodoxismului
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
s-au lansat în dispute, reformulând, sistematizând, culegând argumente din cronicile românești sau străine despre originea și despre aportul Basarabilor la apărarea bastionului creștin; se încrucișează spada teoriilor chiar și când se vorbește despre proiecția mitică a evenimentelor în sursele folclorice și istoriografice. Figura lui Vlad Dracul, fiu al gloriosului Mircea și tatăl lui Vlad Țepeș, este asociată unui registru negativ de către cei care n-au înțeles postura tragică a voievodului cruciat care a fost nevoit să adopte atitudini duplicitare din
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
resurecție politică urmată de o renaștere spirituală, atât a sinelui, cât și a neamului lor. Ctitorii „de la temelie” ai mănăstirii mitropolitane de la Curtea de Argeș aveau, cu smerenie, știința că Scara Raiului ce nu se poate urca decît luptând cu Răul. Bestiarul folcloric românesc, „Fiziologul latin”, canoanele biblice și pasiunea medievală pentru simbologie Față de cel occidental, ce răspunde precumpănitor misticii, bestiarul românesc își are sursa în morală. în ceea ce privește simbolul ales de Neagoe Basarab, avansăm ideea că simbolizarea zoomorfă s-a născut dintr-o
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
cornului, le poate maturiza spiritual. în China, inorogul este numit Jilin, adică yinyang. O legendă populară despre inorog divulgă și defectul unicornului - trufașa părere de sine: <footnote id="48">48 ibidem </footnote Să fi avut cunoștință domnitorul despre acest produs folcloric, de a cerut să se înfățișeze pentru sine corp subțiat de țap în locul corpului plin, de cal, al inorogului? Sau poate a prețuit gândirea filosofică elină, ce vedea în Dionysos, zeul țapului, pe cel de două ori născut întru nemurire
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
analfabeți aflau despre ceea ce fusese odinioară de la povestitorii din epica orală și din poezia lor populară. În secolul al nouăsprezecelea, scriitori europeni ca J. W. von Goethe, A. Mickiewicz, A. S. Pușkin și Sir Walter Scott erau fascinați de bogăția tradiției folclorice balcanice și au atras atenția Occidentului asupra acestei literaturi. Toate popoarele din Balcani aveau tezaure de mituri, poezii și cîntece. Printre cele mai vechi se aflau cîntecele grecești care relatau faptele războinicilor de la granița bizantină în luptele purtate de ei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
decât aveam răgaz să mă consacru ei, Într-o epocă a mea, cum i se spunea, activistă și pe alte tărâmuri, și căreia Îi spuneam, trimițând-o, spre regene rarea sângelui ei milenar, trist și obosit, În prospecțiuni etnografice și folclorice, ca să-și cunoască, adică, țara abia Întregită, cum și vârtoșia neamului nostru: „Ascultă aicea la mine, fetițo!“ (privind-o drept În ochii ei de angoră și surprin zându-i temerile sperioase pe chipul ei rotund) „Ai să te duci unde te
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
proști. Cred că duhul lui Eminescu le strigă disperat să nul înăbușe cu sudoarea scrisului lor libidinos și didactic”. Volumul Ion Creangă, Opere complete, ediția a VII-a, București, f.a., provenind din biblioteca elevilor, poartă însemnări făcute după o schemă folclorică frecventă în epocă: „De-ar fi apa din fântână / Cum e vinul de Cotnar, / Aș lăsa limba română / Și m-aș face fântânar. Dacă florile-n grădină / S-ar preface-n fete mari, / Aș lăsa limba română / Și m-aș
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
binedispună. Teama legată de un asemenea act îi înflăcăra, prin buna dispoziție se furișa precauția, dar câtă vreme nu-i cedau acesteia se chema că, o dată în plus, fuseseră cultivate vitejește și salvate de la pieire așa-zisele datini și tezaurul folcloric. Nu, aici nu despre fericire insulară era vorba, ci despre teama, exaltată naționalist, a unui întreg grup de oameni. Se socoteau a fi o micuță ceată ce nu renunță nici în ruptul capului la ceea ce-i este propriu - la „germanitatea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]