4,656 matches
-
este pe jumătate carnea se adaugă tot zarzavatul, iar la sfârșit vinul, sarea și piperul măcinat. Se servește cu garnituri de pilaf de orez, garnitură de gutui, etc. Rețeta nr. 65 Balmușe de la oraș Ingrediente: 200g unt, ½ caș de oi frământat, sare, 300 g făină mălai, 200 g urdă dulce, 4 ouă care se pun la urmă, 400 ml lapte. Mod de preparare: Untul, cașul, sarea, făina mălai, urda și laptele dulce se pun amestecate toate într-un ceaun la fiert
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
porc, 2 cepe, 3 căței de usturoi, 2 ouă la umplutura de carne. Aluatul colțunașilor se face din 3 ouă, o cană apă rece, un vârf cuțit sare, făină cât cuprinde ca să iasă un aluat potrivit de tare. Aluatul de frământă bine cu ouăle, apa și făina și se întind foi care se decupează rotunduri cu paharul de vin în care se pune umplutura de carne făcută astfel: ceapa, usturoiul, carnea și 3 linguri de ulei se călesc într-o tigaie
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
zahăr și turnăm cu o lingură smântână pe fiecare porție, pe farfurie. Rețeta nr. 4 Prăjitură delicioasă cu cremă „Denisa“ Ingrediente: 3 ouă, 200 g unt, ¼ kg făină. Aluatul foii: Din 3 gălbenușuri, 200 g unt și ¼ kg făină se frământă cu mâna o cocă, aluatul trebuie frământat foarte bine. Acest aluat este bine să fie făcut seara și prelucrat a doua zi. A doua zi, când aluatul este foarte rece și tare, de la frigider, se taie cu cuțitul bucățele din
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
1 lingură rom (nu esență). Mod de preparare: Se freacă o parte din zahăr cu drojdia dizolvată și foarte puțin lapte, apoi punem restul de zahăr, gălbenușurile pe rând, smântâna, coaja rasă de lămâie, sare și la urmă făina. Se frământă puțin până se ia aluatul de pe mână. Se lasă puțin la cald să crească aluatul. Aluatul îl împărțim în 5 bucăți. Întindem fiecare bucată cu sucitorul și pe fiecare foaie întinsă presărăm nucă măcinată cu zahăr pudră, coajă rasă de
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
gălbenușurile cu zahărul ca pe o cremă, amestecăm totul cu 2-3 linguri de albuș bătut spumă, punem apoi laptele numai călduț în care am pus 1 baton zahăr vanilat (tocat batonul cu cuțitul mărunt) până facem un aluat molcuț și frământăm aluatul turnând mereu în mâini grăsimea călduță (untul și uleiul), frământăm cam 40-50 de minute până aluatul face bășici și se ia de pe mână. Îl lăsăm la crescut aproape 2 ore și facem cozonaci moldovenești umpluți cu nucă și stafide
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
linguri de albuș bătut spumă, punem apoi laptele numai călduț în care am pus 1 baton zahăr vanilat (tocat batonul cu cuțitul mărunt) până facem un aluat molcuț și frământăm aluatul turnând mereu în mâini grăsimea călduță (untul și uleiul), frământăm cam 40-50 de minute până aluatul face bășici și se ia de pe mână. Îl lăsăm la crescut aproape 2 ore și facem cozonaci moldovenești umpluți cu nucă și stafide (fără să punem cacao). Îi lăsăm în tăvi unse din belșug
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
smântână foarte grasă, ½ plic praf de copt, 1 vârf de cuțit sare, 240 g zahăr pudră, plus 5 albușuri bătute spumă cu 250 g zahăr - pentru bezea. Mod de preparare: Din cele de mai sus facem un aluat care se frământă de câteva ori, adică după ce se frământă prima oară se lasă ½ oră la rece, apoi se repetă de 3 ori acest procedeu. Apoi se întinde o foaie de 4 mm grosime și se taie rotunduri de 3 cm diametru (cu
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
1 vârf de cuțit sare, 240 g zahăr pudră, plus 5 albușuri bătute spumă cu 250 g zahăr - pentru bezea. Mod de preparare: Din cele de mai sus facem un aluat care se frământă de câteva ori, adică după ce se frământă prima oară se lasă ½ oră la rece, apoi se repetă de 3 ori acest procedeu. Apoi se întinde o foaie de 4 mm grosime și se taie rotunduri de 3 cm diametru (cu un păhărel de vin). Se așează apoi
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
mod de preparare: 1 kg făină, 150 g margarină, 200 ml ulei călduț, drojdie de mărimea unei nuci, 250 g zahăr, arome, borș acru cât este necesar pentru a obține un aluat care se poate întinde în foi ușor. Se frământă totul deodată și lăsăm acest aluat să crească la un loc călduț, apoi facem o foaie de circa 1 cm grosime sau chiar mai groasă. Tăiem acest aluat în rotunduri cu un pahar de vin și coacem aceste rotunduri în
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
a le introduce în cuptor. Apoi le ungem cu un ou bătut și le coacem la foc potrivit. Acest aluat se mai poate umple cu dovleac alb dat prin răzătoarea mare și călit cu zahăr. Dacă postim aluatul nu îl frământăm cu ouă și lapte, îl facem de post. Este la fel de bun. Se bea o Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 76 Prăjitură fragedă cu mere și bezea „Rodica“ - excelentă Ingrediente: Tava unsă bine cu unt și presărată cu făină. Pentru aluat
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
nu le mai aducă jertfe, pentru a nu se lepăda de poporul Său. Reproșa poporului său Jahve: Nu vezi tu ce fac ei prin cetățile lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului? Copiii adună lemne iar părinții ațâță focul și femeile frământă aluatul ca să facă turte pentru zeița cerului și să săvârșească turnări în cinstea altor dumnezei, ca să Mă rănească pe Mine. (Ieremia, 7: 17-18). Zeități egiptene Nut este zeița egipteană a bolții cerești despre care se spune că a născut clandestin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
i-a trimis o eșarfă de mătase pentru a se spânzura. Plin de compasiune, s-a răzgândit, a venit în iatacul concubinei care l-a învăluit cu farmecele, împăratul a cedat și a renunțat s-o pedepsească. Era o perioadă frământată din cauza revoltelor militare, o revoltă era condusă de un apropiat al curtezanei Yang Guifei. Era generalul de origine turco-tătară, An Lushan (751-755) ce fusese, cu ani în urmă, adoptat de împărat, la insistențele concubinei favorite, marea lui dragoste, Yang Guifei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care-l iubești Cum suferă și geme! Iar tu să-l chinuiești, v. 1005 Cînd numai cu-o privire tot chinu-ar fi apus. Dar tot acea privire ce jale-ar fi adus! AH!28 amintindu-mi ura, mai rău mă frămîntam Că nu de-ajuns de tainic de tine m-ascundeam; Că mă trădează chipul de spaimă răvășit, v. 1010 Că jalea din privire prea mult va fi vorbit. Mi se părea tot timpul că Neron mîniat, Îmi cere socoteală că
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-l iubești Cum suferă și geme! Iar tu să-l chinuiești, Cînd numai cu-o privire tot chinu-ar fi apus. v. 1006 Dar tot acea privire ce jale-ar fi adus! v. 1007 AH! amintindu-mi ura, mai rău mă frămîntam Că nu de-ajuns de tainic de tine m-ascundeam; Că mă trădează chipul de spaimă răvășit, Că jalea din privire prea mult va fi vorbit. Mi se părea tot timpul că Neron mîniat, Îmi cere socoteală că nu te-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mari perioade este ușor perceptibil. Să notăm, în fine, că omogenitatea perioadei care acoperă versurile 999-1006 este dată de mărcile interogativ-exclamative (De cîte ori și Ce...), în timp ce omogenitatea perioadei 1007-1014 rezidă în verbele modale centrate asupra subiectului enunțării (a se frămînta, a i se părea, a se teme). 2. Structurarea secvențială Din combinațiile mai multor secvențe rezultă două tipuri de fapte: • Combinații de secvențe fie identice (de același tip), fie diferite (cazul cel mai frecvent). • În funcție de anumite modalități, un mod de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sărăciei și a neputinței de a oferi Murei un viitor mai bun, care să fie presărat cu bunătăți, cu rochițe frumoase, cu jucării, așa cum a văzut ea la cineva. De câteva zile Mura simțea ceva diferit. Simțea că bunica este frământată de un ceva care o îngrijora și o făcea să fie alta de cum o cunoscuse până în acele zile. O vedea pe bunică cum își ferea ochii de ai ei, iar seara simțea că o strângea în brațe mai mult ca
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
idee năstrușnică. Am făcut modelul de ștampilă cu lut. Am luat fotografia unui bețiv mare. Nevastă-sa știa de noi. Ne-aducea de mâncare. Prin ea, am luat buletinul de la bărbatu-său. După buletinul lui, am făcut toate probele. Am frământat foarte bine lutul ca să ajungă pastă omogenă. Am pus fotografia cu spatele în sus. A rămas pe humă sfertul de ștampilă. Am lăsat lutul să se usuce la sobă. Am udat fotografia mea, am apăsat-o ușor de tot să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
tocmai potrivită pentru apărare și supraveghere de la înălțime a împrejurimilor. Impozantă și acum bine păstrată și cu lucrări de restaurare în curs, construcția vorbește de la sine despre priceperea meșterilor din Evul Mediu. Dar și despre un timp istoric deosebit de frământat de tot felul de conflicte. Unele de cucerire, altele militar-religioase, dar tot cu scopuri ce nu derivau neapărat din voința divină, ci mai curând de ambițiile profund pă-mântești. Lu- mești adică. De care nici chiar slujitorii bisericii nu erau scutiți
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Cred, Doamne! Ajută necredinței mele"". Este citatul scripturistic pe care Steinhardt îl consideră cel mai zguduitor din Evanghelii. De altfel, el așază acest verset din Evanghelia după Marcu înaintea creației sale fundamentale, Jurnalul fericirii, în care problemele majore care-l frământă pe Steinhardt, devenite adevărate teme, sunt aceleași pe care le-am întâlnit și în eseistica sa: libertatea, credința, curajul, paradoxul. Cât despre eseul teologic al lui Steinhardt, ce s-ar putea spune mai mult, decât ce spun frumoasele cuvinte ale
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
1968, Securitatea întocmește o adresă despre cunoștințele și prietenii lui Nicolae Steinhardt. După ce este prezentat ca un "element inteligent și extrem de abil", "vizitat de foarte multe cunoștințe", dintre care e menționat doar Gavril Vatamaniuc, se trece la ceea ce avea să frământe Securitatea pentru următorii 20 de ani (până la moartea lui): "Steinhardt Nicu Aureliu întreține relații prin corespondență cu cetățeni din Spania, Franța, SUA, Venezuela. De la aceiași prieteni ai săi primește pachete cu diferite obiecte și cărți". Aflăm toate acestea din documentul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
liceu, băieți și fete. El primește peste două mii de astfel de întrebări, unele repetându-se, pe care le grupează într-o relativă ordine tematică, tocmai din dorința de a da coerență demersului. Astfel, întrebările și răspunsurile vor viza teme ce frământă conștiința unor tineri ce viețuiesc într-o societate profund secularizată, cum e cazul societății contemporane franceze. Dintre aceste teme amintim: Dumnezeu, credința, libertatea, iubirea, suferința, bioetica, totalitarismele etc. Deși s-ar putea crede că întreaga carte e constituită dintr-un
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
nu mă facă tâmpită când nu înțeleg că mama moare, căruia să-i fie milă de mine și să-mi înțeleagă durerea. Îi făcuse câteva investigații mamei. Acum îmi era mie milă de el. Stătea rezemat de perete și se frământa, neștiind cum să îmi spună că a început numărătoarea de pe urmă. L-am rugat frumos să îmi spună orice, pentru că eu știu tot. I-am povestit în mare prin ce trecusem. Că nu mai sper decât la o minune să
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
între ideile și credințele fanariotice, mucezite, moarte pentru noi, și ideile și credințele nouă, cari în mulți din noi încă nu sânt bine lămurite, încă nu s-au putut face convicții puternice, convicții cari să poată învinge îndoiala ce ne frământă câteodată, daca nația noastră atât de înapoiată va avea timp a se bucura de bunurile viitorului și a gusta din fericirea ce-i zâmbește în depărtare“. Să-l ascultăm și pe C.A. Rosetti, vorbindu-ne despre Condiția poeților în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
neîmpăcându se cu ideea de a avea un actor în familie, puneau o ceată de slujitori să-l fluiere la intrarea în scenă. Și așa mai departe, și așa mai departe... Nimeni nu se pricepea să-i liniștească pe oamenii frământați de soarta odraslelor rebele, care se îndârjeau să apuce pe drumuri nebătătorite. Ar fi trebuit pentru asta inventat cu anticipație un aforism al lui Paul Valéry: „Nici măcar viitorul nu mai e cel de altădată!“ La 28 iulie 1834, consulul țarist
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tot așa de curată și de distinsă, mergînd cu tramvaiul, a înlesnit călătoria minusculei bestii. Pe lîngă lipsurile alimentare, sîntem și prada unor sinistre insecte”.2) Care-i legătura între Plumb și restul poveștii? Ori de cîte ori lumea e frămîntată de probleme iscate de mizerie, ea nu va căuta, admițînd că mai citește, poezia, cu atît mai puțin o poezie precum cea din volumul lui Bacovia. Așa s-a întîmplat în 1916, așa după Al Doilea Război Mondial, așa se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]