5,324 matches
-
frustrare, anxietate, sau atunci când unul dintre părinți moare. Toate acestea pot cauza insuficiență afectivă (copiii care au crescut lipsiți de căldura afectivă prezintă pe lângă frustrare și fragilitate psihică, intelectuală), dar și stări de depresie la copii. Se poate explica apariția frustrării la elevi și prin lipsa de odihnă în familie: părinții despărțiți, dar trăiesc împreună și se ceartă mereu, certuri la care copiii asistă. Acuzațiile reciproce scurtcircuitează sistemul nervos al copilului. Rezultatul este dezastruos, pentru că aceste descărcări încarcă atmosfera cu o
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
împreună și se ceartă mereu, certuri la care copiii asistă. Acuzațiile reciproce scurtcircuitează sistemul nervos al copilului. Rezultatul este dezastruos, pentru că aceste descărcări încarcă atmosfera cu o tensiune uneori insuportabilă, pe care copilul o simte din plin. Un factor de frustrare îl poate produce și mărirea familiei cu încă un copil. Dacă până atunci copilul era singur la părinți și se bucura de atenția și dragostea amândurora, acum se vede nevoit să împartă atenția cu fratele sau sora sa. ”Apare complexul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
1979, p. 169). Caracteristica unei dorințe este că ea are nevoie să fie ascultată, înțeleasă și valorificată de cel căruia îi este adresată. Uneori este important ca o dorință să rămână o dorință. Când o dorință nu este satisfăcută produce frustrare sau decepționează copilul, însă niciodată nu pune în pericol viața lui. Când nu se recunoaște sau satisface o dorință, se pot produce reproșuri, tensiuni, conflicte și chiar violență, dar acest fapt nu atacă integritatea copilului. Așa a apărut, în ultimul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
realiza. Părinții vor cu orice preț să izbutească copiii lor unde ei au dat greș. Ar trebui ca dorințele părinților în privința copilului lor să evolueze cu vârsta copilului și cu timpul. O prea mare fixitate ar însemna, mai mult decât frustrarea, o scleroză afectivă care riscă să fie patogenă. Uzurparea cu bună știință a dreptului pe care îl au copiii la o viață autonomă, la idealuri personale, la alegerea unei profesiuni, atât timp cât aceasta nu încalcă normele etice, este o
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
la școală, lipsindu-se de orice responsabilitate față de evoluția lui anterioară. În cazul acesta, ei consideră că odată ajunși la școală, copiii sunt datori să învețe ce le este predat de institutori/profesori, datoria de părinți fiind exclusă. Alteori, cauza frustrării elevului stă în distanța prost înțeleasă pe care părinții, dintrun motiv sau altul (lipsa de timp, autoritate prost înțeleasă, indiferență, egoism), o creează. Frământat de problemele din viața școlară și extrașcolară, de unele întâmplări, aparent mărunte, dar care pentru el
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
înțeleg, ca și pisălogeala, au exact efectul contrar celui scontat, elevul retrăgându-se în carapacea lui, rămânând să-și rezolve singur problemele. Dacă lipsa de interes sau capacitatea de comunicare adecvată a părinților cu copiii poate fi o cauză a frustrărilor, alteori același efect este produs de o grijă exagerată pentru reușita școlară. Din dragoste și nu din răutate, părinții îi explică copilului ce și cum să mănânce, cum să muncească, cum să învețe și cu cine să fie prieten. Toate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
răutate, părinții îi explică copilului ce și cum să mănânce, cum să muncească, cum să învețe și cu cine să fie prieten. Toate aceste eforturi au rostul lor, dar de îndată ce depășesc măsura, devin cicăleli torturante care produc o reacție de frustrare în sufletul copilului. „Atenția exagerată, alintarea excesivă pot conduce și ele la deformări caracteriale. Victimele se numără în special printre copiii mai mici ai familiei sau cei care sunt singuri la părinți” (Vlad, 1978, p. 96). Efortul părintelui poate avea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
poziția de lider, iar în cazul în care efortul imens pe care îl depune pentru a se remarca la cererea părinților, nefondată pe posibilitățile lui intelectuale reale nu este încununată de succes, el obosește, se descurajează, trăiește sentimentul amar al frustrării. De cele mai multe ori, îndemnați de părinți prea ambițioși, copiii își fixează scopuri nerealiste, creându-se astfel o imagine supradimensionată (de exemplu: a fi cel mai bun la învățătură, la sporturi, la concursuri etc). Atunci când intervine nemulțumirea de a nu-și
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de părinți prea ambițioși, copiii își fixează scopuri nerealiste, creându-se astfel o imagine supradimensionată (de exemplu: a fi cel mai bun la învățătură, la sporturi, la concursuri etc). Atunci când intervine nemulțumirea de a nu-și atinge toate scopurile propuse, frustrarea copilului e un simptom al eșecului și se poate croniciza. Copilul ar trebui învățat să accepte că perfecțiunea nu este necesară, nici cerută și îndemnat să-și fixeze scopuri realiste. La polul opus se află imaginea personală defavorabilă (de exemplu
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
află imaginea personală defavorabilă (de exemplu, copiii care au multe note proaste au o rea imagine despre sine. De multe ori se autodefinesc: „Nu sunt în stare...”, „Nu am o memorie bună...”, „Nu am personalitate...”). Aceste autocaracterizări tind să mențină frustrarea, astfel că elevul va lua în continuare note proaste, în concordanță cu imaginea făcută despre sine. Această imagine defavorabilă apare și datorită unor contradicții în familie (spiritul dominator al tatălui/mamei respinge orice inițiativă a copilului, le taie orice elan
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
voie să desfășoare nicio activitate, decât în virtutea unui ordin. Un copil astfel educat va întâlni în viață destule autorități față de care va adopta poziția unui umil supus, el nefiind în stare să acționeze independent. „Toate acestea duc la frustrare, care contribuie la un randament scăzut și la apariția complexului de inferioritate (lipsa de încredere în sine, timiditate, lipsa de curaj și perseverență, groază de a nu eșua) care duce la trac și panică” (Bătrânu, 1979, p. 199). Nu poate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
poate exista greșeală mai mare în educație decât să-i inoculăm copilului conștiința slăbiciunii, neputinței sau lipsei de stăpânire. De aceea, când elevul se vede fără niciun țel precis în viață, este cuprins de panică: nu numai că a intervenit frustrarea, dar începe să manifeste un dezechilibru neuropsihic. O altă situație, în care se manifestă un dezechilibru neuropsihic o reprezintă apariția stresului. Unele familii pot fi afectate de privațiuni materiale (părinți cu salarii insuficiente, striviți de nesiguranța zilei de mâine, care
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pot dovedi foarte perturbatoare. Există situații când unii elevi trebuie să facă față unor responsabilități ce-i pot îndepărta de la activitățile obișnuite pentru vârsta lor și îi pot face să întârzie la școală, să fie obosiți, manifestând unele comportamente caracteristice frustrării. Alți părinți văd în copii un simplu ajutor în gospodărie. Supraaglomerați cu tot felul de treburi casnice, acești copii nu mai au timpul necesar pentru pregătirea lecțiilor. Este și cazul elevului antrenat exagerat în activitățile agricole, lipsind perioade întregi de la
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
rezultă necesitatea ca părinții și educatorii să se identifice cu nevoile și aspirațiile elevului, pentru a le dirija cu tact, spre un scop cu finalitate socială pozitivă. Punând în discuție, mai întâi, măsurile de prevenire a fixării unor stări de frustrare intense și complexe la elevi, trebuie să arătăm că acestea constau, în special, în acțiuni de sporire a toleranței individuale la frustrare, de fortificare a disponibilităților intelectuale și moral- volitive ale elevului și ale colectivității din care el face parte
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
scop cu finalitate socială pozitivă. Punând în discuție, mai întâi, măsurile de prevenire a fixării unor stări de frustrare intense și complexe la elevi, trebuie să arătăm că acestea constau, în special, în acțiuni de sporire a toleranței individuale la frustrare, de fortificare a disponibilităților intelectuale și moral- volitive ale elevului și ale colectivității din care el face parte. Pentru aceasta trebuie create atât un stil și regim de viață adecvat trebuințelor bio-psiho-sociale ale persoanei elevului, cât și condițiile unei optime
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
clasei, aprecierile nedrepte sau prea severe ale institutorului/profesorului, trecerea de la o treaptă de învățământ la alta etc., toate acestea pot constitui prin efortul de adaptare pe carel reclamă, tot atâția factori frustranți și anxiogeni. Educatorii pot provoca și ei frustrări elevilor prin indiferența lor la ceea ce se petrece dincolo de aparențe: aceștia nu sunt interesați de sentimentele, trăirile, atitudinile elevilor față de obligațiile lor școlare. Lipsa de interes pentru trăirile elevului îi pune pe unii institutori/profesori în situația de a nu
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de a nu fi capabili să stabilească adevărata cauză a unui răspuns mai puțin bun dat de către elev la lecție. Ei reacționează stereotip, sancționând cu o notă mică randamentul scăzut al elevului, fără să-și dea seama de sentimentele de frustrare și atitudinile depresive care pot urma. Uneori, la lipsa de înțelegere și indiferență față de trăirile elevului se adaugă și o conduită dură din partea cadrului didactic care-l stigmatizează cu ușurință pe elev, îl critică: „Nai să realizezi nimic în viață
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
care-l stigmatizează cu ușurință pe elev, îl critică: „Nai să realizezi nimic în viață!”, „Nu ești bun de nimic!” etc. Dacă institutorul/profesorul începe să repete destul de des aceste afirmații, elevul ajunge să le creadă și el, apărând astfel frustrarea, îngrijorarea și chiar insuccesul școlar. „Educatorul riscă, astfel, să încetinească sau chiar să stopeze creșterea/dezvoltarea discipolului, în chiar pofida efortului său-declarat sau impus instituțional-îndreptat spre perfecționarea ființei fizice și mental-spirituale a acestuia. În această ipostază, actul formativ, relația educativă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Acest lucru duce deseori la „înțelegerea de către elevi a procesului de învățare ca o muncă alienantă, ce nu lasă loc pentru inițiativă sau ca o activitate neinteresantă, inutilă și lipsită de sens” (Druță, 2001, p. 163). O alta cauză a frustrării o reprezintă metoda de lucru a institutorului/profesorului la ore. Acesta lucrează doar cu elevii buni, cei slabi fiind abandonați chiar atunci când au nevoie de ajutor și stimulare. Elevul este o ființă activă, simte nevoia să facă ceva. Și o
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Acesta lucrează doar cu elevii buni, cei slabi fiind abandonați chiar atunci când au nevoie de ajutor și stimulare. Elevul este o ființă activă, simte nevoia să facă ceva. Și o modalitate agresivă de evaluare și verificare poate fi generatoare de frustrare. În acest caz, frustrarea are la bază contradicția care apare uneori între ceea ce elevul dă și ceea ce consideră că trebuie să primească, între felul cum acesta estimează calitatea răspunsului dat la lecție și aprecierea ce i se face de către educator
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
elevii buni, cei slabi fiind abandonați chiar atunci când au nevoie de ajutor și stimulare. Elevul este o ființă activă, simte nevoia să facă ceva. Și o modalitate agresivă de evaluare și verificare poate fi generatoare de frustrare. În acest caz, frustrarea are la bază contradicția care apare uneori între ceea ce elevul dă și ceea ce consideră că trebuie să primească, între felul cum acesta estimează calitatea răspunsului dat la lecție și aprecierea ce i se face de către educator. Pentru a determina efectele
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pe termen lung. Pentru că nu sunt ascultați de copii, pentru că aceștia nu se conformează stilului institutorului/profesorului unele cadre recurg chiar la metode fizice. Cercetările lui Irwin Hyman demonstrează că și o singură experiență dură de acest fel poate provoca frustrare și, mai târziu, o serie de simptome ale sindromului postraumatic de stres. „Elevul care continuă să joace un rol negativ nu are neapărat ceva cu profesorul. Este foarte posibil ca acționând astfel, copilul să se agațe, de fapt, de ceva
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de vârstă, elevul are sentimentul demnității personale; orice încercare de a-l umili, mai ales în prezența colegilor săi, va sfârși printr-un rezultat nedorit; fie că se retrage în sine, refuzând să mai comunice, fie că reacționează violent la frustrare Jena, rușinea, umilirea, tind să dezorganizeze personalitatea copilului, duc la apariția unor stări psihice negative ca nesiguranța, ezitarea apoi pierderea încrederii și respectului față de institutori/profesori. În cazuri extreme, elevul refuză să coopereze cu institutorul/profesorul, chiar devine agresiv. Acești
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
agresiv. Acești elevi își vor caută „satisfacția, mulțumirea în alte activități colaterale procesului de învățământ deoarece se știe că este necesară nevoia de răspuns afectiv din partea celor din jur, alături de nevoia de autorealizare” (Iancu, 2000, p. 148). Sentimentul de frustrare creează o atmosferă psihologică nefavorabilă pentru formarea și dezvoltarea copiilor atunci când cadrul didactic realizează o evaluare defectuoasă: a) institutorul/profesorul ia in considerare numai greșelile elevilor, pe care le sancționează numai cu note slabe; b) evaluează în funcție de calificativele luate la
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
șansele să fie, prin comparație cu ceilalți, mai bine apreciați etc. Aceste notări pot genera și rămânerea în urmă la învățătură. Slaba preocupare a unor institutori/profesori pentru prevenirea și combaterea rămânerii în urmă la învățătură poate să ducă la frustrare. Când elevul este insuficient ajutat în familie, intervenția institutorului/profesorului este absolut necesară. Elevul care nu are succese și, datorită golurilor mari în cunoștințe, nu întrevede posibilitatea de a ieși din situația în care se găsește; elevul care suportă zilnic
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]