10,535 matches
-
ani. Timp de un secol și jumătate, Principatele au fost exploatate de turci, de călugării străini, de domnitorii fanarioți, de cei pământeni chiar. Probabil că aceste provincii, asemenea ducatului Milanului, posedă resurse imense, dacă n-au fost epuizate de atâtea furturi, de spolieri, de ocupații. Nu vom povesti din nou istoria acestor scandaluri; a fost scrisă de penițe mai experimentate. Pentru o edificare completă în această privință, citiți instructivele pagini ale d-lor Vaillant, E. Regnault, Ubicini și, de asemenea, povestirile
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
din 19 august 1858, adunările și oamenii cu ceva minte, fără a ține cont de partid, ar fi trebuit să se preocupe de închiderea acestor plăgi sângerânde, de a pune capăt delapidărilor din prezent, un obstacol spolierilor viitoare. Obiceiurile de furt organizat trebuiau înlocuite cu un regim cinstit. Toți își întoarseră privirea spre Franța; i se cerură reguli și oameni care să le aplice. Franța nu e zgârcită cu inteligența sa; "e un soldat, se spune, dar un soldat care ține
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sau nu; era secretul birourilor și al magaziilor. La sfârșitul anului, trebuia să se dea socoteală pe baza unor acte falsificate, extrase false al căror semnatar, invocând demnitatea gradului său, pretindea să fie crezut pe cuvânt. Totul era confuzie, risipă, furt, delapidare, haos, dovadă că socotelile anterioare anului 1861 nu sunt încă și nici vor fi vreodată încheiate cum trebuie. Această dare de seamă, deși foarte atenuată, lasă totuși să se întrevadă ce sarcină redutabilă i-a fost impusă misiunii franceze
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
curând, ridicați dintre histrionii și valeții stăpânului. În acest moment se schimbă conducerea națiunii și se formă o nouă aristocrație. E greu ca o țară atât de umilită să nu se resimtă multă vreme de pe urma acestei înjosiri. Nu chinurile materiale, furturile, delapidările fac să piară un popor. Aceste răni se vindecă; dar rănile făcute onoarei, demnității umane, respectului de sine așează în adâncul organismului germeni corupători; vigoarea e atinsă în ce are ea mai bun, iar inima veștejită printr-o lungă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
îmbată și se dedă la acte de violență împotriva locuitorilor; oprit din ordin municipal, e dus la închisoare; căpitanul său îl smulge de acolo cu arma în mână. La Galați, un grec din Insulele Ioniene este surprins în flagrant delict de furt și închis; consulul englez îl reclamă ca supus protejat și cere punerea sa în libertate de bunăvoie sau cu forța. Guvernul adresează proteste energice, dar fără succes. Una dintre aceste afaceri, dusă la ambasada de la Constantinopol, nu are altă urmare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a femeilor este acceptabilă din punct de vedere cultural, și prin urmare nu poate fi numită viol. Argumentul rezistă, cu excepția unui singur aspect. Niditch înlocuiește "viol" cu "aruncarea femeilor în căsătorii forțate". În alt context, acest lucru este descris ca "furtul soțiilor". În multe culturi acest fenomen este acceptabil și obișnuit, și este cunoscut în studile antropologice și istorice. Sînt de acord cu Niditch că "viol" este un termen obscur, care nu acoperă evenimentul din punct de vedere cultural. Nu are
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o poate indica cu limpezime. Obiectul înlocuit și dislocat, plasat într-un con de umbră, este o povestire cu mai mulți agenți, cu o varietate de interpretări, și experiențe diferite. Înțelesul pe care le au pentru cineva actul sexual, sau furtul, sau exproprierea legală, poate deveni o violare a integrității subiective pentru altcineva fie că este sau nu este acceptată din punct de vedere cultural; dar cine, atunci, devine reprezentantul culturii? O astfel de recunoaștere și analiză a narațiunilor și a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și Îți torn și halba-n cap... Gore soarbe Încă o dată din halbă și râde cu gura până la urechi. Păi lasă tu aparatul, Sandule, că e aparatul meu. Nu e bun comun. Dacă mi-l iei se cheamă că este furt din avutul privat și atunci s-a terminat cu viața ta privată, poți să fi chiar privat de libertate... He, he, nebunule, ai băut după Băselu’, numai el aleargă fotografii și cameramanii sau Îi exclude din zona sa de interes
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
larg deschiși. Acu’, dacă e s-o spunem pe-aia dreaptă la un pahar cu vin de buturugă, nici eu nu mă simțeam prea bine știind că alde Vântu, Patriciu și Voiculescu vor avea liber la cașcaval. Da’ ideea de furt Îmi repugnă. Ce-ți face ideea de furt? Gicu cască ochii, aproape că se teme pentru sănătatea lui Gore. Îmi repugnă, e un termen elevat care nu vine de la elevator. Așa să știi... Pesedeul face contestație, ca să mai trăiască niște
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pe-aia dreaptă la un pahar cu vin de buturugă, nici eu nu mă simțeam prea bine știind că alde Vântu, Patriciu și Voiculescu vor avea liber la cașcaval. Da’ ideea de furt Îmi repugnă. Ce-ți face ideea de furt? Gicu cască ochii, aproape că se teme pentru sănătatea lui Gore. Îmi repugnă, e un termen elevat care nu vine de la elevator. Așa să știi... Pesedeul face contestație, ca să mai trăiască niște drame la sediul partidului. S-a dus Dragnea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Băse. Așa că demersul este ratat din start. Sandu Șpriț bea cu setea bețivului de cursă lungă, Însă este atent și la discuțiile de la masă. Gore, te exclud din mica noastră comunitate bahică. Tu chiar crezi că pedeleul se pretează la furt? Mă Întristezi. Și acolo unde este Întristare se lasă cu lacrimi și bocete. Ce, pesedeul n-a furat? N-a zis Ponta - Titulescu ăl mititel și fără forță pe el - că sistemul adversarilor a funcționat mai bine decât al lor
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
În altă țară. Hai să fim serioși, că beția mă face mai lucid. Am observat asta din fragedă pruncie. Se fură la patru mâini. Vadim a zis-o pe asta, nu-l agreez În toate momentele, dar a zis-o. Furtul, dragii mei, devine comoară națională, interes național, scop final al Întregii națiuni. Gicu și Gore bat palmele și varsă paharele pe gât. Da! Aici ai dat cu punctul În i, pe onoarea noastră. Se fură! Lenin o băga pe aia
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
piste de lectură, nu topuri și coronițe. Toți grafomanii cred că au sub tălpi vârfurile alpine ale artei. Toți vindicativii se cred justițiari. Încearcă să iubești măcar un om, nu omenirea. Suntem egali numai la începutul cursei. Averile dobândite prin furt nu ajung niciodată acte de mecenat. Tiranii și utopicii au crezut că pot da păcii dimensiuni milenare. Numai cel care nu are oglindă nu știe cum arată buricul pământului. E din ce în ce mai greu să menții o iluzie în viață. Unii susțin
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de ficțiune, viața noastră ar fi scandalos de pedestră. Există si genii decretate prin vot. Uneori, libertatea constă doar în posibilitatea de a schimba stăpânii. Armonia familială pare o utopie. Ar fi suficientă o stare de nonbeligeranță. Averile dobândite prin furt nu ajung niciodată acte de mecenat. În orașul nostru, autobuzele merg mai încet ca să ni se pară urbea mai mare. Iluziile și degradarea se succed precum ziua și noaptea. Cei cărora le lipsește harul dau vina pe timp. Elixiruri prepară
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
vulnerabilitate cvasigenerală. Marea poezie este o negociere cu cosmosul. La Târgu Jiu, un stâlp de pridvor spintecă infinitul. Fiorii metafizici pot fi îmblânziți prin artă. Arta ne - ar putea ajuta să ne simțim ca în prima zi a creației. Din furtul de artă și hoții ies probabil ceva mai înnobilați. Arta de consum - acest salam cu soia al spiritualității contemporane. Marii creatori de artă au fir direct cu Dumnezeu. Nu mai există mari creatori de artă. Pentru că se fărâmițează unul pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
creatori de artă au îngurgitat fecale cu pumnul. Alții - cu lingurița de argint. Răzbunarea nu înseamnă eliberare, ci o reîmprospătare a urii. Când crezi că ești înconjurat doar de dușmani, începi să - ți dai aere de mareșal. Statul pedepsește aspru furtul din buzunare. Pentru că nu suportă concurența. Toți oamenii se spală, dar unii nu schimbă apa. Asemănări între nevastă și muscă ? Păi, musca te bâzâie numai vara. Ni se înmulțesc circumvoluțiunile stomacului. Intelectualul preferă să fie condus de un cretin, decât
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ai fi avut la casa ta, dragă prietene, dacă reușeai să te însori cu o fată dintre acestea!)... După aceea, prin 1912, școala funcționa pe strada Mitropoliei, la numărul 12... Uite că se pot face și lucruri bune, nu numai furt și risipă, cum am văzut. Dar parcă am pornit pe urmele viilor, vere. Cine a spus că nu suntem pe meleagurile unde au fost vii cu asupra de măsură? Înainte însă de a vorbi de viile Galatei și Miroslavei, aș
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
paharnicului. Chiar dacă via nu se află aici la Șorogari, ci la Miroslava, am amintit-o pentru că este interesant felul cum a fost întocmit actul de întăritură dat de vodă hatmanului. Tu ai băgat de seamă că vodă povestește toată tăreșenia furtului? O ia de la capăt și o duce până la coadă. În final, spune: “Deci și domniia mea, adeverind așea, într-acesta chip, povestea lor, am pus pre Martin Panica la temniță ca să plătească caii păgubașilor ; și neavînd altă nimcă , fără numai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sclavii ce esistau spre batjocura stăpânilor lor, din oamenii fără drept, din oamenii cari siliți erau să-și năimească brațele cu orce preț spre a nu muri de foame. E atâta martiriu în căderea fiecărei femei sărace, atâta martiriu în furtul celor ce-l comit de nevoie și atâta orbire-sacrilegiu în cei ce-i condamnă. Nu invoc slăbiciunea de inimă, nu mila nimănui! Ceea ce invoc este dreptatea din însăși împrejurările acestea, este dreptul ce-l au acești oameni la esistență, un
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
272} {EminescuOpXV 273} {EminescuOpXV 274} Ce este acest x? Muncă? Nu cunoaștem munca și puterea * *** Invenție? Nici chibriturile nu le-a inventat. Moștenire? Moștenirea lui unchiul Coate-goale de la regimentul de mușchetari. De unde e dar milionul? În limba vulgară * x e furt. ["SOFISMA E ASCUNDEREA UNUI TERMEN... "] 2275B Sofisma e ascunderea unui termen al ecuațiunii. Gluma asemenea. Orice glumă e o sofismă. ["MACCHIAVELLI RECOMANDĂ... "] 2275B Macchiavelli recomandă să-ți ascunzi planurile adevărate și ceea ce arăți lumii să fi[e] mari planuri de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
formulează acești oameni sunt idealele omenirei. În ce consistă acum aceste ideale? Concret: numai în negarea interesului individual, fiind acesta baza tuturor relelor, viciilor din societate, fiind singura piedecă a bunătății absolute a oamenilor. Și-ntr-adevăr. Fără interes individual nu esistă: furt, omor, gelozie, ură, vorbire de rău (care-i numai o dejosire a altuia, spre propria sa înalțare, în fine nu esistă per primo: toate crimele și delictele oprite de legile civile, per secundo: niciunul din pacatele indicate de morală. Abstract
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fie moralismul exterior, fie deresponsabilizarea personală, indică tocmai în corupția inimii cauza primară a corupției atitudinilor și a comportamentelor existențiale ale oamenilor: „Ceea ce iese din om, aceea îl face pe om impur. Căci din inima omului ies: gândurile rele, desfrânările, furturile, crimele, adulterele, lăcomiile, răutățile, înșelăciunea, nerușinarea, ochiul rău, blasfemia, îngâmfarea, necugetarea. Toate aceste rele ies dinăuntru și-l fac pe om impur” (Mc 7,20-23). Aici nu ne găsim în fața unei judecăți nete negative din partea lui Isus asupra naturii umane
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
se repeta, și încă o dată de a deveni permanentă. 3. A treia trăsătură a structurii interne a corupției este la fel de importantă între diferitele imagini ale propagării răului, și constă în faptul că în timp ce în alte comportamente morale, precum omuciderea sau furtul, una din părțile implicate direct este subiectul lovit, în corupție este mereu un al treilea care este lovit și lezat în diferite moduri. În corupția politico-administrativă, în particular, este mereu cetățeanul sau contribuabilul, dar și ansamblul societății, care este lovit
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
a doua este aceea a voluntariștilor, adică a decizioniștilor. Cu alte cuvinte: creștinul cunoaște binele și răul din Evanghelie ori cu ajutorul rațiunii? Și prin intermediul cărei rațiuni? A cui rațiune? Dar, oare, nu este adevărat ceea ce spunea Pascal, și anume că «furtul, incestul, uciderea părinților și a fiilor, toate au fost considerate acțiuni virtuoase»? Și dacă s-ar ști doar cu mintea și nu din Revelație ceea ce este drept și ceea ce este rău, atunci le-ar mai fi teamă celor care au
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
voința acceptată a lui Dumnezeu». Pe scurt, este bine ceea ce poruncește Dumnezeu. Adaugă Scotus, tot în Ordinatio: «Multe lucruri interzise ca fiind ilicite ar putea deveni licite dacă legislatorul le-ar porunci sau cel puțin le-ar permite, de exemplu: furtul, uciderea, adulterul și altele asemănătoare, care nu implică un rău inconciliabil cu scopul ultim, tot astfel cum aportul lor nu include un bine care să conducă în mod necesar la scopul ultim». Voluntarismul lui Scotus este consecința directă a apărării
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]