4,049 matches
-
se invocă faptul că, prin eliminarea distorsiunilor fiscale, s-a asigurat liberalizarea circulației bunurilor și serviciilor economice și s-a realizat un prim pas pe drumul integrării pieței românești În macropiața europeană. În același cadru, aplicarea principiului destinației a permis generalizarea impozitării importurilor și exonerarea completă a exporturilor și a făcut posibilă cunoașterea exactă a taxei pe valoarea adăugată care grevează exporturile, respectiv rambursarea lunară a diferenței În minus aferentă operațiunilor de export. Efectele aplicării acestui principiu se manifestă, În prim
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
concretizat În orientarea empiristă care, prin proliferarea tehnicilor de culegere a datelor, a antrenat același risc pe care l-a generat și sociologismul: dezvoltarea individului În social. Dacă În orientările sociologiste subiectivitatea a fost În mod programatic exclusă din orizontul generalizărilor teoretice, rezervându-i-se o poziție subalternă față de acestea, empirismul a condus la obturarea adevăratului rol al individului În creația socială prin subordonarea lui estimărilor statistice și tehnicilor matematice de culegere și interpretare a datelor. Punctul culminant l-a atins
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adverse. Pentru a evita o asemenea poziție primejdioasă, a dominat un larg consens că „sociologia românească” nu este „materialismul istoric”. S-a avansat chiar ideea că sociologia ar trebui să aibă doar funcția de a furniza o bază empirică pentru generalizările materialismului istoric. - Pentru a evita problema dificilă a raportării sociologiei marxiste la materialismul istoric, s-a sugerat că sociologia este totalitatea științelor care studiază diferitele comunități și sfere sociale - ramurile sociologice. Prin urmare, nu o teorie a societății globale, la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rând, ea a oferit o sursă foarte importantă În sfera metodologiei, rapid asimilată. Probabil că metodologia a fost elementul central al relansării sociologiei românești, conferindu-i și o caracteristică pronunțat empiristă. Empirismul a fost un mijloc de protecție, evitându-se generalizări și explicații expuse reacțiilor ideologice și politice negative ale regimului, dar a reprezentat și un instrument important al reformei sociale. Sociologia românească s-a fundat, În consecință, pe paradigma universală a sociologiei, mai ales cum fusese ea dezvoltată În Occident
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
G1 este alcătuită preponderent din femei văduve care dispun de pensii foarte mici. Se desprind de aici câteva concluzii: În primul rând, pe ansamblul generației G1, nivelul mediu al veniturilor este foarte scăzut; În al doilea rând, se constată o generalizare a pensiilor - de bază și suplimentare -, precum și o Îmbunătățire a condițiilor de viață față de cele ale părinților lor. Generația-„pivot” sau intermediară (G2) este născută Între 1939 și 1943 și a beneficiat de extinderea educației generalizate, de „prima explozie școlară
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pozitive și eficiente și În consecință se tem să Încerce. Acest lucru creează un fel de „retorică sterilă”, În care educatorii se simt „prinși”, exprimându-și acordul pentru dezvoltarea parteneriatelor, fără a Întreprinde Însă nici o acțiune. Putem afirma, fără pretenția generalizării concluziilor cercetării, că În sistemul de Învățământ preuniversitar din țara noastră parteneriatele școală-familie-comunitate se află doar În stadiul de deziderat. Credem că din factorii explicativi responsabili de această stare de fapt fac parte: lipsa organizării instituționale necesare funcționării parteneriatelor, cadre
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de altă parte, arată că „În chimie metodele noastre ne permit a face să varieze Într-un chip regulat și prevăzut proprietățile materiei” (p. 126). Din punctul de vedere al explicării, oamenii de știință pozitivă sunt Înțeleși a privi aceste generalizări ca mijloc de a Înțelege faptele individuale. Spre pildă, dl Picard susține că „noi constatăm faptele prin observare și experiență și, legând laolaltă faptele una de alta, prin relații nemijlocite, ajungem la niște noțiuni de un ordin mai obștesc care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nedefiniți, pe care Îi numim teorie sau formă” (p. 91). Dl Le Dantec susține, vorbind de fiziologie, că „obiectul acestei științe este explicarea fenomenelor vieții, adică ridicarea lor la legile generale ale fenomenelor naturale” (p. 181). Aceste două funcții ale generalizării științifice, prevederea și explicarea, sunt date chiar ca una condiționând pe cealaltă. Dl Picard afirmă că „noi Înțelegem un fenomen, când, cu ajutorul cunoștințelor noastre, 1-am fi putut prevedea” (p. 15). Din acest punct de vedere judecă acest Învățat și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se poată preciza cauzele” (p. 25). Din aceste citații rezultă că reprezentanții științelor pozitive Închipuie astfel rolul științei: știința este realitatea Însăși percepută de inteligența noastră prin prisma conceptelor generate, ceea ce-i dă putința de a prevedea fenomenele viitoare. Aceste generalizări conțin În același timp explicarea acestor fenomene; căci ele ne dezvelesc cauzele producerii lor. Istoria, dimpotrivă, ar fi un mijloc mult mai nedesăvârșit de explicare, căci ea nu face decât a povesti evoluția fără a putea preciza cauzele fenomenelor. Să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai mare va provoca nebunia; dar, cu toate că aceste prevederi sunt În totul sigure, explică ele oare cât de puțin fenomenele? Cauza unui fenomen și deci explicarea lui nu poate reședea În Însăși legea lui de producere; căci, legea nefiind decât generalizarea fenomenului, ar urma că acesta din urmă s-ar explica prin el Însuși, ceea ce ar fi absurd. Dacă s-ar admite acest principiu logic, s-ar ajunge la foarte stranii rezultate. Dacă s-ar Întreba, bunăoară, din ce cauză piritul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În sânul timpurilor care nu au sosit Încă. Dar științele dezvoltării: geologia, transformismul, preistoria și istoria, posedă și ele noțiunile lor obștești: nu legi, dar serii de fapte succesive, și pretinsele legi sociologice nu sunt și nu pot fi decât generalizări de serii. Generalizarea fiind Însă rezultatul abstracției, ea nu se poate Întinde decât asupra obiectelor, noțiunilor și deci și a seriilor similare. Seriile Însă sunt totdeauna deosebite și limitate În spațiu, ele nu se aseamănă Între ele și, dacă vrem
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care nu au sosit Încă. Dar științele dezvoltării: geologia, transformismul, preistoria și istoria, posedă și ele noțiunile lor obștești: nu legi, dar serii de fapte succesive, și pretinsele legi sociologice nu sunt și nu pot fi decât generalizări de serii. Generalizarea fiind Însă rezultatul abstracției, ea nu se poate Întinde decât asupra obiectelor, noțiunilor și deci și a seriilor similare. Seriile Însă sunt totdeauna deosebite și limitate În spațiu, ele nu se aseamănă Între ele și, dacă vrem să le simplificăm
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
stabilită este temporară. Invers, dacă comportamentul învățat rămâne neschimbat în ciuda schimbărilor importante ale mediului, acesta riscă să devină un neadaptat, și chiar un caz patologic. Si, tot în termenii adaptării, putem interpreta procesul de diferențiere a stimulului sau, invers, de generalizare a stimulului. Invățarea răspunsului se face, deci, prin contiguitatea stimulilor, după un model unidirecțional simplu, de tip stimul-răspuns. Acest model este adaptat în special studiului fenomenelor viscerale. El este mai puțin adaptat în ceea ce privește studiul funcțiilor de relație, care depind de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de inhibiție”. Conștient de importanța limbajului, el propune propria sa concepție privind însușirea și utilizarea acestuia. El îl numește cel de al doilea sistem de semnalizare, deoarece cuvântul este în cadrul limbajului un „semnal al semnalului”. Acest sistem permite accesul la generalizarea semantică și introduce simbolul în comportamentul uman. Surprins de faptul că animalele de experiență nu se condiționează toate în aceeași manieră, Pavlov pune bazele unei tipologii fondate pe echilibrul dintre excitație și inhibiție. Trebuie să vedem în această tipologie, reluată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la ce te-ai gândit? Ele pot fi incluse într-o sarcină care are drept temă auto-observația. Istoria comportamentului problemă arată dacă aceste evenimente au avut de la început acest rol, sau dacă acesta a fost dobândit în cadrul unui proces de generalizare. Astfel, un comportament agorafobic de evitare apare pentru prima dată într-un anumit spațiu într-o situație precisă, apoi se poate generaliza la alte spații. Uneori, stimulul discriminativ aparent este elementul final al unei secvențe pe care trebuie s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acoperă următoarele domenii: managementul simptomelor, educația pentru tratamentul neuroleptic, muncă și căutarea unui loc de muncă, activități în timpul liber. Mai multe meta-analize au confirmat importanța programelor de dezvoltare a abilităților sociale. Conform rezultatelor, aceste tehnici sunt eficiente, dar problema rămâne generalizarea beneficiilor, care pare reală dar încă prea modestă. Intr-un studiu recent, Granholm și al. au evaluat eficiența a douăzeci și patru de ședințe săptămânale, în care s-au folosit diverse tehnici de antrenament pentru obținerea competențelor sociale (tehnici cognitive și comportamentale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a informației este calificat drept „proces cognitiv”. Sunt descrise mai multe astfel de mecanisme cum ar fi: - inferența arbitrară (a trage concluzii fără dovadă). - abstracția selectivă (focalizare excesivă asupra unui detaliu, o ipoteză, fără a ține cont de context), - suprageneralizarea (generalizare excesivă a unei observații), - personalizarea (a-și atribui în mod exagerat responsabilitatea), - maximalizarea (eșecurilor), - minimalizarea (reușitelor). Rezultatul acestui proces este denumit „eveniment cognitiv” și reprezintă ceea ce este cel mai direct accesibil conștiinței individului (monolog interior, gând automat, gând dihotomic, atribuire
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reanalizate în permanență. 13 Bulimia François Nef, Yves Simon∗ 1. Contribuții teoretice Descriere Modele explicative Terapiile validate empiric 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Principii terapeutice generale Evaluare clinică Desfășurarea terapiei Rezultatele actuale ale terapiei 3. Discuții Despre caz și generalizarea sa Caracteristicile psihoterapiei bulimiei Rezultate și perspective Bibliografie 1. Contribuții teoretice Bulimia este o tulburare psihologică recunoscută de aproximativ treizeci de ani. Pentru tratarea acesteia au fost propuse mai multe tratamente validate emipiric. Descriere Definiția bulimiei Bulimia este o tulburare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care practică TCD oferă pacientului intervale orare în cadrul cărora aceasta poate să-l contacteze prin telefon pentru a obține un sprijin în aplicarea competențelor sale privind controlul situațiilor dureroase. Primul obiectiv al acestor consultații telefonice este acela de a permite generalizarea competențelor la situațiile cotidiene în vederea însușirii lor. Este, de asemenea, un excelent cadru de antrenament pentru a învăța pacientul să ceară ajutor de la ceilalți într-o manieră adecvată. Consultațiile telefonice sunt concepute astfel încât să reducă contactele cu terapeutul care ar
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
după un interval mediu de 2-3 săptămâni de la infecția streptococică și are caracterele generale ale sindromului nefritic acut manifest prin: - edeme albe, pufoase, moi, inițial localizate palpebral și suborbitar, ulterior la membrele inferioare, lombare, accentuate vesperal și cu tendință la generalizare - HTA moderată dar cu evoluție posibilă spre edem pulmonar acut sau encefalopatie hipertensivă în special la copiisindrom urinar: oligurie cu densitate urinară normală sau crescută, proteinurie modestă (0,5-1 g/24 ore), hematurie microscopică, mai rar macroscopică, însoțită de cilindri
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
au însumat eforturi laborioase de cercetare istorică, de „arheologie socială” (Stahl, 1939; Abraham și Chelcea, 1996, 106 și urm.); - formularea conceptelor complexe de bugete țărănești de tip autarhial, capitalist, proletar, mixt s-a întemeiat pe analize economice și statistice comparative; - generalizarea empirică referitoare la vechea structură a satului Cornova ca sat de mazili, ce infirma supoziția originii iobage a acestei comunități, a necesitat activități de cercetare specifice privind reconstituirea social-istorică pe baza tehnicii „ridicării topografice” simultan cu studiul distribuției populației în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
numeroase teorii: omul de știință ingenuu, leneșul cognitiv, inferența corespondenței etc. (Chelcea, 2002, 42-52). În cele ce urmează voi semnala aspectele psihologice ce intervin în construirea opiniilor despre criminalitate (vezi Ericson, 1992, 121-124). Suprageneralizarea În general, tendința de a face generalizări pornind de la un singur caz este foarte puternică. Amos Tversky și Daniel Kahneman (1971) au demonstrat cât de puternică este influența unui singur caz în formarea atitudinilor și a opiniilor. Acest lucru este adevărat și în legătură cu părerile despre criminalitate. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
noilor TI: descentralizarea puterii informatice și a stocării datelor și deplasarea către utilizator; utilizarea pe scară largă a telecomunicațiilor care face legătura electronică între diferitele componente ale sistemelor informaționale. Un important rezultat al amplorii și dezvoltării tehnologiei informaționale îl constituie generalizarea sistemelor informatice. Sistemele informatice constituie cadrul de pătrundere și de aplicare a tehnologiei informaționale în organizații, dar nu numai, aceasta influențând evoluția și dezvoltarea sistemelor informatice. În acest sens, tehnologia informațională ar cuprinde, pe lângă elementele care asigură colectarea, prelucrarea, stocarea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
acestei tehnologii a fost determinată de răspândirea, pe scară largă, a calculatoarelor personale, de dezvoltarea capacităților și perfor manțelor componentelor și perifericelor calculatorului ce permit tratarea, depozitarea și distribuția datelor multimedia, de realizarea de afișaje video de înaltă calitate și generalizarea interfețelor grafice, utilizator ce permite realizarea unor prelucrări altă dată complexe și mai dificil de obținut, de răspândirea și standardizarea plăcilor de sunet, de dezvoltarea tehnologiilor de stocare, care au permis creșterea volumului de date (apariția CD-ROM-ului și a altor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
devine din ce în ce mai mult un serviciu pentru un public avid de a descoperi cât mai multă informație, de diferite tipuri, prin intermediul televizorului sau monitorului, al sintetizatorului muzical sau al televiziunii interactive. Trecerea de la profesional către marele public este facilitată și de generalizarea unor interfețe utilizator prietenoase, asigurate în general prin simboluri recunoscute de întreaga lume: pictograme, opțiuni de meniu, zone de dialog, butoane de control etc., mijloace prin care utilizatorului i se asigură un acces rapid la aplicații informatice și la informații
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]