4,554 matches
-
Vasile Posteucă, Ion Sân-Giorgiu, Al. Petru Silistreanu, Ion Țolescu. Alte numere publică fragmente de proză contemporană, semnate de Șt. Georgescu Olenin, J. N. Manzatti, D. Dumbravă, N. Novac, Ion Simionescu, portrete literare și comentarii critice de Pamfil Șeicaru. Grupajele tematice (Geneza unei gazete, 1959) și calendarul cultural (Unirea Principatelor, 1959, 120 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu, 1961) pun în circulație adeseori autori și texte interzise în țară, unde - după expresia lui Pamfil Șeicaru - „în cuprinsul cazarmei ideologice (colonia sovietică
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
învârtea în jurul bisericii. Prin urmare, prin aceste imagini se fixează reperul, punctul fix de la care pornind, imaginarul începe să se extindă ulterior, apelând la alte izvoare. Să luăm câteva exemple ilustrative, majoritatea din iconografia Vechiului Testament. De pildă, scena din Geneză, cu Adam punând nume animalelor este foarte expeditivă; animalele sunt numite generic, lipsesc individualitățile: "Raiul sau grădina cu pomi de multe feluri și flori multe; și Adam șezând în mijlocul lor, având mâna dreaptă întinsă, iar cealaltă pusă deasupra genunchilor; și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai bine spus, acest regn, universul întreg este conceput ca un nesfârșit vertij de semne în care omul trebuie să se descurce cu ajutorul textelor sfinte. Pentru Origen, de pildă, animalele nu sunt decât instrumente alegorice. Referindu-se la pasajele din Geneză privitoare la crearea animalelor, el interpretează astfel: Cred că, dacă mintea noastră a fost luminată de către singurul nostru soare, Hristos, se dă poruncă pe urmă ca din acele ape care sunt în ea să se ivească târâtoare și zburătoare ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
invizibil" era cel care îl preocupa pe omul medieval, pentru care elementele concrete ale naturii trimiteau obligatoriu la cele abstracte, transcendente. Așa se face că încă din Evul Mediu timpuriu principala sursă de cunoaștere a naturii devine Biblia. Cum în Geneză animalele sunt create de Dumnezeu înaintea omului, dar cade în grija acestuia să le numească, o relație specială pare a se înfiripa între om și animal. Mai ales că, cel puțin înainte de căderea în păcat, nu exista nici un temei pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai puternică decât cea antică, evocată mai înainte: cu cea biblică. "Din cele treisprezece referințe din Biblie, cuvântul lup este folosit în primul rând ca o metaforă pentru lăcomie și distrugere", observă un cercetător al problemei 7. Dacă în Vechiul Testament (Geneza 49, 27, Ezekiel 22, 27) imaginea este aceea concretă a prădătorului feroce, în Noul Testament lupul capătă meschina sarcină de a-l simboliza pe diavol, care, asemenea lui, dă iama în oile Domnului. "Iată, Eu vă trimit ca pe niște oi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Biblia, versiunea Anania, p. 1624. 13 Philon din Alexandria, Comentariu alegoric al Legilor sfinte după Lucrarea de șase zile, traducere, introducere și note de Zenaida Anamaria Luca, Editura Paideia, București, 2002, p. 61. 14 Origen, Omilii, comentarii și adnotări la Geneză, ediție bilingvă, studiu introductiv, traducere și note de Adrian Muraru, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 139. 15 Ibidem, p. 141. 16 Sfântul Augustin, Despre Geneză în sens literal, traducere de Iulian Popescu, Editura Minerva, București, 2008, p. 99. Din păcate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Anamaria Luca, Editura Paideia, București, 2002, p. 61. 14 Origen, Omilii, comentarii și adnotări la Geneză, ediție bilingvă, studiu introductiv, traducere și note de Adrian Muraru, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 139. 15 Ibidem, p. 141. 16 Sfântul Augustin, Despre Geneză în sens literal, traducere de Iulian Popescu, Editura Minerva, București, 2008, p. 99. Din păcate, traducerea este, adesea, ilizibilă, ignorând normele elementare ale limbii române. De aceea, ne-am și permis să intervenim. 17 Idem, p. 100. 18 Origen, op. cit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Biblia, versiunea Anania, p. 1624. 209 Philon din Alexandria, Comentariu alegoric al Legilor sfinte după Lucrarea de șase zile, traducere, introducere și note de Zenaida Anamaria Luca, Editura Paideia, București, 2002, p. 61. 210 Origen, Omilii, comentarii și adnotări la Geneză, ediție bilingvă, studiu introductiv, traducere și note de Adrian Muraru, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 139. 211 Ibidem, p. 141. 212 Sfântul Augustin, Despre Geneză în sens literal, traducere de Pr. Prof. dr. Iulian Popescu, Editura Minerva, București, 2008, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Anamaria Luca, Editura Paideia, București, 2002, p. 61. 210 Origen, Omilii, comentarii și adnotări la Geneză, ediție bilingvă, studiu introductiv, traducere și note de Adrian Muraru, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 139. 211 Ibidem, p. 141. 212 Sfântul Augustin, Despre Geneză în sens literal, traducere de Pr. Prof. dr. Iulian Popescu, Editura Minerva, București, 2008, p. 99. Din păcate, traducerea este, adesea, ilizibilă, ignorând normele elementare ale limbii române. De aceea, ne-am și permis să intervenim. 213 Idem, p. 100
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
izvorul tuturor creațiilor omenești, atât a celor naturale, cât și a celor supranaturale. De exemplu, societățile primitive își justifică existența prin primele narațiuni despre creația omului, pe care le găsim la popoarele Mesopotamiei (cf. Epopeea lui Ghilgameș) sau chiar în Geneză. Mitologia greacă, cu zeii și eroii ei, constituie fundalul pe care se desfășoară epopeile homerice. Din acest trunchi primordial al imaginarului se hrănesc majoritatea povestirilor și a romanelor actuale de fantasy. Toate acestea pot părea destul de îndepărtate de SF, dar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
foarte neașteptat, amestecând clonarea și manipularea cromozomilor. Pornind de la un element prelevat de la un individ, un cercetător înlocuiește perechea XY a eșantionului cromozomial cu o pereche XX. Obține astfel un individ aproape asemănător, dar de sex diferit. Știm că, potrivit Genezei, lui Adam i s-a prelevat o coastă din care a fost creată femeia. Știința noastră modernă va fi curând capabilă de astfel de reușite, dar SF-ul, în speculațiile lui, a anticipat anumite modalități, devenite de atunci desuete. Când
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
atunci desuete. Când Mary Shelley scrie Frankenstein sau Prometeul modern, nu e vorba de o clonare. E mai degrabă o încercare de a da viață unui patchwork din bucăți de cadavre și deșeuri animale reconstituite în formă umană. Legătura cu Geneza este totuși prezentă, căci creatura fără nume a doctorului Frankenstein îi mărturisește acestuia: "Aș vrea să fiu Adam al tău". Aspectul acesta blasfemiator, cu un savant care se prezintă ca un zeu, îl vom regăsi la H. G. Wells, în Insula
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
oameni pentru a furniza "piese de schimb" umane. Să cităm în încheiere exemplul halucinant din O planetă numită Shayol (1961) de Cordwainer Smith, unde se cultivă pe condamnați organe care cresc din nou după ce sunt prelevate. Cum am văzut în Geneză, clonarea, care este o manipulare genetică, se poate combina cu alte tipuri de intervenții pentru a obține mutații de orice gen pornind de la omul sau de la orice animal. Astfel a imaginat SF-ul, pentru colonizarea lumilor, mutația dirijată a pământenilor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de firma Rossum și folosiți ca lucrători la operațiuni pe care le execută fără să aibă nici cel mai mic drept, înainte de a se revolta împotriva creatorilor lor. Ultimul om (un savant) trimite un cuplu de roboți în afara scenei, parodiind Geneza: "Du-te, Adam; du-te, Eva, îi vei fi soție". În ciuda numelui de "robot", ei sunt androizi, asemănători la înfățișare cu oamenii și concepuți în mod industrial. Asemănarea androizilor cu oamenii va provoca, mai târziu, probleme existențiale bine abordate în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de William Cullen (1709-1790), a fost și el susținut de un experiment al lui Claude Bernard, devenit celebru: apariția glucozuriei după înțeparea planșeului ventricolului IV din hipotalamus („la grande piqure”). Ulterior, au existat numeroși susținători ai rolului componentei nervoase în geneza diabetului. Pancreasul a fost unul dintre organele puțin studiate în vechime. Tradițional, se considera că el are rolul de a umple spațiul gol dintre ficat, stomac, splină și rinichi. În timpurile mai apropiate, descoperirile anatomice, precum descrierea canalului pancreatic de către
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
sunt primii care descriu boala mitocondrială. În anul următor (1963), Erol Cerasi și Rolf Luft descriu deficitul insulinosecretor din T2DM (Lancet ii: 1359-1361). Implicarea mitocondriei în această tulburare nu a fost avansată la acea vreme. Argumente pentru participarea ei în geneza diabetului au fost aduse ulterior. Intuitiv susținem cu tărie o asemenea intervenție, întrucât însăși natura diabetului (de tulburare a metabolismului energetic) o presupune. Cu toate investigațiile pe care le-am făcut, nu am identificat până în prezent în România nici un laborator
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
îl ascund acestea, mai precis care sunt derapajele sale existențiale ce au generat patogeneza. Fiind o tapiserie complexă, cu rădăcini pluridimensionale, care provin deopotrivă de la nivel fizic, energetic și spiritual, în orice maladie, turbulențele afective ocupă un loc important în geneza ei. Și poate că nu este greșit să afirmăm că fiecare boală reprezintă un mod camuflat prin care recunoaștem că nu beneficiem de suficientă iubire. în acest sens, D. Constantin-Dulcan (2008), menționează că la Congresul Mondial de Psihosomatică, desfășurat la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al., 2007, p. 226). Reziliența presupune o viziune salutogenă (centrată pe sănătatea mentală, pe descifrarea mecanismelor care susțin sănătatea persoanei expusă riscurilor sau adversităților, traumelor, evidențiind factorii care previn dezvoltarea tulburărilor psihice) în locul patocentrismului, axat pe tulburările mentale, etiologia (cauzele), geneza (mecanisme declanșatoare), nosologia (descrierea caracteristicilor distinctive) și nosografia (clasificarea) lor (Ionescu, 2010). Din această perspectivă, recentul concept de reziliență asistată, lansat de Șerban Ionescu, își va dovedi în viitor cu siguranță valoarea, având ancore serioase în noua orientare pozitivistă în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
facil) și nici cele de mediu (coeziunea socială sau criminalitatea sporită), ci interacțiunea dintre acestea. Rutter (2007) remarcă faptul că influențele extrafamiliale pot modera, diminua, efectele relațiilor intrafamiliale și că mecanismele de coping se dovedesc a fi factori importanți în geneza rezilienței individului. în orice caz, acumularea de evenimente nefericite duce la diminuarea rezilienței persoanei (copil, adult) sau a grupului, în vreme ce o scădere a intensității stresului la nivelul comunității și al familiei sprijină reziliența indivizilor. Așadar vedem cum reziliența care există
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acestor terapii de a preveni complicațiile cardiovasculare nu a fost demonstrată la nici o populație. Următorul pas a fost cel al demonstrării de manieră prospectivă și într-o cohortă importantă de pacienți cu insuficiență renală a relației dintre prezența anemiei și geneza/progresia anomaliilor ecocardiografice. Acest obiectiv a fost realizat prin studiile prospective multicentrice efectuate de către nefrologii canadieni. într-o investigație [Levin et al., 1999] cuprinzând 446 de pacienți cu IRC în stadiile predialitice (clearance creatininic mediu 36,3 ml/min), urmăriți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
RR = 1,28 x) și a dilatării cardiace (risc relativ RR = 1,42 x). Rolul central al anemiei în progresia anomaliilor structurale cardiace din uremie este ilustrată de studiul lui Huting et al., care demonstrează independența anemiei față de HTA în geneza anomaliilor morfologice cardiace discutate mai sus acestea fiind prezente și la pacienții normotensivi! [Huting et al., 1988]. Impactul major, independent, al anemiei în geneza anomaliilor ecocardiografice progresive are un corespondent firesc în plan clinic și în cel al supraviețuirii: scăderea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
uremie este ilustrată de studiul lui Huting et al., care demonstrează independența anemiei față de HTA în geneza anomaliilor morfologice cardiace discutate mai sus acestea fiind prezente și la pacienții normotensivi! [Huting et al., 1988]. Impactul major, independent, al anemiei în geneza anomaliilor ecocardiografice progresive are un corespondent firesc în plan clinic și în cel al supraviețuirii: scăderea cu 1,0 g/dl a Hb reprezintă un factor independent de risc pentru apariția insuficienței cardiace de novo (RR = 1,49), recurente (RR
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
o puternică individualitate și propria lor presă) Transilvania. b. Primul capitol, Biserica Catolică și mijloacele de comunicare socială, este mai curând unul introductiv în problema mediilor de informare și comunicare catolice, care are sarcina de a ne pregăti pentru înțelegerea genezei și evoluției presei catolice din România. Meritele autorului sunt legate de capacitatea de sinteză a evoluțiilor presei catolice din Spania, Italia și Franța (subcapitolul I.3), dar mai ales de încercarea de a înțelege modul în care Vaticanul a regândit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a întâmplat?), ori dacă trece de acest nivel, căutând să răspundă la chestiunea explicativ-cauzală de ce?. Semnificația conceptului de "explicație" (în istorie) poate fi redus, conform lui Topolski 17, la: 1. explicația descriptivă (prin descriere); 2. explicația genetică (prin cercetarea genezei); 3. structurală (stabilind locul în structură); 4. explicația prin definiție și 5. explicația cauzală (prin cercetarea cauzelor). În narațiunea istorică se face distincția între descriere și evaluare, adică între a spune ce s-a întâmplat și între judecățile de valoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
organizare a acesteia, raportul cu statul și schimbările social-politice din prima jumătate a secolului al XX-lea. Ulterior în Presa catolică din România. Prezentare generală, facem un inventar și o radiografie a publicațiilor catolice din perioada supusă cercetării (pornind de la geneza presei catolice din teritoriile românești), focalizându-ne atenția asupra tipăriturilor greco-catolice din Transilvania. Ultimul subcapitol al capitolului al doilea Publicațiile catolice din arhidieceza de București și dieceza de Iași cuprinde prezentarea tipăriturilor din diecezele ce se suprapun geogeafic peste zona
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]