4,229 matches
-
orașul și toată lumea, când o scotea la plimbare. Se sculă și văzu pe noptieră Planeta de damă pe care, la Giurgiu, papagalul unui flașnetar sașiu i-o trăsese din coș. Abia acum o citi, punându-și ochelarii: „Îți place a glumi, a petrece cu prietenii, din care cauză multe dame te invidiază, dar inima ta este numai a aceluia cu care ești căsătorită. Vei trăi 80 de ani. În bună căsnicie vei trăi. Și de bărbatu-ți n-ai a te
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-l știi, era un Armand Duval care-ți rupea inima. Am fost odată sus, în șopronul casei lui, unde se adunau tinerii și el exersa tot felul de roluri, era plin de șarm. S-a îmbolnăvit de tuberculoză și unii glumeau: ai luat oftica de la dama dumitale cu camelii. După o cură la Reichenhal care nu i-a fost de nici un folos, a venit înapoi, și toamna, într-o zi blândă, s-a stins ușor, ca lumânarea. L-au expus la
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nu adusese nimic pentru noi, s-a bâlbâit în scuze, dar noi știam că n-are bani și tot mama a spus râzând: — Cizmarul n-ajunge să-și facă cizme, iar falsificatorul de bani n-apucă să-și fabrice bani. Glumesc, să nu vă supărați pe mine, dar să știți că v-am îndrăgit deja ca pe Jacques și pe Julie, vă puteți socoti din familie. Cadoul pe care ni l-ați făcut este chiar prezența dumneavoastră, ne-a prins tare
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
gândit la el ca la un bărbat singur. Pentru prima oară m-am gândit la el ca la un bărbat. Pentru prima oară am văzut că are un chip frumos, o frumusețe care-i venea din interior. Am încercat să glumesc, simțeam un fel de primejdie pentru bucuria mea de a-l vedea mereu pe la noi: — Vrei să spui că de-obicei gândul la mine te-adoarme, atât de interesantă îți par? Ar trebui să mă simt ofensată, dar pe dumneata
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nu mai avem nevoie, vino iute să-mi dai de veste. Atunci simți nea Cercel o lance pe dinăuntru și-și acoperi burta cu amândouă mâinile, ghemuindu-se cu un icnet de parcă s-ar fi înecat. — Nevastă! — Nu-i acasă, glumi ea, fiindcă gândurile despre cai și ajutoare în gospodărie o binedispuneau. — Eu nu mă duc azi la muncă, mă duc la doctor, spuse bărbatul cu glas stins. Cred că nu-i bine cu burta mea. Femeia se sperie rău. Îi
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
direcția Ambasadei! Jos mâinile de pe Cuba!... Amy go Home!"etc, etc. Îndemnul solemn, amplificat de portavoce și însoțit de amenințări cu pumnul ridicat deasupra capetelor tuturor de un personaj atât de important, a tăiat din start orice dorință de a glumi. Pe tot parcursul drumului, de strigat nu a strigat nici o lozincă însă, odată ajuns, a aruncat în apropierea Ambasadei cu mânie și sete chiar cu un sentiment de satisfacție, s-ar putea spune, cu aceeași satisfacție pe care o au
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
apelez la părinți. Au cheltuit destul cu mine. E cazul să mă opresc. Aștept să iau primul salariu. Nu vă faceți probleme, până la botez mai e! Doar noi suntem nașii și drepturile noastre nu au fost încă contestate de nimeni, glumi domnul Carp și zâmbi cu subînțeles soției. Această discuție a avut influență și asupra celorlalți călători. Ei au devenit mai veseli și mai vioi. Nașterea unui copil bine dispune și pe cei mai posomorâți telurici. În vagon căldura se instalase
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cincia. Deci viitorul soț, în același timp și tatăl fetiței, dispăruse complet și pentru totdeauna din viața ei. Bolnavă, rămasă singură, înainte de naștere, presimțea că va muri și ne-a rugat să-i înfiem copilul. La început am crezut că glumește și i-am promis tot în glumă, cu oarecare reticență, ca apoi să se întâmple și ce s-a presupus a fi mai rău. Ce a urmat e greu de povestit. Numai noi știm prin câte am trecut ca să o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că e un tanchist roșu îmbrăcat în negru, apoi l-a confundat cu un hornar rătăcit în timp și spațiu, dar care aduce noroc, apoi, când acesta era gata să-l înșface, și-a dat seama că nu e de glumit. Puțin mai la stânga, chiar pe trotuar, alți doi înalți și drepți, ca două lumânări de nuntă în mâinile unui naș sever, erau atenți la mișcările primului, gata să intervină în caz de necesitate. Pentru a înlătura orice bănuială în legătură cu bunele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tot nu ar fi rămas atât de uimit. De aceea, numai după ce s-a scurs un timp suficient pentru a sorbi în liniște o ceașcă de cafea chiar și opărită, abia bâigui: Nu-mi vine a crede... Vorbești serios sau glumești? Cât se poate de serios. Mâine ne conduce cineva cu mașina la București; vom fi cazați câteva zile la "Flora", după care, cu avionul... Ce vei face acolo; ai rude, la cine vei locui? Bineînțeles, deocamdată la fratele tatălui meu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a codit puțin, s-a decis să-l îndrume exact: Dacă vă grăbiți s-ar putea să ajungeți cortegiul funerar din urmă! Acu zece, cel mult cincisprezece minute a plecat de aici. În primele secunde crezu că invalidul din fața lui glumește, în următoarele se făcu roșu ca racul, apoi stătu puțin pe gânduri, flasc aruncă buchetul cu trandafiri tot roșii peste un gard, făcu stânga-mprejur ca în front și fuga spre locul indicat! Nu mai avea nevoie de explicații suplimentare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
soțului meu, printre altele că iubiți mult sporturile de iarnă, în special schiurile. Iar el v-a moștenit pe dumneavoastră. Douăzeci și nouă de ani, șaizeci și patru de kilograme, un metru și șaptezeci și cinci, tocmai bun de însurat, ținu să glumească Mișu în treacăt. După un scurt dialog nostalgic ce evoca trecutul s-a ajuns la subiect. Bidaru și soția lui au fost prinși, de la bun început, între ciocan și nicovală. În timp ce Mișu era hotărât să se căsătorească imediat cu persoana
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Același sfat i l-am dat și eu! interveni mama lui puțin contrariată însă entuziasmată! Să aibă timp să se cunoască mai bine! În primul moment, Mișu a privit refuzul ca pe o glumă. Când se convinse că nimeni nu glumește, se schimbase la față, se făcu livid, ca și cum ar fi fost turnat din ceară. Dacă incidentul s-ar fi întâmplat altundeva, în vreun restaurant sau chiar în plină stradă, nu ar fi ezitat, l-ar fi strâns de beregată, dar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un cimitir înghețat, la o oră matinală, când și preoții încă dorm liniștiți lângă coanele lor preotese, acolo nu au ce căuta decât morții în cavourile de piatră și, probabil, strigoii, dacă or fi existând. O fi înviat vreun mort, glumi în sinea sa Bidaru grăbind pasul pentru a ajunge la timp la datorie. O tradiție ce se încetățenise în ultimul timp în organizarea eficientă a timpului era ca în pauza mare, care ținea exact douăzeci de minute, profesorul de serviciu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din partea Istorisiri nesănătoase fericirii 153 ei!”, era părerea fiului ei și vorba ce-i ieșea lui cel mai des din gură pe tema aceasta, atunci când se referea la mama sa. De bună seamă, există lucruri cu care nu se poate glumi, iar religia cu siguranță că este unul dintre ele. Însă Șerban își permitea ușor și fără vreo excepție, mai ales în ultima vreme, să facă glume zeflemitoare despre purtarea, adusă până la extreme, a mamei sale. Pentru dânsul, asta apărea mereu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pe zi ce trece și nu-mi explic de ce oare. Poate că mi se trage de la prea multe păcate, iar acum îmi primesc, pur și simplu, pedeapsa cuvenită. Cine știe, probabil că am spânzurat prea multe pisici, atunci când eram mic... Glumesc, firește. Dar, într adevăr, de un amar întreg de vreme tot sunt bântuit de o sumedenie de gânduri groaznice, unele dintre cele mai imorale, mai mârșave și mai rare (cred). Până și în somn am ajuns să le visez, iar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
județul... Discuția noastră, evident, devenise periculoasă. Cu atât mai mult cu cât interlocutorul meu putea să bată șaua anume, ca să mă bage pe mine la apă, ceea ce nu credeam totuși că s-ar putea întâmpla. Nu vă e frică să glumiți așa? - îl consolez eu pe Regizor. Crezi că se poate glumi altfel? - zâmbește el cu privirilei sclipitoare, ca atuncea când profesorul de matematică, dându-i elevului, o problemă dificilă de rezolvat, așteaptă să vadă cum se descurcă acesta, la tablă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cât interlocutorul meu putea să bată șaua anume, ca să mă bage pe mine la apă, ceea ce nu credeam totuși că s-ar putea întâmpla. Nu vă e frică să glumiți așa? - îl consolez eu pe Regizor. Crezi că se poate glumi altfel? - zâmbește el cu privirilei sclipitoare, ca atuncea când profesorul de matematică, dându-i elevului, o problemă dificilă de rezolvat, așteaptă să vadă cum se descurcă acesta, la tablă. Deja se crease terenul propice unor confesiuni mai serioase. Limbut cum
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ce-i drept, slabă de înger, iar el plin de bani și...Fostul meu soț nu va ierta niciodată această greșeală. Zicea că va merge până-n pânzele albe numai să ne vadă pe amândoi rași de pe suprafața pământului. Tu nu glumești? - o privesc insistent. N-am cum să glumesc. Raiul petrecut cu celălalt soț, chiar dacă în sinea mea nu-l iubeam deloc, s-a transformat alături de actualul soț, în iad. E adevărat. Gicu e mai tânăr decât Vlad. Tot ce spun
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
plin de bani și...Fostul meu soț nu va ierta niciodată această greșeală. Zicea că va merge până-n pânzele albe numai să ne vadă pe amândoi rași de pe suprafața pământului. Tu nu glumești? - o privesc insistent. N-am cum să glumesc. Raiul petrecut cu celălalt soț, chiar dacă în sinea mea nu-l iubeam deloc, s-a transformat alături de actualul soț, în iad. E adevărat. Gicu e mai tânăr decât Vlad. Tot ce spun acum se poate verifica. Acesta e adevărul gol
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și spun îndrăgostiții. Te iubesc, Iozefina. Și eu te iubesc, Gerard. Acestea fiind zise, dragilor, în fața Altarului Iubirii, sunteți cununați pe viață - zice Roji pleznindu-și mâinile. E adevărat? - întreabă ca buimacă, Iozefina. E adevărat, numai că toate astea vă costă - glumește Roji destul de forțat Trebuie să mai și bem ceva cu această ocazie, nu? Roji dispare puțin după paravanul unde avea improvizat un lavoar cu prosop și săpun și revine cu o sticlă de lichior cu etichetă jos pălăria și un
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu ceva, nu întârzie să-ți plângă de milă și să te bandajeze. L-a mișcat - explică Iozefina poate că peisajul cu chiloții mei cei mov de pe dormeză, și cu sutienul cel negru, cumpărate amândouă azi... Acuma de ce minți, Iozefina ? - glumi Valy exagerat - spune-i că le-ai dat jos de pe tine când ai auzit că-ți vine iubitul și ai rămas goală pe sub fusta aceea la modă. Nu fi o scroafă ordinară! Chiar așa am ajuns? Să mă dezbrac în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a meditare intensivă, cântărind bine replica lui Valy. Răspunse cât se poate de grav, ca și cum ar fi vrut numai să ofteze și nu să mai vorbească vreodată: Eu? Niciodată... Ești nebun? Vrei să se omoare? Tovarășe Valy, ai călduri? Nu glumesc, domnule Gerard. Azi când te așteptam, tocmai o admiram pe Iozefina cum își despletea părul, cum își lepăda lenjeria dezvelindu-și cu atâta artă picioarele și dându-și fusta în sus și-mi ziceam ce mult mi-ar curge ochii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
tocmai de aceea. M-am uitat lung la tine și mi-am imaginat că eu aș fi adormit cu șevaletul în brațe. Mă mai putea atunci apropia cineva de un om?... Târziu, când ruptura devenise aproape inevitabilă, ți-am sugerat, glumind, să desfaci plicul cu iarba fiarelor, cu planta aceea magică despre care spuneai că face și desface, rupe lanțuri, sfărâmă lacăte și gratii, întreține flacăra speranței... Ai zâmbit amar. Dar eu știam că tu fuseseși fermecat de darul acela insolit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
-i dădu nici o atenție, dar următorul țipăt al Annei Îl făcu să tresară: — Ești la seif, Anton! Ea Începu să zdrăngăne iar clanța, până când nu avu Încotro și lăsă flacăra să scadă din nou, ca să strige la ea: — Taci! Nu glumesc! Îți sucesc gâtul, japiță bătrână ce ești! Vocea ei scăzu, dar o putu auzi totuși cu destulă claritate. Probabil că Își lipise buzele de gaura cheii. — Nu, să nu spui asta, Anton! Ascultă. Lasă-mă să ies de aici. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]