6,255 matches
-
scoată la iveală noi informații, după ce participanții și-au exprimat deja părerile. Pasul 3. Ordonarea întrebărilortc "Pasul 3. Ordonarea întrebărilor" Acum, să ne gândim la ordinea întrebărilor. Întrebările puse în cadrul unui focus grup nu sunt pur și simplu adunate la grămadă. Cercetătorul le aranjează cu grijă. Această ordonare a întrebărilor este motivul pentru care numele grupului include cuvântul focus. Ordinea concentrată în jurul unei teme este importantă pentru participanți. Le oferă șansa de a-și consolida părerile și de a elabora pe
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de îndată ce... sunt în dezacord cu mine însumi” (III, 105). La toate acestea se adaugă satisfacția celorlalți, insomnia, care e numai a lui și-l chinuiește (iată: „Când m-am ocupat de De Maistre, în loc să încerc să explic personajul acumulând o grămadă de date, trebuia pur și simplu să le amintesc eventualilor cititori că dormea cel mult trei ore pe noapte. Informație suficientă pentru a explica extravaganța, patima, neliniștea și violența unui scriitor sau a oricui altcuiva. Am omis să dau acest
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să vizitezi... interiorul... cavoul... muzeul? Tomy: Oh, un muzeu! Unde? Nae: Aici... în cavou... icoane... pictură... Tomy: Oh, interesant! Octav: Mă, tu spune-i tipului că aici e vorba de mai multe morminte la un loc... un fel de... mol (grămadă)... cu morți adevărați... de sute de ani vechime... antichități... că ăștia-s morți după vechituri... Nae: (ce să facă?!; rutină) Da..., aici ne aflăm într-un loc istoric. Tomy: Adevărat? Nae: Da... aici au fost înmormîntate mari personalități istorice... Tomy
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nimic..., mă descurc singur... (începe să miște mesele și scaunele) Așa... asta e piața de flori... așa, asta e capul lui 12... și asta e statuia lui Iorga... asta e abatorul... nu, nu, că nu mergem la Melu (e sub grămada de mese și scaune; Supraveghetorul ia o masă să o pună la locul ei) Nu-mi lua, mă, piața de flori..., bă, n-auzi, că mă rătăcesc..., nu-mi distruge drumul spre casă... (reporterii filmează; Sursa dublă și Obiectiv nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să aibă "cu ce-și ațâța focul" pe cealaltă lume 311. Dacă cineva n-a murit "de moarte bună", ci "și-a făcut seama", pe locul în care a fost înmormântat, fiecare trecător pune câte o surcică (așchie), iar când grămada de lemne este destul de mare, se dă foc pentru arderea păcatului greu312. În Joia Mare, de dinainte de Paști, este obiceiul de a se face focuri pe morminte (Banat) sau să se dea de pomană ulcele cu apă, un colac și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ziua Crucii, este celebrată intrarea șarpelui în pământ. În Zilele șarpelui este interzisă uciderea lui, dacă este întâlnit pe drum, și se utilizează nume eufeminizate "Cel care se târăște", "Curea"; "Gânganie"; "Domn", "Vasile". Înainte de retragerea în pământ, șerpii se adunau grămadă, într-un aluniș, și făureau "piatra scumpă". Aceste două zile închinate șarpelui Alexiile și Ziua Crucii împărțeau anul calendaristic în două jumătăți antagonice: iarnă / vară, lumină / întuneric, fertilitate / sterilitate, viață / moarte.346 c. Imaginea-cronotop În legendele românești, șarpele este preexistent
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
terestră, acvatică și subterană.360 În mitologia românească, balaurul își are obârșia în comuniunea gnoseologică dintre elementele primordiale care devin active printr-un ritual solar, ipostaziat de cercul sacru al șerpilor întemeietori de viață nouă: "Balaurii se fac așa: sub grămezi mari de găteje, sau în ziduri sparte și părăsite, ori prin locuri umede cu multă frunză și iarbă pe deasupra, se strâng la un loc o mulțime mare de șerpi; se așază într-o roată tot cap la cap și unii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983. DRĂGUȘANU, Ion, , Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava, 2005. * * *, Fêtes et croyances populaires en Europe, Au fil des saisons, Édition Bordas, 1994. FILIP, Vasile V., Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999. FILIPCIUC, Ion, "Miorița" și alte semne poetice, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
7-9. 48 Ibidem, pp. 35-36. 49 v. Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Ed. cit., pp. 103-118. 50 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., vol. I, p. 240. 51 Ernest Bernea, Op. cit., p. 196. 52 Ion Drăgușanu, Datina. Biblia românilor, Grupul editorial "Ion Grămadă", Suceava, 2005, pp. 93-94. 53 v. Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., pp. 73-74. 54 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Ed. cit., pp. 303-306. 55 Ernest Bernea, Op. cit., pp. 178-179. 56 Ion Filipciuc, "Miorița" și alte semne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cauciuc la palmă. Aici latrina era un șanț de circa 80 cm lățime, acoperit cu blăni de lemne de foc, de aproximativ 1 m lungime, pe care, stând, deținutul putea defeca. In fosă colcăiau larvele de muște unele peste altele grămadă, constituind un important focar de infecție. Din 1959 până în primăvara lui 1960, 3-4 luni am fost hrăniți invariabil cu cafea neagră (orz prăjit), rația pentru toată ziua de 100 de grame de pâine și o bucată de mămăligă de circa
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pe care poporul român trebuia să meargă”144 143Ibidem17 Odată cu reeducarea a început și procesul de divorț cu mama mea. In dosarul penal al tatălui meu, așa cum am mai spus, se găsește cererea de divorț scrisă de mine și o grămadă de adrese prin care se transmiteau citațiile în lagăr ca și citațiile pentru divorț. Spre sfârșitul anului 1962, în condițiile unei relaxări politice impuse din afară, a apărut și posibilitatea eliberării unor deținuți. Astfel că procesul de divorț nu s-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
undă de părere de rău. "Amurg cu diavoli", Rara fericire de primăvară", "Izvorul" descoperă lumi cu peisaje halucinante. Dialogul cu divinitatea este dramatic, ierburile umflate au ucis aerul, apa arde ca un iad, vitele sunt de aur, taurul este o grămadă de pietre scumpe. Peisajul este realizat în manieră expresionistă, apocaliptic. Pârjolul a cuprins cerul și Dumnezeu a murit din propria-i răzbunare ("O, Doamne, vitele s-au înecat/ în iarbă!"). Poemele exprimă cunoașterea de sine, ele reprezintă insul istovit spiritual
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
XX, adevărată „epopee a vieții românești“. ÎNCHEIERE Construit monumental, întro dimensiune tragică, Ion rămâne o „figură simbolică mai mare ca natura“, după cum afirma Eugen Lovinescu. - Varianta 7 Filiera teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime: mormane - grămezi, maldăre; uzate - ponosite, vechi, degradate 2. Semnul ortografic al cratimei are rolul de a semnala ritmul rapid al rostirii (rostirea legată a două cuvinte) și dispariția unei silabe (câteun/câte un). 3. [umăr la umăr, a pune umărul, a da
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
protejează. După proces, relația dintre prota gonist și antagonist se modifică, Ghiță intrând în mecanismul necruțător al afacerilor necinstite ale lui Lică. Voința și forța lăuntrică a lui Ghiță se năruie treptat, sub ispita năval nică de a vedea banii grămadă înaintea sa. Sub complicitatea acceptată tacit, însă, între cei doi bărbați are loc o confruntare subterană pe viață și pe moarte: hotărâți amândoi și simțind fiecare că șia găsit omul (cap XII). Această înfruntare va sfârși prin ho tărârea lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
numai găini. Din ouăle puse în cuibarul cloștii din o cușmă sau o pălărie ies cucoși, iară din cele puse dintr-o basma ies puice. Ouăle se pun la cloșcă cu căciula, ca să iasă o dată toți puii și să șadă grămadă pe lîngă cloșcă. Cînd pune ouăle sub cloșcă, nu le pune cu soț, ci fără soț, să iasă din toate pui. Cînd o cloșcă se pune să clocească, cel care o pune să stea iute jos, ca și cloșca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care a ajuns diagnoza critică a lui Gabriel Dimisianu: "Cotidianul, contingentul, lumescul, sunt marcate în viziunea sa (a lui D.L., n.n.) de un semn negativ, delimitează un ținut al răului, un spațiu al descompunerii și înjosirii, al maculărilor nedorite. Sunt "grămada de gunoi a oamenilor" pe care poetul fusese abandonat, uitat pe nedrept. Și nu pregetă, pentru această impardonabilă nedreptate ce i s-a făcut, să-l chestioneze pe Creator, căruia în zadar îi slujise, în zadar îi fusese "robul cel
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de copii, care abia în 1990 a apucat să iasă din țară; și nu-n Bulgaria, ci taman în Austria! Adică, în Occident. Omul nostru să-i zicem Fonfu T. Manole ajunge el pe la Marginea Vienei și nimerește în fața unei grămezi enorme de vechituri; da' nu din alea uzate, ca la noi, ci lucruri încă bune, aruncate de stăpîni, din varii și inexplicabile motive. Mormanul, deci, nu era păzit. Manole al nostru se aruncă cu voluptate în inima lui și , disperat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
aveau decît o oră oprire-n capitala Austriei!), nu se hotăra ce să ia cu el ca suvenir din (pînă atunci) putredul Capitalism... În timp ce tocmai pusese ochii pe o frumoasă servietă de piele și dădea s-o ridice din anonimatul grămezii, Necuratul îl aduce-n zonă pe directorul teatrului; văzînd ce intenții are angajatul său, liderul îl admonestează cu oarecare reținută glacialitate: Domnu' Fonfu, se poate, sînteți un artist, nu un boschetar! Și-n plus, reprezentați aici spiritualitatea română! Și-așa
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a se abține în fața gunoaielor Vienei. În fine, peste vreo trei ore, după ce au mîncat, s-au urcat cu toții în autobuzul parcat în centrul orașului și au pornit-o spre localitatea care găzduia festivalul internațional. La marginea orașului, exact lîngă grămada aceea de gunoaie, șoferul a oprit brusc și a dat să coboare. Ce s-a întîmplat? De ce-ați oprit aici? a întrebat, intrigat, conducătorul turneului. Păi, știți...a dat să explice, ușor jenat, șoferul mi-a zis domnul Fonfu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
o drozdie!... Și la o drojdie, Vancea i-a spus lui Ovidiu, mustăcind: Bă, tap batrîn, ai oservat ti tu că techetara lui Taburel îmi fătea cute?... Directori defecți Obișnuit cu idealul Alecsandri, Kogălniceanu, Negruzzi, sau Sadoveanu, Zaharia Stancu, Ilie Grămadă, Liviu Ciulei, Beligan, Giurchescu, mai încoa' Boroghină, Cornișteanu, Chiriac, ei bine, acu' stau și mă crucesc de ce (cîți) directori de teatru defecți am putut cunoaște în lunguța-mi carieră de practician & angajat în teatre! Și nu unu-doi, de prăsilă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și apreciatul Miron Radu Paraschivescu, scriitor influent în epocă, curtat de toate gazetele literare și agreat de toți scriitorii mai în vîrstă). Am zis "da!", și mi-a părut bine. Fiindcă, la 18 ani, am avut ocazia să cunosc o grămadă de (din) "lume bună", personalități ale literaturii și teatrului, unii adorați, alții contestați. Au trecut 46 de ani de-atunci, dar după-amiaza aceea brăileană îmi șade bine întipărită în memorie, nu știu de ce! Piesa se numea Asta-i ciudat! Și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ultima vreme cam ducea lipsă de timp. Părinții îl puneau să-nvețe pentru școală, ca și cum ăsta ar fi fost cel mai important lucru din lume, iar asta nu-i mai lăsa prea mult timp să joace. Avea pe consolă o grămadă de jocuri pe care n-a mai apucat să le ducă pînă la capăt. Abia aștepta să plece ei de-acasă sau să primească vizitatori sau să adoarmă mai devreme. Deci avea o hoardă de motive să nu meargă. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
o diferență uriașă între ele. Alin le explicase de mii de ori diferența. Mai ales mergînd pe faptul că lumea pe consolă ți se pare mai reală decît realitatea, pentru că te poți transpune mai ușor în pielea personajului, vezi o grămadă de detalii redate cît mai fidel și cu mai multă imaginație decît cele de-abia privite în drumul dinspre casă și școală și înapoi, ai și multe creaturi cărora le poți distinge adevărata înfățișare, nu să te chinui s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
alea. Așa că era nevoit să facă el o mișcare. S-a dus pur și simplu la ăia și le-a spus: Vreau să stau și eu cu voi. Mă primiți? Ce, s-au terminat scările de bloc? Eu văd o grămadă, i-a spus unul care parcă nici n-avea chef să deschidă gura. Pe o treaptă mai sus se scursese unul gras și mare, liniștit de obicei, totuși bună protecție în caz de ceva. Lîngă el, unul și mai liniștit
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]