KorAP: Find »[drukola/base=ierarh & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...154 155 156 >

3,888 matches

Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559

face jocuri politice, sfințește autovehicule și alte obiecte care nu mi se par de sfințit și devine cel mai mare investitor imobiliar și funciar din țară. Nu prea le reușește laicilor tranziția asta nenorocită, dar bag de samă că nici ierarhilor nu prea le iese! Dorin Popa: Ar fi multe de zis, aici, dar nu pot uita nici că, în vreme ce Ion Iliescu căuta să-l țină departe de Țară, Regele Mihai a făcut prima vizită în România la invitația lui Î

by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
în străinătate, dacă nu voiai deci niște drepturi elementare, care în comunism erau recompense și privilegii, era mult mai avantajos să nu fii membru PCR / 164 Nu prea le reușește laicilor tranziția asta nenorocită, dar bag de samă că nici ierarhilor nu prea le iese! Constat că biserica strămoșească face jocuri politice, sfințește autovehicule și devine cel mai mare investitor imobiliar din țară. / 170 Până în 1997, dragostea asta a mea față de Polonia era cumva abstractă știam nume, evenimente, date... Când am

by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

trăsătură era valabilă și se aplica și fenomenului de comunicare din cadrul său. Așadar, de la cel mai înalt nivel (Vaticanul), până la cea mai neînsemnată parohie dintr-un colț al lumii, publicațiile catolice au cunoscut o oarecare "cenzură religioasă", fiind coordonate de ierarhi ai Bisericii. S-au constituit departamente specializate, care aveau menirea de a încuraja apariția publicațiilor catolice în toate țările în care existau astfel de comunități religioase. În acest material vom încerca să explicăm rolul și locul pe care l-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Rezultatul s-a concretizat prin apariția ziarului Albina, care însă din aceleași motive care au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o perioadă scurtă de timp. Acest fapt demonstrează capacitatea redusă a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient și de a depăși unele orgolii personale sau viziuni diferite privind modul de organizare și dezvoltare a presei și a catolicismului din România. Capitolul III este împărțit în patru subcapitole care surprind diferitele încercări de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
trăsătură era valabilă și se aplica și fenomenului de comunicare din cadrul său. Așadar, de la cel mai înalt nivel (Vaticanul), până la cea mai neînsemnată parohie dintr-un colț al lumii, publicațiile catolice au cunoscut o oarecare "cenzură religioasă", fiind coordonate de ierarhi ai Bisericii. S-au constituit departamente specializate, care aveau menirea de a încuraja apariția publicațiilor catolice în toate țările în care existau astfel de comunități religioase. Preoții și persoanele consacrate trimise în misiune de evanghelizare în cele mai îndepărtate colțuri

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
centrul unic al întregii administrații teritoriale ecleziastice românești, prin Congregația De Propaganda Fide265. Aceste prevederi au fost agreate și susținute de autoritățile politice din România, conștiente de faptul că schimbările erau benefice statului național român, îndepărtând autoritatea religioasă a unor ierarhi din state precum Ungaria, Bulgaria sau a Curții de la Viena. O reacție negativă la înființarea Arhiepiscopiei de București, cu Episcopia sufragană de Iași, a venit din partea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul primat, Nicolae Miclescu, mitropolitul de Iași Naniescu și mitropolitul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
faptul că schimbările erau benefice statului național român, îndepărtând autoritatea religioasă a unor ierarhi din state precum Ungaria, Bulgaria sau a Curții de la Viena. O reacție negativă la înființarea Arhiepiscopiei de București, cu Episcopia sufragană de Iași, a venit din partea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul primat, Nicolae Miclescu, mitropolitul de Iași Naniescu și mitropolitul de Roman, Melchisedec, s-au pronunțat clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și Iași; în sesiunea Sinodului din 17 mai 1883, Melchisedec a prezentat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
conflictului", după care articolul enunța că până la înlăturarea dictatorului Diaz, deși existau "legi potrivnice Bisericii", ele nu s-au aplicat mai deloc și Biserica s-a putut dezvolta destul de bine. Se descria prigoana îndreptată cu precădere asupra clerului și a ierarhilor Bisericii, sub dictatorii Madero (catalogat ca "spiritist și francmason") Huerta, Carronza și Villa. În finalul materialului erau numiți vinovații persecuției Bisericii Catolice din Mexic: "De această prigonire sunt vinovate și Statele Unite, căci Villa a ajuns președinte cu ajutorul lor"623. Dincolo de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolici" din România, cu sediul la București; b. publicarea, în București, a unui ziar săptămânal cu caracter politic și religios"824. Îndeplinirea acestor inițiative era văzută ca fiind "începutul unei noi și fericite perioade a presei catolice române"825. Implicarea ierarhilor catolici din România în pregătirea participării la Congresul presei catolice a fost una activă și s-a concretizat în consttuirea unui comitet director ce a coordonat organizarea delegației românești participante la eveniment și a desemnat persoanele reprezentative pentru a merge

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sporită acestor cazuri, inclusiv României, cerând nunților apostolici să se implice direct în organizare și să propună soluții viabile pentru participarea în bune condiții la eveniment. Secretarul general al Comitetului organizator a trimis o adresă prin care a atras atenția ierarhilor români asupra modului de organizare a participării la Expoziție: "Din lista țărilor care posedă deja un centru național de preparative ale expoziției care a fost publicată în L'Osservatore Romano din 21-22 februarie lipsea, după cum sigur ați observat și dumneavoastră

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fie făcută și comparativ cu numărul locuitorilor catolici și presa non-catolică pe care aceștia o dețin sau citesc"853. Dificultatea a apărut și din cauza numeroaselor eforturi necesare pentru pregătirea în bune condiții și conform cerințelor organizatorilor a standului național. Informarea ierarhilor români și sugerarea unor soluții pentru buna desfășurare a Expoziției a fost făcută cu tact, în mod diplomatic: Noi ne-am permis să prezentăm această problemă binecunoscutei competențe a Excelenței Voastre, cu rugămintea de a lua inițiativa și odată trimisă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Acțiunea Catolică, sau o societate pentru presă"855. Imperativul punerii în aplicare a acestei adrese trimise de organizatorii de la Vatican a fost asigurat prin aluzia referitoare la importanța acordată de Papă evenimentului 856. Lipsa de organizare și de promptitudine a ierarhilor catolici români a dus însă la întârzierea pregătirilor necesare în vederea participării la marele eveniment al presei catolice mondiale; de aceea a fost necesară implicarea Comitetului organizator, care a indicat unele soluții și a transmis îndemnul la o mai bună organizare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cu implicarea directă a Statului Papal, însă perioada scurtă de timp în care a apărut a demonstrat lipsa de unitate și acțiune a forțelor catolice din România, cât și incapacitatea de cooperare a acestora și depășirea orgoliilor personale ale unor ierarhi 873. Proiectul cotidianului a fost conceput de Anton Gabor și transmis nunțiului apostolic de la București (Marmaggi), după ce îl făcuse cunoscut (chiar în același an în care a apărut ziarul Albina) și episcopilor români, care nu au luat însă nicio măsură

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolic reprezentativ la București, erau conștienți de necesitatea unificării catolicismului din România, însă nu luau măsuri concrete și eficiente care să îmbunătățească situația presei catolice; la toate acestea se adăugau și diferențele de viziune provenite din orgoliile personale ale unor ierarhi. Gabor i-a prezentat și sintetizat nunțiului situația existentă: "Arhiepiscopul Netzhammer este în principiu de acord cu unirea forțelor, dar crede că trebuie să ținem o conferință cu toți episcopii catolici din România, pentru a determina punerea în practică a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
contribuție era necesară pentru a asigura publicarea ziarului timp de șase luni din fondurile proprii ale tipografiei 883. Proiectul propus de monseniorul Gabor nu s-a concretizat, din cauza incapacității de colaborare a forțelor implicate și a lipsei de acțiune a ierarhilor catolici în domeniul presei. Corespondența purtată între anii 1925-1936 de mons. Anton Gabor și arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar 884, a demonstrat importanța problemei presei catolice și totodată necesitatea existenței unui cotidian catolic la București, însă aceste proiecte și idei nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
arhiepiscopului, care nu a mai vrut să se repete situația Albinei, adică să apară doar o scurtă perioadă de timp, din cauza lipsei resurselor financiare și a unui plan temeinic de dezvoltare. Această situație a dezvăluit modul haotic de acțiune a ierarhilor din România în privința dezvoltării presei catolice și lipsa totală de unitate, care au dus la apariția unor publicații numai pe perioade scurte de timp (3-4 ani) și fără un ecou la nivelul întregii comunități catolice. Inițiativele au continuat să fie

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și profesioniști care să se ocupe doar cu această activitate; toate au dus la editarea unor "fițuici inutile și slabe". Această analiză nu a vizat însă întreaga presă catolică, a fost subiectivă și realizată într-un moment de supărare a ierarhului, care vedea că nici după atâta timp nu se putea realiza un cotidian catolic puternic și profesionist la București, deși s-a conștientizat nevoia existenței acestuia. Nivel calitativ redus al presei catolice de la începutul anilor '30, reclamat de arhiepiscopul de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice (ca de altfel, a întregii populații). Unificarea presei catolice și crearea unor ziare puternice de mai mare amploare, cum a fost cotidianul Farul nou înființat prin contopirea cu revista de la Iași Dacia creștină fosta Sentinela catolică a rămas dezideratul ierarhilor catolici din România. Dificultatea cu care s-a înfăptuit contopirea celor două publicații, nereușita altor proiecte, slaba colaborare cu uniții sau cu comunitățile catolice maghiare ori germane (toate surprinse de responsabilii presei catolice românești) au dus la absența unei viziuni

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
încolțesc de pretutindeni și indiferentismul relativ la religie și biserici cucerește în număr mare sufletele intelectualilor noștri de azi și de mâine"921. Pentru contracararea realității descrise, redactorii proiectului au insistat pe necesitatea înființării cotidianului și pe rolul extrem de important al ierarhilor: "Trebuința unui organ care să le hrănească mintea și inima cu hrană sănătoasă și zilnică, să le susțină și să le încurajeze convingerea creștină catolică în mijlocul oricăror contingențe și neajunsuri, se impune, după a noastră modestă părere, ca un imperativ

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de importanța pe care au dat-o semnatarii "Corului Episcopesc" acestui proiect. Motivele și scopul enunțat în vederea punerii în practică a ideii ne-au oferit informații referitoare la rolul și locul presei catolice din România, dar și despre viziunea unor ierarhi catolici asupra relației dintre biserică și stat și mai ales despre particularitățile specifice confesiunii catolice din România. Proiectele de constituire a unui ziar catolic reprezentativ menit să apară în capitala statului (și care ar fi tratat pe lângă temele religioase și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
aceste condiții a apărut ziarul Albina, care însă din aceleași motive ce au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o scurtă perioadă de timp. Existența lui efemeră a demonstrat capacitatea limitată a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient și de a depăși unele orgolii personale sau concepții diferite privind modul de organizare și dezvoltare a catolicismului din România. III.3. Cotidianul Albina Vaticanul a încercat să realizeze o unitate a catolicismului 932 din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din România a fost faptul că cei ce lucrau la acest ziar erau laici și nu preoți, inclusiv directorul și conducătorul său, Theodorian Carada. Ei erau în mare parte greco-catolici, fapt ce a determinat o oarecare tensiune între aceștia și ierarhii romano-catolici din capitală 950. Particularitățile acestui cotidian (în comparație cu celelalte publicații catolice din România) au fost numeroase și au provenit din dorința responsabililor din domeniul mass-mediei din țară (dublată și consfințită prin intervenția Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București) de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
doi ani de apariție, numărul reclamelor s-a redus, existând uneori numere în care nu a apărut niciun anunț publicitar. În timp, articolele referitoare la probleme religioase sau confesionale, precum și cele care aveau legătură cu activitățile Vaticanului ori ale unor ierarhi catolici din țară sau din străinătate s-au înmulțit și s-au diversificat. Se explicau acum actele normative din Constituție privitoare la culte ori la situația învățământului confesional. Au fost publicate și explicate intervențiile prelaților catolici din Parlamentul României, documentele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mulțumesc de interesul pe care îl arătați pentru o chestiune atât de vitală și importantă. Cu privire la argumentele expuse de dumneavoastră, deja am atras atenția episcopilor, dar deocamdată nu este posibilă luarea unei decizii"1021. Deși persoanele responsabile în domeniu și ierarhii Bisericii au conștientizat cea mai mare problemă a presei catolice din România (anume lipsa de unitate și de exprimare omogenă), nu s-a reușit depășirea și rezolvarea ei, cu toate că au existat numeroase încercări; ele au avut inițiativă internă, dar au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice din statul român (indiferent de etnie și rit) și care să aibă și o orientare social-politică, nu doar religioasă. Deși Sfântul Scaun a susținut și s-a implicat direct (inclusiv financiar) în demersurile întreprinse în această direcție, din cauza incapacității ierarhilor din România de a trece peste diferențele de viziune și orgoliile personale, dezvoltarea și unificarea presei catolice nu a reușit să se realizeze decât în mică măsură (presa catolică românească rămânând în urmă față de cea din statele vecine precum Polonia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]