16,334 matches
-
personal, pedepsele se pot suspenda, dar când cantitatea de drog depășește valoarea impusă de legea aplicabilă landului în care se află incriminatul, intervine pedeapsa cu închisoarea. În Portugalia, anterior Legii nr. 30/2000, uzul și posesia de droguri erau considerate ilegale și sancționate în consecință, cu pedepse mari. După apariția acestei legi, dacă o persoană posedă o cantitate mică de drog (sub necesarul pentru 10 zile) și poliția nu are cunoștință de faptul că persoana este implicată în vânzare sau trafic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
socială, cât și una politică. Tipurile de participare politică sunt clasificate în funcție de criterii diverse (Bădescu, 2001; Nedelcu, 2000; Mureanu, 1999) cum ar fi: gradul de convenționalitate (convenționale versus neconvenționale), gradul de violență fizică asociat (violențe versus non-violențe), legalitate (legale versus ilegale), frecvență (ridicată versus scăzută), eficiență (ridicată versus scăzută), costuri (ridicate versus scăzute), numărul participanților (individual versus colectiv), tipul interesului (personal versus colectiv). Adesea, tipologiile formelor de participare politică uzează de criteriile de convenționalitate și violență, tipurile de participare politică rezultate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fiind următoarele: vot, activitate în campanie (voluntariat, convingerea altora să voteze, întâlniri electorale, donații), calitatea de membru al unui partid, activitate în comunitate și contactarea unor oficiali (convenționale non-violente), petiții, demonstrații legale, boicoturi, greva foamei, lanțuri umane (neconvenționale non-violente), demonstrații ilegale, distrugeri, violență, sabotaj, răpiri de persoane, război de gherilă, asasinat (neconvenționale violente). Treptat, conținutul participării politice așa cum a fost definit anterior, s-a lărgit ca urmare a apariției formelor de participare neconvenționale, incluzând și formele de participare situate în afara legalității
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
legalității și/sau violente. Indiferent că este individuală sau în grup, participarea civico-politică presupune anumite costuri de bani, timp și chiar riscuri precum degradarea stării de sănătate în cazul grevei foamei, vătămare fizică și/sau încarcerare în cazul unor acțiuni ilegale, plata unor despăgubiri în cazul distrugerii unor bunuri publice sau private. Cu alte cuvinte, orice acțiune participativă are asociate anumite costuri și beneficii. Dacă în cazul acțiunilor individuale raportul dintre costuri și beneficii este mai ușor de estimat, în cazul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
unor drepturi, protestul constituie o altă caracteristică importantă a culturii civice. Protestul poate fi unul efectiv, dar și unul potențial, ca disponibilitate a cetățenilor de a participa. De asemenea, protestul poate lua forme diferite, mergând de la cele legale la cele ilegale, de la cele non-violente la cele violente, de la cele colective la cele singulare, precum și combinații ale acestora. În cadrul acestei analize vom avea în vedere protestul potențial și cel efectiv, formele considerate fiind următoarele: semnarea unei petiții, reclamații, participarea la demonstrații/greve
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
violente, de la cele colective la cele singulare, precum și combinații ale acestora. În cadrul acestei analize vom avea în vedere protestul potențial și cel efectiv, formele considerate fiind următoarele: semnarea unei petiții, reclamații, participarea la demonstrații/greve legale, participarea la demonstrații/greve ilegale, ocuparea unor clădiri / fabrici, blocarea străzilor și greva foamei. Potențialul de protest (declarat) al populației este relativ ridicat, dar variază puternic în funcție de forma de protest. Astfel, dacă aproximativ jumătate din populație consideră că ar protesta sub forma unei petiții sau
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ridicat, dar variază puternic în funcție de forma de protest. Astfel, dacă aproximativ jumătate din populație consideră că ar protesta sub forma unei petiții sau participării la o grevă legală, puțin sub 10% dintre cetățeni ar mai protesta dacă greva ar fi ilegală sau dacă ar fi vorba despre alte forme de protest (ocuparea unei clădiri, blocarea unei străzi, greva foamei). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 16. Disponibilitatea de a participa la acțiuni de protest (% pe linii) Dacă s-ar întâmpla un eveniment care
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care să vă afecteze interesele, ați participa la vreo acțiune de protest? Da Nu NȘ NR Total Semnarea unei petiții, reclamații 53 43 4 1 100 Participarea la demonstrații/greve legale 43 51 4 1 100 Participarea la demonstrații/greve ilegale 8 87 4 1 100 Ocuparea unor clădiri/fabrici 5 90 3 1 100 Blocarea străzilor 8 87 4 1 100 Greva foamei 7 88 4 1 100 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Comparativ cu situația medie din alte
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Comparativ cu situația medie din alte țări, potențialul de protest al românilor este mai scăzut. Astfel, aceștia sunt mai puțin dispuși să semneze o petiție (47% față de 66%), să boicoteze un produs (19% față de 44%), să participe la o grevă ilegală (9% față de 24%), să ocupe clădiri/fabrici (6% față de 16%) (WVS și EVS, 1999/2000). Pe de altă parte însă, potențialul de participare la demonstrații legale este practic același (56% față de 54%). Combinarea răspunsurilor populației cu trimitere la toate formele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că ar protesta, dar numai sub o formă legală (petiție sau grevă legală). Tipul trei, protestatarii potențiali absoluți, are o pondere de numai 6% și grupează indivizii care sunt dispuși să participe atât la forme de protest legale, cât și ilegale. Diferențele de disponibilitate cu privire la formele de protest sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 17. Disponibilitatea de protest în funcție de tipuri și forme de protest (% DA) Disponibilitatea pentru diferite forme de protest Antiprotestatari absoluți (43%) Protestatari potențiali legaliști
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
forme de protest (% DA) Disponibilitatea pentru diferite forme de protest Antiprotestatari absoluți (43%) Protestatari potențiali legaliști (51%) Protestatari potențiali absoluți (6%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 93 91 53 Demonstrație/grevă legală 0 74 96 43 Demonstrație/grevă ilegală 0 7 79 8 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 1 90 5 Blocarea străzilor 0 5 95 8 Greva foamei 0 6 67 7 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) După cum era de așteptat, participarea efectivă la acțiuni de protest
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
scăzută în România (cu excepția participării la greve legale unde valorile sunt apropiate: 15% față de 18%). Astfel, au semnat o petiție 11% dintre români comparativ cu 33%, media mondială; au boicotat un produs 2% față de 9%; au participat la o grevă ilegală 1% față de 5%; au ocupat clădiri/fabrici 0,5% față de 3% (WVS și EVS, 1999/2000). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 18. Participarea la acțiuni de protest (% pe linii) Până în prezent, dvs. ați participat la vreuna din următoarele forme de protest
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
protest (% pe linii) Până în prezent, dvs. ați participat la vreuna din următoarele forme de protest? Da Nu NR Total Semnarea unei petiții, reclamații 6 93 1 100 Participarea la demonstrații / greve legale 10 89 1 100 Participarea la demonstrații / greve ilegale 1 98 1 100 Ocuparea unor clădiri / fabrici 0,4 98,5 1 100 Blocarea străzilor 1 98 1 100 Greva foamei 0,5 98,3 1 100 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Combinarea răspunsurilor populației cu trimitere la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că au protestat, dar numai sub o formă legală (petiție sau grevă legală). Tipul trei, protestatarii potențiali absoluți are o pondere de numai 2% și grupează indivizii care recunosc că au participat atât la forme de protest legale, cât și ilegale. Diferențele dintre tipuri relativ la formele de protest efectiv sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 19. Protestul efectiv în funcție de tipuri și forme de protest (% da) Protestul efectiv diferențiat pe forme de protest Antiprotestatari efectivi (87%) Protestatari efectivi
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de protest (% da) Protestul efectiv diferențiat pe forme de protest Antiprotestatari efectivi (87%) Protestatari efectivi legaliști (11%) Protestatari efectivi absoluți (2%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 48 33 6 Demonstrație/grevă legală 0 75 78 10 Demonstrație/grevă ilegală 0 0 63 1 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 0 20 0 Blocarea străzilor 0 0 43 1 Greva foamei 0 0 28 1 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Frecvența protestului potențial sau a celui efectiv diferă în funcție de caracteristici
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
declarat că este dispus să participe la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,76) au rezultat doi factori principali: disponibilitate pentru protest ilegal (varianță explicată 51%), respectiv legal (varianță explicată 22%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Protestul efectiv variabilele p9-14 au fost
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
1 dacă subiectul a declarat că a participat la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,70) au rezultat doi factori principali: protest ilegal (varianță explicată 38%) respectiv legal (varianță explicată 20%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Dotarea materială a gospodăriei variabilele rm3-14
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
1999) ponderea membrilor de partid în România este puțin peste 2% iar media la nivel mondial 7% (toate datele au fost calculate raportat la populația urbană). Analiza cluster a fost realizată folosind cei doi factori dominanți ai protestului (legală și ilegală) rezultați în urma unei analize factoriale a formelor de protest. Cei care votează diferit în funcție de contextul electoral de la un moment dat, analizând comparativ spațiul partidelor și al candidaților, pot fi considerați, într-un anumit sens, votanți raționali. Prin opoziție însă, această
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Astfel, s-au evidențiat o serie de ambiguități, după cum constată O. Sferlea, ambiguități din care însă au profitat ambele părți. Politicienii au încercat totul pentru a specula capitalul simbolic bisericesc în ochii cetățenilor și aceasta s-a făcut prin producerea ilegală de iconițe sau calendare cu ștampilă electorală, prin declarațiile de intenție, închinăciunile largi în fața camerelor de luat vederi, prezențe strategice la diferite hramuri mănăstirești sau ctitoriri de biserici (Sferlea, 2004). De partea cealaltă, s-au declanșat discuții aprinse în legătură cu preoții
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fi grupate în trei mari grupe, în funcție de rolul lor: drepturi de protecție, drepturi de dezvoltare și drepturi de participare. 1. Drepturile de protecție Drepturile de protecție se referă la legislația care protejează copii împotriva unor situații de risc precum transferul ilegal în străinătate, violență, abuzul sau neglijarea din partea părinților sau a îngrijitorilor săi, abuzul sexual sau de altă natură, implicarea în traficul de substanțe ilicite și traficul de copii. Protecția legislativă se aplică și în cazul copiilor aflați în situații vulnerabile
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
violenței sexuale (art. 99) • folosirii ilicite de stupefiante și substanțe psihotrope (art. 88) • răpirii și traficării în orice scop și sub orice formă (art. 99) • pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante (art. 28 și 90) • lipsirii, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identității sale sau de unele dintre acestea (art.8.5) Copilul este înregistrat imediat după naștere și are de la această dată dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetățenie și, daca este posibil, de
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
construite pe același tipar: cuplul „picaresc” mânat, pe de o parte, de un dor de ducă irepresibil (omul lui A. suferă fermecător de pe urma unui nomadism fără sațiu) și, pe de altă parte, de condiția predestinat precară, corosivă, în chip natural ilegală și care constrânge la violență și fărădelege. În Amantul colivăresei, pe firile îngemănate ale lui Mite Cafanu și Giani Banjorică se lipeau destine și se determinau întâmplări invariabil macerante: iubirea Colivăresei, văduva de 36 de ani, cu băietanul de 12
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
a jucat un rol de asemenea esențial În organizarea politică a exilului. Cei care au Început să sosească În cel de-al doilea val și mai ales al treilea val aparțineau unor categorii sociale diversificate, majoritatea fiind tineri, căci trecerea ilegală a frontierei și riscurile asociate acestei acțiuni operau o selecție naturală printre cei care doreau să părăsească România, care nu cunoșteau decît realitatea statului comunist fără experiența pluripartitismului. Se mai adăuga și faptul că, negăsind un exil organizat politic, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
socialiste. Avea o Înțelegere pentru Rusia, considerînd că se făcuseră progrese sub comunism, că populația trăia mai bine decît sub țari. Depistase la Moscova chiar Îndreptarea spre o economie capitalistă. Probabil interpretase bursa neagră (care presupune inițiativă privată, chiar dacă subterană, ilegală deci) ca fiind debutul unui nou capitalism. Astăzi știm că Stalin nu a admis un nou NEP, abia peste jumătate de secol Rusia acceptînd capitalismul, chiar dacă În manieră proprie. Departe de a fi un anticomunist visceral, Ethridge nu putea, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bulgară și esperanto, în România și în străinătate. Ca poet, M. s-a exprimat în primele două decenii de activitate pe coordonatele liricii angajate politic, cu mesaj explicit antifascist, anticapitalist și procomunist, conform ideologiei epocii. Pe lângă temele oficiale - lupta antifascistă ilegală, instituirea și construcția socialismului real, glorificarea dezvoltării industriale, înfierarea imperialismului, dezarmarea etc. -, sunt „cântate” și dragostea, peisaje evocatoare, locurile copilăriei. În anii ’60, odată cu relativa relaxare a presiunilor ideologice, poetul se regăsește pe sine și procedează la o primenire a
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]