7,197 matches
-
primăvăratice, apele curgătoare, apa grea, apele compuse, apa maternă și feminină, apa purificatoare, apele dulci. Felul în care se formează imaginile și persistența lor indică faptul că experiența naturală umană poate trece dincolo de vizibil, într-o lume a reprezentabilului și imaginarului. De aici și până la mitologie și apoi până la asocierea acestora cu diferite practici divinatorii nu este decât un pas. 235 J.G. Frazer arată cum triburile bantu din sud-estul Africii sau cele din centrul Africii consideră că pentru a travesa o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mystère de la conjonction, ed. cit., p. 68. 268 Ibidem, p. 69. 269 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, ed. cit., p. 407. 270 Georges Dumézil, Religion romaine archaïque, Paris, Payot, 1966, p. 571. 271 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de Cornel Mihai Ionescu, București, Ed. Univers Enciclopedic, 2000. O altă lucrare care îi poartă semnătura și care analizează legătura imagine simbol imaginar este Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, traducere de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de Cornel Mihai Ionescu, București, Ed. Univers Enciclopedic, 2000. O altă lucrare care îi poartă semnătura și care analizează legătura imagine simbol imaginar este Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, traducere de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, București, Ed. Nemira, 1999. 272 Emil Cioran, Singurătate și destin, București, Ed. Humanitas, 1991, p. 134. 273 Perd Beckley, L'avenir dévolé... Ce que votre horoscope ne vous dit jamais, Marne-La-Vallée Cedex, Farel
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
anume respect și chiar familiaritate, chiar dacă, până la urmă, s-a dovedit că aveau una singură, Biblia" (p. 241). 305 Tudor Pamfile, Povestea lumii de demult după credințele poporului român, București, 1913. 306 Frédéric Barbier, apud Alexandru Ofrim, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, ed. cit., pp. 37-38. 307 Jack Goody, The Domestication of the Savage Mind, Cambridge University Press, 1977. 308 O serie de dicționare atestă prezența unor forme de divinație care presupun dechiderea cărții încă din perioada
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cotate în spațiul francez: Piramide d'or, l'Etoile d'or, Tarot d'or, Nostradamus d'or etc. 322 Marc Augé, La guerre des rêves. Exercices d'ethno-fiction, Paris, Seuil, 1997. 323 Principiul de funcționare a celor trei poli ai imaginarului este unul de perfectă reciprocitate. Relația celor trei poate fi descrisă de imaginea unui triunghi sau cerc în care imaginarul colectiv influențează și îmbogățește imaginarul individual, iar acesta exercită o influență asemănătoare asupra creațiilor-ficțiune. Acestea, la rândul lor, vor îmbogăți
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Augé, La guerre des rêves. Exercices d'ethno-fiction, Paris, Seuil, 1997. 323 Principiul de funcționare a celor trei poli ai imaginarului este unul de perfectă reciprocitate. Relația celor trei poate fi descrisă de imaginea unui triunghi sau cerc în care imaginarul colectiv influențează și îmbogățește imaginarul individual, iar acesta exercită o influență asemănătoare asupra creațiilor-ficțiune. Acestea, la rândul lor, vor îmbogăți imaginarul colectiv. Marc Augé susține că mișcarea poate să aibă loc în ambele sensuri. 324 Marc Augé, La guerre des
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Exercices d'ethno-fiction, Paris, Seuil, 1997. 323 Principiul de funcționare a celor trei poli ai imaginarului este unul de perfectă reciprocitate. Relația celor trei poate fi descrisă de imaginea unui triunghi sau cerc în care imaginarul colectiv influențează și îmbogățește imaginarul individual, iar acesta exercită o influență asemănătoare asupra creațiilor-ficțiune. Acestea, la rândul lor, vor îmbogăți imaginarul colectiv. Marc Augé susține că mișcarea poate să aibă loc în ambele sensuri. 324 Marc Augé, La guerre des rêves. Exercices d'ethno-fiction, ed.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este unul de perfectă reciprocitate. Relația celor trei poate fi descrisă de imaginea unui triunghi sau cerc în care imaginarul colectiv influențează și îmbogățește imaginarul individual, iar acesta exercită o influență asemănătoare asupra creațiilor-ficțiune. Acestea, la rândul lor, vor îmbogăți imaginarul colectiv. Marc Augé susține că mișcarea poate să aibă loc în ambele sensuri. 324 Marc Augé, La guerre des rêves. Exercices d'ethno-fiction, ed. cit., p. 155. 325 Mircea Eliade, Încercarea labirintului, traducere de Doina Cornea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1990
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Dungaciu, Radu Baltasiu, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, București, Ed. Eminescu, 1996; George Herbert Mead, Mind, Self and Society, University of Chicago, 1934; Constantin Rădulescu-Motru, "Puterea sufletescă", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Ed. Eminescu, 1984. 327 Gilbert Durand, Aventurile imaginarului. Imaginația simbolică. Imaginarul, traducere de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, București, Ed. Nemira, 1999. Autorul face o distincție clară între ceea ce numim imaginar (""muzeul" tuturor imaginilor trecute și posibile produse sau care urmează să fie produse" p. 125) și imaginație
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Istoria sociologiei. Teorii contemporane, București, Ed. Eminescu, 1996; George Herbert Mead, Mind, Self and Society, University of Chicago, 1934; Constantin Rădulescu-Motru, "Puterea sufletescă", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Ed. Eminescu, 1984. 327 Gilbert Durand, Aventurile imaginarului. Imaginația simbolică. Imaginarul, traducere de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, București, Ed. Nemira, 1999. Autorul face o distincție clară între ceea ce numim imaginar (""muzeul" tuturor imaginilor trecute și posibile produse sau care urmează să fie produse" p. 125) și imaginație simbolică (un "obiect
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
imaginar (""muzeul" tuturor imaginilor trecute și posibile produse sau care urmează să fie produse" p. 125) și imaginație simbolică (un "obiect absent reprezentat conștiinței de către o imagine, în sensul foarte larg al acestui termen p. 14). În Structurile antropologice ale imaginarului, ed. cit., Durand arată că deși primesc definiții diferite, imaginarul și imaginația simbolică coexistă și se manifestă în nenumărate situații. 328 Marc Augé, La guerre des rêves. Exercices d'ethno-fiction, ed. cit., p. 18. 329 Jeanne-Pierre Sironneau, în Figures de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
urmează să fie produse" p. 125) și imaginație simbolică (un "obiect absent reprezentat conștiinței de către o imagine, în sensul foarte larg al acestui termen p. 14). În Structurile antropologice ale imaginarului, ed. cit., Durand arată că deși primesc definiții diferite, imaginarul și imaginația simbolică coexistă și se manifestă în nenumărate situații. 328 Marc Augé, La guerre des rêves. Exercices d'ethno-fiction, ed. cit., p. 18. 329 Jeanne-Pierre Sironneau, în Figures de l'imaginaire religieux et dérive idéologique, ed. cit., insistă asupra
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ideilor lui Gilbert Durand privind mitologiile modernității. Multiplicarea și înflorirea "derivațiilor religioase" anunță o "mitologie a decadenței" specifică timpului nostru. 330 Vilfredo Pareto, Traité de sociologie générale, vol. I-II, Paris, Payot, 1933. 331 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, traducere de Tatiana Mochi, București, Ed. Humanitas, 2000. Autorul constată că "orice acțiune posedă o dimensiune imaginară, într-un evantai foarte larg, care se întinde de la ipoteza ce-și așteaptă verificarea până la fantasmele cele mai insolite. Temele sale sunt rebele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se întinde de la ipoteza ce-și așteaptă verificarea până la fantasmele cele mai insolite. Temele sale sunt rebele decupajelor tradiționale: epoci istorice, civilizații, domenii particulare ale istoriei. (...) Fiecare perspectivă aspiră la globalitate. Fiecare este susceptibilă să structureze o istorie globală. Istoria imaginarului este una dintre aceste perspective, capabilă să ofere o viziune globalizantă asupra omului și evoluției sale" (pp. 26-27). 332 Gianni Vattimo, Societatea transparentă, traducere de Ștefania Mincu, Constanța, Ed. Pontica, 1995. 333 Pierre Bouvier, La socio-anthropologie, Paris, Armand Colin, 2000
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
informațiilor predictive, Police Futurists International PFI a avertizat încă din 1985 asupra cybercriminalității (este vorba de pirateria și pornografia infantilă online). Ca umare a acestor predicții a luat ființă Programul Comunitar Foresight. 337 Ibidem, p. 70. 338 Maria Nicoleta Turliuc, Imaginar, identitate și reprezentări sociale, Iași, Ed. Universității "Al.I. Cuza", 2004, p. 46. 339 Pierre Bourdieu, "La production de la croyance", în rev. Actes de la Recherche en Sciences Sociales, nr. 13, 1977, Paris, p. 12. 340 C. Castoriadis, L'institution imaginaire
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
direcții ar fi luat cursul istoriei, nu ar putea corespunde realității; textele S.F. sînt pline de asemenea exemple. Numeroase romane conțin ceea ce am putea numi "dublă ficțiune"; în acest caz, autorul introduce elemente și personaje care sînt imaginare chiar în cadrul imaginar de bază al textului. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că, deși percepem diferența între ceea ce găsim în operele literare și ceea ce întîlnim în realitate, nu considerăm că sîntem mințiți. Patricia Waugh (1984:87-114) dedică un capitol al cărții sale
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ei, afirmă că a inclus numeroase evenimente imaginare, și a modificat anumite trăsături ale personajelor. Nimic nu trebuie luat ca atare". Însă ea spune de asemenea că romanul său nu este un text literar, ci "un amestec de real și imaginar, biografie și ficțiune" (Modjeska 1990:317). Această afirmație se află inclusă în prefața cărții, nu în textul propriu-zis și, drept urmare, poate fi considerată autentică. Însă, datorită faptului că nu se specifică exact care evenimente din cele relatate sînt de domeniul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se disting prin absența obligativității ca afirmațiile să fie adevărate sau cel puțin veridice. În acest sens, literatura este privilegiată; cititorii sînt dispuși să colaboreze cu autorii, acceptînd caracterul imaginar al textelor. Însă nu întotdeauna acest privilegiu este necondiționat, iar imaginarul nu a fost întotdeauna considerat inofensiv. În orice caz, conceptul de "ficțiune", binecunoscut în ziua de azi, are la rîndul său o lungă istorie non-ficțională. Bok (1978:207 n) simplifică foarte mult lucrurile afirmînd că "literatura și minciuna sînt două
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
generată cu mijloacele subiectului. Potrivită inițial pentru percepția vizuală a obiectelor (oglindirea), imaginea devine deja o metaforă (o sinecdocă) atunci cînd este extrapolată și la percepțiile realizate de celelalte organe de simț: auz, pipăit, gust, miros. Realul frizează Însă uneori imaginarul prin felul În care sînt dispuse elementele unei scene: Bătrînul pescar trăgînd un fir din lună cerul destrămat Pescarul din poem capătă brusc alura unei ființe din vremurile eroice care, avînd În vedere textura norilor din acel moment, pare că
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din realitate Ce putem Înțelege deci prin sintagma paradoxală imagine reală? Este clar că e vorba de o contradicție În termeni: reale sînt lucrurile, imaginile sînt cel mult o dublură a lor existentă În capul nostru (și țin deci de imaginar). Imaginile sînt fără doar și poate secunde, ireale, subiective, iar cele artistice de-a dreptul infidele realului. Expresivitatea ultimelor ține să fie fidelă nu obiectului ci emoției, aspirației, perspectivei umane cărora le sacrifică exactitatea reproducerii. De fapt, haiku-ul ne
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
se rumenește ncet În cuptor. Ceea ce este minunat realizat aici, este transferul, concretizat prin cuvîntul Înțeapă, Între cele două imagini și planuri: una vizual-olfactivă - pîinea care se coace și cealaltă auditivă - greierul care țîrÎie. Corespunzătoare planului real și al celui imaginar. Și liniștea, și pîinea se coc, se maturează, se pătrund parcă de o stare de spirit care le aduce la Împlinire. Nimic mai nimerit deci pentru a Încerca frăgezimea liniștii, așa cum gospodina sau brutarul o fac Înțepînd cu bețișorul pita
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și chiar trupurile le sînt Înnegrite de cireșele strivite pe care le mănîncă și cu care se bat. Scena este reală sau măcar absolut veridică. Oricine, copil fiind, a trăit o asemenea Întîmplare sau măcar și-o poate Închipui din imaginarul colectiv la care are acces nestingherit. Dar poemul nu se rezumă la acest lucru pur și simplu. Structura lui este alegorică și elementele simpliste ale scenei dintîi se dovedesc complexe simbolice. Cireșul amar este un fel de pom al vieții
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
posibile fără trasarea de frontiere care să separe spațiul politic. Această "trasare socială a spațiului global", ca să folosim cuvintele lui Ó Tuathail, are ca efect producerea unor state complete, mărginite, de obicei construite în jurul a ceea ce Campbell (1998a: 11) numește "imaginarul naționalist". Totuși, așa cum evidențiază Connolly (1994: 19), frontierele sunt foarte ambigue din moment ce ele "formează o protecție indispensabilă împotriva violărilor și violenței; dar divizările astfel întreținute aduc cu ele și cruzime și violență". Aici sunt în joc o serie de întrebări
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ecologice globale", că: "Dilema politică și ironia în acest caz fac ca alternativa la eforturile globale de administrare și anume, descentralizarea politică și controlul local, deseori enunțate ca alternativă politică în teoria ecologistă să rămână în mare parte supusă aceluiași imaginar politic limitat, al analogiei cu sistemul intern (1998:13)". Critica adusă de Dalby este aceea că ecologiștii rămân fideli unui model politic suveranist, "analogia cu sistemul intern". Într-un context teoretic diferit, și Wapner aduce același tip de critică în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acestea din urmă, studiile datorate Marianei Ionescu (cu o gramatică a discursului pamfletar și judecăți despre arta polemică), Ștefan Melancu, poate primul care a deschis seria unor interpretări argheziene la zi, sau Ion Tudor Iovian, cu un eseu despre Gherla imaginarului arghezian. Am fi vrut însă ca exegeza să nu fie, uneori, parcimonioasă cu contra-argumentele față de un anume demers și, surmontând maniera pe alocuri sentențioasă, să facă funcțională, mai temeinic, lecția de anatomie a însuși mecanismului polemic pe care eseul îl
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]