19,488 matches
-
carapacele vechi. Astfel, soldații reușiră să astupe șanțul cu uși și scânduri de acoperiș. Imediat, toți se buluciră să escaladeze zidul. Pușcașii își aliniară armele și, ochind de pe creasta zidului spre curte, traseră prima salvă. Între timp, în clădirile din incinta templului se lăsase o încremenire nefirească. Toate ușile din fața templului principal erau închise și ar fi fost greu de spus dacă înăuntru se găsea sau nu un inamic în care să se tragă. Din Strada Scursurilor începură să se înalțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
al treilea. S-ar fi putut spune că din acest motiv dormise Nagato atât de adânc, fiind luat pe nepregătite. În cadrul îndatoririlor lui, ar fi trebuit să afle despre situație - cel puțin - din momentul când armata clanului Akechi intrase în incinta capitalei. Iar apoi, ar fi trebuit să trimită imediat un avertisment la Templul Honno din apropiere, chiar dacă mai avea doar câteva momente până la sosirea trupelor inamice. Neglijența lui fusese totală și absolută. Dar vina nu era numai a lui Nagato
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în întunericul sanctuarului ei interior, pe când bătrâna stătea așezată, rugându-se în fața statuii lui Kannon. Deodată, auziră luptătorii alergând pe-afară. Mama lui Hideyoshi se întoarse surprinsă, iar soția lui ieși pe verandă. — Vine Domnia Sa! Strigătele santinelelor răsunau prin toată incinta. În fiecare zi, străjerii coborau cam la două leghe în aval, să stea de pază. Cu toții erau transfigurați când intraseră, în fugă, pe poarta principală, dar, când o văzură pe Nene în verandă, începură să strige la ea de unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
convenționale. Satul montan Yanagase era plin de cai și oameni. La apus de el, era drumul spre capitală. Mergând către răsărit, armata urma să treacă pe lângă Lacul Yogo, ajungând pe drumul Castelului Nagahama. Katsuie își instalase cartierul general provizoriu în incinta unei mici capele de munte. Shibata Katsuie era extrem de sensibil față de temperatură și, mai ales în ziua aceea, părea să sufere de pe urma căldurii intense și a urcușului. După ce-și instală taburetul de campanie la umbra copacilor, puse să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ultima masă. Adeseori, avea un număr de destinații - conacul unui nobil de la curte, întâlniri, inspecții - și, recent, se îndreptase, în repetate rânduri, spre partea de miazănoapte a orașului Kyoto. Acolo, ordonase să se înceapă un enorm proiect de construcție. În incinta Templului Daitoku, începuse să clădească încă un templu, Sokenin. — Trebuie să fie gata până într-a șaptea zi din Luna a Zecea. Terminați de curățat locul până în ziua a opta, iar pregătirile complete pentru toate ceremoniile, în ziua a noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui. Apoi, sosi prima zi din al unsprezecelea an al lui Tensho. Începând de dimineață, razele soarelui scânteiară pe zăpada căzută de curând peste copacii abia sădiți în curtea castelului renovat. Aroma turtelor cu orez de Anul Nou plutea prin incintă, iar sunetul tobelor răsună pe coridoare timp de peste o jumătate de zi. Dar, la amiază, din corpul principal al cetății se auzi un anunț: — Seniorul Hideyoshi pleacă la Himeji! Hideyoshi ajunse la Himeji cam pe la miezul nopții, după ziua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și nu-și putu stăpâni un zâmbet în colțul gurii. După căderea Castelului Kitanosho, Hideyoshi le îngrijise pe cele trei fete ale lui Oichi ca și cum ar fi fost propriile lui fiice. Când clădise Castelul Osaka, pusese să se construiască o incintă mică și luminoasă, anume pentru ele. Din când în când, le vizita și se jucau împreună de parcă ar fi avut grijă de niște păsări rare, într-o colivie aurită. — De ce râzi, Sakichi? îl provocă Hideyoshi. Însă și el însuși se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ca aceea a inamicului de la Muntele Komaki, dar Hideyoshi folosise pădurile, câmpiile și râurile din vecinătate spre a obține avantaje maxime, iar poziția armate sale era înconjurată pe două leghe pătrate cu tranșee și palisade. Ca măsură suplimentară de prevedere, incinta capelei din sat fusese aranjată astfel încât să pară că acolo locuia Hideyoshi. Din punctul de vedere al lui Ieyasu, locul unde se afla Hideyoshi era neclar. Ar fi putut să fie ori în tabăra de la Gakuden ori la Castelul Inuyama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pragul școlii și am avut norocul să întâlnesc în persoana doamnei directoare Tamaș un extraordinar interlocutor, încât vizita - inițial în silă - proiectată doar pentru câteva minute, a durat câteva ore bune... Legat de această vizită, la puțin timp după, în incinta școlii a apărut ziarista Luminița Moldovanu de la subredacția ziarului „Adevărul de Vaslui”, subredacție vis-à-vis de școală. Din discuția avută cu d-na directoare, ziarista își manifestă dorința de a face un reportaj pentru ziarul său, spunând că se află în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a lansat prima sa carte, intitulată „Călător... prin vâltoarea vremii”. Prezentarea autorului și a cărții a fost făcută, printre alți patru vorbitori, și la solicitarea expresă a autorului, de un redactor al cotidianului Adevărul de Vaslui, Luminița Moldovanu. Atmosfera din incinta sediului Academiei Bârlădene a fost una încărcată de emoție, majoritatea celor prezenți fiind foști elevi sau colegi ai prof. Mânăstireanu, fost director al Școlii nr. 2 „Vasile Pârvan” din Bârlad în urmă cu peste 35 de ani. Mai trebuie menționat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Se face cunoscut prin prezentul meu înscris cum eu, cel mai jos iscălit, m-am învoit cu sfântul arhimandrit și egumen al mănăstirii Barnovschi, chir Iacob, precum cele trei prăvălii pe care le-am făcut pe locul acestei mănăstiri, în incinta acesteia, dacă au ars în incendiu le-am vândut așa cum au rămas, trei de piatră cu 800 groși,... împreună cu vechea datorie mănăstirii”... “1787 iulie 15. Ioanis Potegutos adeveresc cele de mai sus, și iată și degetul meu.’’ Om hotărât. Ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
arhitectură și destinație pe care o mai găsim în țara noastră. În colțul opus palatului domnesc se află o clădire destinată chiliilor părinților. Ea imită casele din secolului al XVI-lea. Egumenia construită în 1670 este lipită de zidul de incintă. Are o sală în stil gotic care a fost amenajată pentru întrunirea sfatului țării și pentru alte întâlniri oficiale ale domnului, atunci când stătea în mănăstire. Clădirea are două balcoane cu scări exterioare, iar la parter și subsol sunt pivnițe. În
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
o sală în stil gotic care a fost amenajată pentru întrunirea sfatului țării și pentru alte întâlniri oficiale ale domnului, atunci când stătea în mănăstire. Clădirea are două balcoane cu scări exterioare, iar la parter și subsol sunt pivnițe. În cuprinsul incintei se aflau altădată toate construcțiile trebuitoare: cazărmi, grajduri, șuri, hambare dispuse în proximitatea curtinelor și de-a lungul lor pentru ca spațiul din mijloc să rămână liber și să poată asigura staționarea și circulația oamenilor din garnizoană și punerea cailor la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a urmărit să realizeze în acest complex tot ceea ce era necesar cultului, casei, sfatului, învățăturii, sănătății și chiar bunei gospodăriri: beciuri și depozite. Este probabil ca lucrările de la Cetățuia să fi început concomitent, la toate obiectivele, inclusiv la zidurile de incintă, fiindcă Duca a avut la dispoziție numeroase brațe de muncă, materiale de bună calitate și în cantități suficiente. Uneori lipsa acestora era suplinită prin comenzi făcute în localități aflate la distanță mare de Iași. „Nacu, vornicul din Câmpulung se ruga
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în jos spre iazul Bahluiului, lăsând Iașii în stăpânirea Hânceștilor și refugiindu-se în cele din urmă peste Dunăre, unde și-a refăcut oastea sub comanda lui Alexandru Buhuș”<footnote Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, p. 41 footnote>. Zidurile de incintă cu turnurile de colț și cu cel de la intrare erau terminate la 10 iunie 1670, după cum găsim menționat pe inscripția în limba slavonă, cu stema țării, pusă de Gheorghe Duca pe turnul clopotniță: ,,Herbul prealuminatului domn Io Duca voievod, din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Duca voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, anul 7178( 1670) luna iunie, 10”<footnote Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României, vol. II, București, 1908, p. 337 footnote>. Stema Țării Moldovei cu inscripția în limba slavonă Zidul de incintă, de formă poligonală, este înalt de 7 metri și gros de 1,4 metri și este asemănător unui sistem de apărare. El închide un teren de 120 de metri în lungime. Intrarea în incintă se face prin zidul sudic pe sub
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
inscripția în limba slavonă Zidul de incintă, de formă poligonală, este înalt de 7 metri și gros de 1,4 metri și este asemănător unui sistem de apărare. El închide un teren de 120 de metri în lungime. Intrarea în incintă se face prin zidul sudic pe sub turnul clopotniță. În partea nordică se găsește o poartă secundară de dimensiuni mici în comparație cu poarta principală de intrare în incintă. Zidul incintei se compune dintr-o curtină puternică, prevăzută în interior cu un drum
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de apărare. El închide un teren de 120 de metri în lungime. Intrarea în incintă se face prin zidul sudic pe sub turnul clopotniță. În partea nordică se găsește o poartă secundară de dimensiuni mici în comparație cu poarta principală de intrare în incintă. Zidul incintei se compune dintr-o curtină puternică, prevăzută în interior cu un drum de strajă la înălțimea căruia se află un rând de metereze pentru armele de foc și arcuri, iar între acestea sunt altele mai largi pentru tunuri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
El închide un teren de 120 de metri în lungime. Intrarea în incintă se face prin zidul sudic pe sub turnul clopotniță. În partea nordică se găsește o poartă secundară de dimensiuni mici în comparație cu poarta principală de intrare în incintă. Zidul incintei se compune dintr-o curtină puternică, prevăzută în interior cu un drum de strajă la înălțimea căruia se află un rând de metereze pentru armele de foc și arcuri, iar între acestea sunt altele mai largi pentru tunuri, care sunt
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
rezistenței în fața pericolelor interne și externe ale Moldovei. Vechile cetăți ale Moldovei erau ori sub stăpânirea turcilor ori au fost dărâmate, de aceea mănăstirile fortificate suplineau rolul cetăților de apărare. Turnul clopotniță are două etaje peste bolta de intrare în incintă. În turn intrarea se face pe o scară mobilă din exterior, la nivelul drumului de strajă și oferă acces într-o sală mică, de unde cu ajutorul unei scări din zid se urcă la etajul superior, în sala clopotelor; în peretele opus
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de strajă încercând să intre în turn cădeau în această capcană.Turnurile de flancare au un parter cu metereze pentru tunuri, și deasupra, o sală boltită pentru pușcași. Laturile de est și de vest ale turnului sunt încadrate în zidul incintei, iar laturile de nord și sud au câte doi contraforți, care au mai mult rol decorativ. Bolțarii arcurilor turnului sunt decorați cu rozete pătrate. Arhitectura turnului Cetățuiei este asemănătoare turnului Goliei. Partea sudică a zidului a fost flancată la colțuri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
turlele par cam greoaie, cu un diametru prea mare față de înălțimea bisericii, spre deosebire de cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai zvelte și mai bine proporționate cu înălțimea edificiului pe care îl încoronează”. În partea nord-estică și la mică distanță de zidul incintei se află Casa Domnească, fosta locuință personală a ctitorului. Numită și palat domnesc, reședința ,,seamănă mai mult cu o casă fortificată, fiind construită în întregime din blocuri de piatră. Edificiul a mai servit și ca loc de refugiu, în cazul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în spatele imobilului, care în vremurile de demult era probabil pierdută prin tot felul de atenanse de scânduri ce se găseau ghemuite în spațiul strâmt cuprins între palat și curtina de nord; de la această ușă până la poterna ce dă afară din incintă pe frontul nord nu sunt decât câțiva pași de făcut”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 232 footnote>. Casa domnească oferea o legătură imediată prin intermediul unei mici portițe din latura de nord a zidului, cu tunelul ce pornea din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nu sunt decât câțiva pași de făcut”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 232 footnote>. Casa domnească oferea o legătură imediată prin intermediul unei mici portițe din latura de nord a zidului, cu tunelul ce pornea din turnul sud-estic al incintei și care ducea la fântâna mănăstirii și apoi la cripta din altarul bisericii de lângă Sfânta Masă. Faptele acestea ne indică în mod evident condițiile în care voievodul ctitor își asigura atât bunurile cât și viața sa și a familiei sale
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
complexului monastic de la Cetățuia este și clădirea unde a funcționat vechea stăreție, cu sala de sfat denumită și sala gotică. Construită odată cu celelalte zidiri vechi de la Cetățuia, în anul 1670, este situată în partea de sud, lipită de zidul de incintă. Edificiul are etaj și două rânduri de pivnițe suprapuse, prima la nivelul terenului, a doua subterană. Clădirea este ceva mai mică în comparație cu palatul domnesc de pe cealaltă parte a incintei. La mijlocul fațadei o scară exterioară de piatră dă într-un pridvor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]