4,588 matches
-
sunt... lacrimi multe, multe. (O. Goga) Funcționând ca un principiu de coerență textual, metonimia concretizează în imagini artistice noțiuni abstracte, concentrează expresia, maximalizând planul ideatic. Sinecdoca (gr. synekdoché - cuprindere la un loc) își actualizează valoarea expresivă în câmpul logic al incluziunii, operând substituiri de ordin cantitativ: singularul în locul pluralului și invers, partea în locul întregului sau mutația inversă, genul substituind specia etc.: [...] tot ce mișcăn țara asta, râul, ramul, / Mie prieten numai mie, iară ție dușman este (M. Eminescu); Căci toată floarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii". (Legea educației naționale, 2011, art. 3) Având în vedere că "limbajul învățării" a înlocuit "limbajul educației" (Gert Biesta), idealul educațional a fost transformat dintr-un model de umanitate deplină (areté), cu funcție aspirațional-motivațională
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ca suport se substituie "țigărilor" ca lucrul din suport). Într-un studiu influent, Jakobson argumenta că la baza activității verbale stau două procese: procesul metonimic, unde un subiect al discursului duce la altul prin relații de contiguitate (implicînd CAUZALITATEA și incluziunea), și procesul metaforic, unde un subiect al discursului duce la altul prin relații de similitudine. Preluînd și lărgind teoria lui Jakobson, care a pus accentul pe importanța procesului metonimic în ficțiunea realistă (naratorul se detașează adesea, la modul metonimic, de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o secțiune transversală a mușchiului. La exterior se pune în evidență sarcolema sub forma unei membrane subțiri, dar care este în același timp și elastică. în interiorul acesteia se descrie o masă citoplasmatică abundentă numită sarcoplasmă care conține nuclei, reticul endoplasmatic, incluziuni celulare și miofibrile. Spre deosebire de alte structuri din corpul uman, nucleii sunt multipli și situați periferic formând o structură numită sincitiu. Prezența în interiorul celulei a unui număr mare de organite celulare este expresia unei activități intense. Forma celulelor musculare, alungită în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
autoritățile de la Budapesta ulterior unirii Transilvaniei cu Ungaria din 1867 își face simțite efectele în Abecedarul ilustrat, publicat în Timișoara, în 1889, de Dimitrie Gramma, destinat școlilor românești din Ardeal și Banat. Acesta ilustrează din plin tendința statului maghiar de incluziune a minorităților în noua patrie ungurească. De exemplu, O. Ghibu (1975, p. 147) menționează că abecedarul conține un steag unguresc descris elevilor români ca fiind "steagul patriei", iar câteva pagini mai încolo stă scris: "Ungaria e patria noastră. Toți oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
coloane, în paralel și în ordine cronologică, toți conducătorii Țării Românești și ai Moldovei începând cu secolul al XIV-lea. Prin neincluderea domnilor ardeleni, autorii lasă să se înțeleagă că Transilvania nu face parte din "Țările Române"! Principalul criteriu de incluziune/excluziune pare a fi etnia clasei conducătoare. Criteriul teritorial, căruia i s-a conferit atât de multă semnificație în chestiunea disputată a continuității daco-romane după retragerea aureliană din 271 e.n., este detronat de criteriul etniei elitei politice. Istoria românilor devine
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trebuințelor prin intermediul relațiilor interpersonale conferă vieții noastre psihice echilibru, siguranță, împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția, a dorinței și plăcerii de a fi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția, a dorinței și plăcerii de a fi îngrijit, a fricii de a fi uitat sau neglijat/abandonat
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
numai atunci când nu sunt respectate (vezi, de exemplu, clasica replică a părinților la adresa copiilor care omit să mulțumească: "Cum spui când primești ceva?"). Plecând de la identificarea nevoilor comunicative care se constituie în premisă a oricărui act comunicativ (vezi exemple precum "incluziunea din nevoia de a stabili identitatea în raport cu ceilalți; controlul din nevoia de a exercita leadership-ul și de a demonstra abilități; afecțiunea din nevoia de a dezvolta relații cu semenii" Schutz, apud Durac, 2009, p. 17), lucrările de specialitate reflectă, într-
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Editată de Catedra de Asistență Socială și Psihologie Socială, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, sub egida Comisiei Guvernamentale AntiSărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale și a Reprezentanței UNICEF în România, în colaborare cu Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei Director: Prof. univ. dr. Elena Zamfir Colegiul director: Pierre Poupard Șef al Reprezentanței UNICEF în România Prof. dr. Cătălin Zamfir Decanul Facultății de Sociologie și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Națională de Ocupare 2004-2010 este instrumentul de orientare și coordonare a politicilor de ocupare. Prioritățile politicii de ocupare sunt: promovarea adaptabilității forței de muncă, învățării pe parcursul întregii vieți și formării profesionale continue, combaterea efectelor șomajului structural și promovarea coeziunii și incluziunii sociale. Un alt document este Strategia pe termen scurt și mediu pentru formarea profesională continuă 2005-2010. Prin această strategie, ne-am propus o țintă ambițioasă, aceea de a atinge în anul 2010 nivelul de 7% al ratei de participare la
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de asemenea inclusă printre obiectivele comune ale strategiei. Agenția de Implementare a strategiei este Agenția Națională pentru Romi, care are calitatea de organ executiv al Comitetului Mixt de Implementare și Monitorizare a strategiei. 2. Planul Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc, cu perioada de implementare 2002-2012). Scurtă descriere a politicii. Imediat după adoptarea strategiei guvernului, în perioada 2001-2004, accentul în cadrul politicilor sociale în România și Uniunea Europeană s-a mutat de la combaterea unilaterală a sărăciei la un proces mai amplu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
PNAinc, cu perioada de implementare 2002-2012). Scurtă descriere a politicii. Imediat după adoptarea strategiei guvernului, în perioada 2001-2004, accentul în cadrul politicilor sociale în România și Uniunea Europeană s-a mutat de la combaterea unilaterală a sărăciei la un proces mai amplu de incluziune socială și dezvoltare socială. Această nouă orientare a dus la înființarea, în aprilie 2001, a Comisiei Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale - CASPIS, aprobată prin Hotărâre de Guvern în 2002. Ca principal instrument de coordonare a politicilor de incluziune socială
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sociale în România și Uniunea Europeană s-a mutat de la combaterea unilaterală a sărăciei la un proces mai amplu de incluziune socială și dezvoltare socială. Această nouă orientare a dus la înființarea, în aprilie 2001, a Comisiei Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale - CASPIS, aprobată prin Hotărâre de Guvern în 2002. Ca principal instrument de coordonare a politicilor de incluziune socială, a fost elaborat Planul Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale - PNAinc, adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 829 din 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de incluziune socială și dezvoltare socială. Această nouă orientare a dus la înființarea, în aprilie 2001, a Comisiei Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale - CASPIS, aprobată prin Hotărâre de Guvern în 2002. Ca principal instrument de coordonare a politicilor de incluziune socială, a fost elaborat Planul Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale - PNAinc, adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 829 din 2002. PNAinc a fost elaborat după modelul stabilit de Consiliul European în 2000 pentru planurile naționale ale țărilor membre
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la înființarea, în aprilie 2001, a Comisiei Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale - CASPIS, aprobată prin Hotărâre de Guvern în 2002. Ca principal instrument de coordonare a politicilor de incluziune socială, a fost elaborat Planul Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale - PNAinc, adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 829 din 2002. PNAinc a fost elaborat după modelul stabilit de Consiliul European în 2000 pentru planurile naționale ale țărilor membre ale Uniunii Europene, propunând un set de principii care stau la
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
țărilor membre ale Uniunii Europene, propunând un set de principii care stau la baza politicii anti-sărăcie, un set de obiective strategice pe termen mediu și lung (2002-2012) și un alt set pe termen scurt, pe perioada guvernării 2002-2004. Pentru măsurarea incluziunii sociale din perspectiva integrării României în Uniunea Europeană și a revizuirii PNAinc din anul 2007, CASPIS a inițiat procesul de elaborare a metodologiei de calcul a indicatorilor de incluziune socială comuni pentru țările Uniunii Europene și a celor specifici pentru situația
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un alt set pe termen scurt, pe perioada guvernării 2002-2004. Pentru măsurarea incluziunii sociale din perspectiva integrării României în Uniunea Europeană și a revizuirii PNAinc din anul 2007, CASPIS a inițiat procesul de elaborare a metodologiei de calcul a indicatorilor de incluziune socială comuni pentru țările Uniunii Europene și a celor specifici pentru situația României. Aprobat de guvern în 2002, PNAinc include un capitol întreg (capitolul 14) referitor la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale a romilor. Programul urmărește întărirea participării comunităților
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
domenii de acțiune transversale. Perioada de implementare a PNAinc este 2002-2012. Agenția de Implementare. Coordonatorul național al PNAinc este CASPIS, responsabilitatea pentru implementarea unor măsuri sau/și coordonarea altora din PNAinc revenind Agenției Naționale pentru Romi. 3. Memorandumul Comun de Incluziune Socială (JIM, cu perioada de implementare 2005-2010). Scurtă descriere a politicii publice. Lupta împotriva excluziunii sociale și a sărăciei este o nouă modalitate de abordare a sărăciei care combină obiectivele comune și planurile naționale de acțiune cu un program de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
comune și planurile naționale de acțiune cu un program de acțiune al Comisiei Europene, menit să încurajeze cooperarea în domeniu. JIM stabilește direcțiile strategice și obiectivele majore pentru care vor fi stabilite măsuri în Planul Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale revizuit în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană. În conformitate cu prevederile Parteneriatului pentru Aderare, Guvernul României a elaborat, împreună cu Comisia Europeană - Direcția Generală Ocupare și Afaceri Sociale, de Documentul Comun în domeniul Incluziunii Sociale, document ce pregătește deplina participare a României
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
măsuri în Planul Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale revizuit în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană. În conformitate cu prevederile Parteneriatului pentru Aderare, Guvernul României a elaborat, împreună cu Comisia Europeană - Direcția Generală Ocupare și Afaceri Sociale, de Documentul Comun în domeniul Incluziunii Sociale, document ce pregătește deplina participare a României după aderare la metoda deschisă de coordonare în domeniul incluziunii sociale. Documentul reliefează principalele provocări în abordarea sărăciei și a excluziunii sociale, prezintă măsurile politice majore luate de România, pe baza acordului
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prevederile Parteneriatului pentru Aderare, Guvernul României a elaborat, împreună cu Comisia Europeană - Direcția Generală Ocupare și Afaceri Sociale, de Documentul Comun în domeniul Incluziunii Sociale, document ce pregătește deplina participare a României după aderare la metoda deschisă de coordonare în domeniul incluziunii sociale. Documentul reliefează principalele provocări în abordarea sărăciei și a excluziunii sociale, prezintă măsurile politice majore luate de România, pe baza acordului, de a începe transpunerea obiectivelor comune ale Uniunii Europene în politicile naționale și identifică principalele metode pentru viitoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
politicile naționale și identifică principalele metode pentru viitoarea monitorizare și revizuire a politicii. Modelul participării este integrat în procesul de elaborare și implementare a politicilor, planurilor, strategiilor de acțiune, însuși procesul de pregătire a Planului Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale și a Memorandumului fiind fundamentat de un larg dialog social între diferitele instituții publice, patronate, sindicate, asociații și organizații nonguvernamentale. Pentru a implementa obiectivele JIM, Comisia Europeană și România au căzut de acord că investiția în capacitatea administrativă a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o prioritate. Este de asemenea important să fie îmbunătățite semnificativ dialogul și cooperarea între structurile publice, precum și între structurile publice și societatea civilă, partenerii sociali și ONG-uri. Progresul în implementarea acestor politici va fi evaluat în contextul procesului de incluziune socială din Uniunea Europeană, proces al cărui scop este de a avea un impact semnificativ asupra eradicării sărăciei în Europa până în 2010. În ceea ce privește romii, prevederile JIM fac trimitere la finalizarea implementării Strategiei Guvernamentale pentru Îmbunătățirea Situației Romilor și, în special, la
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Strategiei Guvernamentale pentru Îmbunătățirea Situației Romilor și, în special, la eliminarea cazurilor de persoane fără acte de identitate, la susținerea formării și ocupării forței de muncă, educației, îngrijirii sănătății, programelor de dezvoltare a infrastructurii și a locuirii, care contribuie la incluziunea socială a persoanelor de etnie romă și continuă lupta împotriva discriminării. Obiectivul global al JIM este promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive, creșterea bunăstării populației, complementar cu resorbția rapidă a problemelor grave de sărăcie extremă și excluziune socială
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]