5,050 matches
-
de putere nici ordinea economică și socială în ansamblul ei. Aș spune că, pe bună dreptate, conștiința libertății nu se separă de conștiința legitimității societății, și că aceasta depinde în mare parte de sentimentele pe care le provoacă gradul de inegalitate și sistemul de autoritate. Este deci greu de știut dacă și în care circumstanțe, oamenii încearcă sentimentul de a fi liberi într-o anumită societate, de vreme ce ideologia fiecăruia este cel puțin una dintre cauzele principale a sentimentului de libertate sau
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
dar acest ideal subzistă și câteva exemple demonstrează că idealul este uneori eficace. Acestea fiind zise, nu vreau pentru nimic în lume să dau impresia că dezbaterea este închisă și că mergem spre un consens. Dezbaterea continuă. Se referă la inegalități fie că ele privesc resursele sau șansele. Cu cât ajungem să definim libertatea prin capacitate sau puterea de a face cu atât inegalitatea ni se pare inacceptabilă. Sau mai mult, în măsura în care tindem să confundăm din ce în ce mai mult libertatea și egalitatea, orice
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
dau impresia că dezbaterea este închisă și că mergem spre un consens. Dezbaterea continuă. Se referă la inegalități fie că ele privesc resursele sau șansele. Cu cât ajungem să definim libertatea prin capacitate sau puterea de a face cu atât inegalitatea ni se pare inacceptabilă. Sau mai mult, în măsura în care tindem să confundăm din ce în ce mai mult libertatea și egalitatea, orice formă de inegalitate devine o violare a libertății. Dacă vreți să vedeți exprimarea clară a ceea ce eu cred că este o eroare sau
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
ele privesc resursele sau șansele. Cu cât ajungem să definim libertatea prin capacitate sau puterea de a face cu atât inegalitatea ni se pare inacceptabilă. Sau mai mult, în măsura în care tindem să confundăm din ce în ce mai mult libertatea și egalitatea, orice formă de inegalitate devine o violare a libertății. Dacă vreți să vedeți exprimarea clară a ceea ce eu cred că este o eroare sau o iluzie, citiți cartea publicată recent sub coordonarea lui Robert Badinter, Liberté, libertés21. Găsim în ea o confuzie totală între
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
dQ = 0 dS=0,DS = 0 ,<S> = cal/grad mol Dacă un sistem absoarbe căldură dQ > 0 , dacă cedează căldură dQ < 0 La presiune constantă (dQ)p = ΔH Procese ireversibile Q QQ 21 1 21 T TT si dQirT 0 inegalitatea lui CLAUSIUS ciclului Carnat dQir dS T DQir ΔS (temperatură constantă) În transformările adiabatice dQ = 0 ΔS 0 sau S 0 în procesele ireversibile S crește . Sub forma acestei expresii principiul al doilea al termodinamicii este cunoscut și ca principiul
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
rutina activităților domestice pe care prin tradiție trebuie să le execute. - spune doamna Anca Munteanu. Maternitatea și creșterea copiilor sunt elementele care împing existența femeii spre conformism, iar conformismul este cel mai temut dușman al creativității. Pentru orice copil, ucenicia inegalității între sexe începe odată cu preadolescența. Prejudecata că fetele trebuie să fie „altfel” decât băieții le este inoculată zilnic copiilor de sex feminin, ceea ce le va modifica esențial comportamentul. De multe ori părinții își mustră fetițele: „Tu ești fată, iar fetele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
revoluției ruse din 1905-1906 și răscoalei din 1907, cu scene plastice de acțiune în care sunt angrenate mulțimile, amândouă tributare însă în prea mare măsură documentelor, multe preluate direct din rubricile de fapt divers ale periodicelor vremii. Neîncheiat, cu mari inegalități, În preajma revoluției îi asigură totuși lui S. un loc important printre romancierii primei jumătăți a veacului al XX-lea. În zugrăvirea aglomerărilor umane siberiene, a coloniilor de surghiuniți, a societății locale, Stere pune ceva din darul lui Gogol de a
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
care propaganda noastră abuzează) interpretată dintr-un alt unghi: „Auzim uneori că este de dorit ca toți oamenii să pornească în cursa vieții pe picior de egalitate. Dar chiar dacă așa ar sta lucrurile, nu este oare inevitabil ca, pe parcurs, inegalitățile dintre alergători să-și spună cuvîntul și ca învingătorul să fie cel care dispune de cele mai mari calități?” (Leslie Lipson, „Filosofia democrației”, în „Sinteza”, nr. 68/1986). Am abordat și eu, recent, chestiunea într-o convorbire cu profesorul Constantin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
democrației”, în „Sinteza”, nr. 68/1986). Am abordat și eu, recent, chestiunea într-o convorbire cu profesorul Constantin Ciopraga, care e un democrat, însă unul pătruns de sentimentul ierarhiei. Dînsul mi-a spus (rezum cu vorbele mele) că a nega inegalitățile naturale dintre indivizi e o prostie, că uniformizarea, omogenizarea, dacă s-ar realiza, ar avea ca efect regresul societății. O formulare mult mai dură se găsește la Jean d’Ormesson, care, într-un „Le Figaro magazine” de acum cîțiva ani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să nu dați integral deocamdată, toate versurile Lucreției Andriu? Acum, s-ar putea astfel da numai piesele realmente desăvârșite. Eu v-aș face această triere 366. Această triere ar avea un dublu avantaj: Ați da publicității o plachetă lipsită de inegalități, deci Într-o prezentare artistică un mănunchi de versuri excepționale prin care ați fixa Lucreției Andriu un remarcabil loc În literatura românească. Ați lăsa pe altădată piesele mai puțin realizate. De asemeni și traducerile care, oricât de bune ar fi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aderării, a ratificat convențiile internaționale În domeniu 3 și a transpus acquis-ul comunitar 4, dar, cu toate acestea, nu a reușit să producă, până În prezent, instrumente specifice de integrare a dimensiunii de gen În politicile publice, care să se adreseze inegalităților structurale și sistemice și să permită o abordare strategică și holistică a oricărei politici din orice sector, prin includerea sistematică a variabilei gen, În scopul sensibilizării tuturor politicilor față de diferențele de gen și față de problemele femeilor 5. Principala ipoteză a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
persoane”, „prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare” etc. În general, denumirile politicilor (și definițiile acestora) tind să vizeze mai ales impactul asupra grupului-țintă, și mai puțin (sau deloc) problema care a generat politica și care rămâne implicită (egalitatea presupune inegalitatea, participarea echilibrată presupune dezechilibrul participării) denumirile care implică nominal problema fiind, de exemplu, cele de tipul „privind prevenirea și combaterea...”. Politicile destinate În mod nominal/explicit unui grup considerat discriminat au denumiri prin care se intenționează să se atragă atenția
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
conceptului analitic de gen. În general, observăm că variabila gen se asociază În definirea politicilor cu termenul egalitate/echitate 1, care exprimă În esență scopul acestora. Egalitatea/echitatea de gen este, din această perspectivă, idealul față de concretul realității care este inegalitatea/inechitatea, variabilă care nu poate fi omisă mai ales În studiile de diagnoză și În analiza surselor problemei care generează politica. În fond, problema politicii este inegalitatea, iar scopul politicii este egalitatea. Termenul inegalitate este Însă ascuns cu „grija” de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
echitatea de gen este, din această perspectivă, idealul față de concretul realității care este inegalitatea/inechitatea, variabilă care nu poate fi omisă mai ales În studiile de diagnoză și În analiza surselor problemei care generează politica. În fond, problema politicii este inegalitatea, iar scopul politicii este egalitatea. Termenul inegalitate este Însă ascuns cu „grija” de a evita un subiect politic: inegalitatea nu Înseamnă diferență; a spune că oamenii sunt inegali presupune că cineva e dezavantajat În raport cu alții. Inegalitatea este un dezavantaj Într-
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
idealul față de concretul realității care este inegalitatea/inechitatea, variabilă care nu poate fi omisă mai ales În studiile de diagnoză și În analiza surselor problemei care generează politica. În fond, problema politicii este inegalitatea, iar scopul politicii este egalitatea. Termenul inegalitate este Însă ascuns cu „grija” de a evita un subiect politic: inegalitatea nu Înseamnă diferență; a spune că oamenii sunt inegali presupune că cineva e dezavantajat În raport cu alții. Inegalitatea este un dezavantaj Într-un context social 1. În al doilea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fi omisă mai ales În studiile de diagnoză și În analiza surselor problemei care generează politica. În fond, problema politicii este inegalitatea, iar scopul politicii este egalitatea. Termenul inegalitate este Însă ascuns cu „grija” de a evita un subiect politic: inegalitatea nu Înseamnă diferență; a spune că oamenii sunt inegali presupune că cineva e dezavantajat În raport cu alții. Inegalitatea este un dezavantaj Într-un context social 1. În al doilea rând, procesul definirii problemei creează și posibilitatea contextualizării acestor politici, care, deși
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fond, problema politicii este inegalitatea, iar scopul politicii este egalitatea. Termenul inegalitate este Însă ascuns cu „grija” de a evita un subiect politic: inegalitatea nu Înseamnă diferență; a spune că oamenii sunt inegali presupune că cineva e dezavantajat În raport cu alții. Inegalitatea este un dezavantaj Într-un context social 1. În al doilea rând, procesul definirii problemei creează și posibilitatea contextualizării acestor politici, care, deși sunt formal asemănătoare la nivel comunitar-european, În fond, sunt destul de diferite la nivelul național al fiecărui stat
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fi delimitate de separația formală public/privat („ceea ce este personal este politic”) și că femeile se confruntă cu problema rolurilor active multiple (Miroiu, 2004, p. 72), În condițiile unor constrângeri politice, economice, sociale, culturale, legale, educaționale și religioase generatoare de inegalități cronice. Un nou mod de abordare la nivel internațional a egalității de șanse Între femei și bărbați a fost marcat de prima conferință mondială privind statutul femeilor (Mexico City, 1975), când Adunarea Generală a identificat trei obiective strategice care au
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre prin metoda deschisă de coordonare, politica În domeniul social, Întărirea coeziunii economice și sociale, legislațiile interne. Articolul 3 (2) precizează că, În toate aceste domenii, Comunitatea Europeană urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea Între bărbați și femei 1. Noua orientare a politicilor de gen În plan european o reprezintă acum politicile de tipul gender mainstreaming (abordarea integrată a egalității Între femei și bărbați)2, care este o strategie „contextualizabilă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
feminismul politic al valului al doilea sau cel al politicilor valului al treilea. Politologii feminiști au teoretizat atât feminismul socialist, cât și pe cel marxist (M. Miroiu, 2004), marcând deosebirile dintre cele două doctrine: În timp ce prima are ca scop anularea inegalității sociale, a doua se fundamentează politic prin conceptul de revoluție proletară, având ca scop reconfigurarea relațiilor de putere În sfera proprietății. Însă problema care se pune este dacă feminismul de stat socialist este o formă a doctrinelor feministe, socialiste sau
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În care apar noi forme de muncă, prin care identitățile de gen se redefinesc. Femeile devin „indivizi În economia globală” (Young, 2004, p. 66), confruntându-se cu probleme noi: reconfigurarea sferelor publică și privată, a proceselor de producție și reproducere, inegalitatea În creștere dintre femei, dependența de veniturile sigure, dar foarte mici de la stat, de alocații și ajutoare sociale și, nu În ultimul rând, de absența la nivelul statului a unui discurs liberal despre drepturi și autonomie, susținut de o cultură
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
deja luată, nu putem vorbi totuși decât despre decizia de a implementa niște directive vizând o anumită problemă politică În cadrul acquis-ului. Din analiza documentelor și a minutelor dezbaterilor parlamentare, rezultă cum văd parlamentarii problema inechității de gen (ca pe o „inegalitate de șanse”, o „inegalitate de șanse și tratament” sau nu iau În seamă principiul echității de gen ori sectoarele vieții publice și/sau private În care se consideră că trebuie să intervină politica egalității etc.) și ce politici alternative intră
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
vorbi totuși decât despre decizia de a implementa niște directive vizând o anumită problemă politică În cadrul acquis-ului. Din analiza documentelor și a minutelor dezbaterilor parlamentare, rezultă cum văd parlamentarii problema inechității de gen (ca pe o „inegalitate de șanse”, o „inegalitate de șanse și tratament” sau nu iau În seamă principiul echității de gen ori sectoarele vieții publice și/sau private În care se consideră că trebuie să intervină politica egalității etc.) și ce politici alternative intră În dezbatere, concomitent cu
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
1998), „Analyzing Women’s Movements”, În Cecile Jackson, Ruth Pearson (ed.), Feminist Visions of Development: Gender, Analysis and Policy, Routledge, Londra. Nugent, N.; Dinan, D.; Cram, L. (ed.) (1999), Developments in the European Union, MacMillan, Londra. Pasti, V. (2003), Ultima inegalitate. Relațiile de gen În România, Editura Polirom, Iași. Peters G.B. (1996), „Managing horizontal government: The politics of co-ordination”, Public Administration, vol. 76. Pierre, J.; Peters, B.G. (2000), Governance, politics and the state, MacMillan, Londra. Pyle, J.L.; Ward K.B. (1995), „Gender
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
totul aparte. Poetul postbelic nu are, așadar, o frază argheziană și una barbiană, nu oscilează între mari modele, preluate mai întâi cu șovăieli de novice și abandonate apoi cu lejerități de maestru. Traseul său poetic nu este unul ondulat, cu inegalități și incongruențe, cu notabile (s)căderi și mari reușite; el e un poet mereu egal cu sine, și perfect matur de la bun început. Și de o originalitate ce refuză parcă să se dilueze. În poeme coexistă două tipare lirice bine
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]