3,965 matches
-
căminului conjugal etc.) fie deficiențe funcționale (există structura completă a familiei, dar părinții manifestă pattern-uri paideice predominante de tip laisse-faire, fie există carențe culturale și un nivel socio-economic deficitar, consum excesiv de alcool sau preocuparea părinților pentru acțiuni cu caracter infracțional etc.). Inadapatarea la diferitele norme sociale se manifestă sub diferite forme și grade, cel mai frecvent mod este cel al vagabondajului care, de fapt, reprezintă o condiție generatoare și facilitatoare pentru alte comportamente deviante. Absența frecventă din mediul familial nu
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și frecvența de manifestare a fiecărei caracteristici. În unele condiții individul "obișnuit" va apela la unele elemente duplicitare sau va prezenta o stabilitate afectiv-volitivă mai scăzută. Acest fapt, însă, nu reprezintă neapărat și faptul că respectivul individ va comite acte infracționale. În cazul subiectului delincvent trăsături amintite sunt mult mai frecvente și mult mai uzuale. Elementul modal al diferențierii este cel al trecerii sau nu la actul infracțional. De la aceste caracteristici ale personalității infractorului se poate elabora o taxonomie a tipurilor
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fapt, însă, nu reprezintă neapărat și faptul că respectivul individ va comite acte infracționale. În cazul subiectului delincvent trăsături amintite sunt mult mai frecvente și mult mai uzuale. Elementul modal al diferențierii este cel al trecerii sau nu la actul infracțional. De la aceste caracteristici ale personalității infractorului se poate elabora o taxonomie a tipurilor de infractori, acest fapt putând fi realizat din perspectiva diferitelor discipline (Voinea, 1999, pp. 50-53). Sub aspect juridic, indicii cei mai frecvenți de clasificare sunt cei referitori
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
diferitele fenomenologii delincvențiale: d. nivelul semnificativ acordat infracțiunii de către indivizii devianți îi împarte în delicvenți profesioniști și cei ocazionali. Cei dintâi se caracterizează printr-un nivel crescut al inadaptării și al antisocialității, fiind mereu preocupați de organizarea riguroasă a actului infracțional, aceste reprezintă sensul vieții lor, un mod de a exista. În mod curent, profesioniștii sunt inteligenți, prevăzători, activi și plini de inițiativă, calmi și hotărâți. Din punct de vedere afectiv, acești indivizi sunt glaciali, insensibili și permanent nemulțumiți, nu își
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
care intră sub incidența legii în urma unor circumstanțe nefaste (crime pasionale, accidente rutiere etc.). Aceștia se reintegrează social și dispun de o imagine asupra consecințelor infracțiunii comise, spre deosebire de profesioniști. e. gradul de adaptare socială specific infractorului în corelație cu capacitatea infracțională. Această tipologie ține seama de contextul pentru comiterea actelor infracționale, precum și de posibilele combinații ale acestora; "adaptabilitatea socială relevă gradul de integrare socială a individului, iar capacitatea infracțională denotă potențialul infracțional al personalității individului și se referă la nucleul central
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pasionale, accidente rutiere etc.). Aceștia se reintegrează social și dispun de o imagine asupra consecințelor infracțiunii comise, spre deosebire de profesioniști. e. gradul de adaptare socială specific infractorului în corelație cu capacitatea infracțională. Această tipologie ține seama de contextul pentru comiterea actelor infracționale, precum și de posibilele combinații ale acestora; "adaptabilitatea socială relevă gradul de integrare socială a individului, iar capacitatea infracțională denotă potențialul infracțional al personalității individului și se referă la nucleul central al personalității infractorului" (M. Voinea, 1999, p. 51). Din îmbinarea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
profesioniști. e. gradul de adaptare socială specific infractorului în corelație cu capacitatea infracțională. Această tipologie ține seama de contextul pentru comiterea actelor infracționale, precum și de posibilele combinații ale acestora; "adaptabilitatea socială relevă gradul de integrare socială a individului, iar capacitatea infracțională denotă potențialul infracțional al personalității individului și se referă la nucleul central al personalității infractorului" (M. Voinea, 1999, p. 51). Din îmbinarea celor doi factori au fost dezvoltate patru tipuri de delincvenți: b1. tipul infractorului caracterizat printr-un nivel crescut
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de adaptare socială specific infractorului în corelație cu capacitatea infracțională. Această tipologie ține seama de contextul pentru comiterea actelor infracționale, precum și de posibilele combinații ale acestora; "adaptabilitatea socială relevă gradul de integrare socială a individului, iar capacitatea infracțională denotă potențialul infracțional al personalității individului și se referă la nucleul central al personalității infractorului" (M. Voinea, 1999, p. 51). Din îmbinarea celor doi factori au fost dezvoltate patru tipuri de delincvenți: b1. tipul infractorului caracterizat printr-un nivel crescut al adaptabilității sociale
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
se referă la nucleul central al personalității infractorului" (M. Voinea, 1999, p. 51). Din îmbinarea celor doi factori au fost dezvoltate patru tipuri de delincvenți: b1. tipul infractorului caracterizat printr-un nivel crescut al adaptabilității sociale, cât și al capacității infracționale. Acești indivizi sunt considerați extrem de periculoși întrucât dețin resurse valide, au o poziție socială însemnată, cu un "angrenaj relațional" optim și pozează în oameni onești; toate aceste caracteristici îngreunând foarte mult depistarea și pedepsirea lor corespunzătoare. b2. tipul infractorului caracterizat
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
valide, au o poziție socială însemnată, cu un "angrenaj relațional" optim și pozează în oameni onești; toate aceste caracteristici îngreunând foarte mult depistarea și pedepsirea lor corespunzătoare. b2. tipul infractorului caracterizat printr-un nivel scăzut al adaptabilității, însă o capacitate infracțională semnificativă reprezintă categoria recidiviștilor, în mod special, aceștia sunt ușor de identificat întrucât atrag mereu atenția asupra lor sau sunt permanent supravegheați. b3. tipul delincventului slab adapatat social și cu un potențial infracțional redus reprezintă categoria indivizilor aflați la limita
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nivel scăzut al adaptabilității, însă o capacitate infracțională semnificativă reprezintă categoria recidiviștilor, în mod special, aceștia sunt ușor de identificat întrucât atrag mereu atenția asupra lor sau sunt permanent supravegheați. b3. tipul delincventului slab adapatat social și cu un potențial infracțional redus reprezintă categoria indivizilor aflați la limita inferioară a societății care comit diferite infracțiuni doar din rațiuni de subzistență. b4. tipul deviantului caracterizat printr-un nivel optim al adaptabilității social și un potențial infracțional redus reprezintă, în general, acei indivizi
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
adapatat social și cu un potențial infracțional redus reprezintă categoria indivizilor aflați la limita inferioară a societății care comit diferite infracțiuni doar din rațiuni de subzistență. b4. tipul deviantului caracterizat printr-un nivel optim al adaptabilității social și un potențial infracțional redus reprezintă, în general, acei indivizi care comit infracțiuni în mod accindental, chiar dacă gravitatea acestor fapte este semnificativă din cauza reacțiilor emoționale explozive. f. J. Pinatel a clasificat infractorii din prisma fenomenologiei, astfel dezvoltând tipul homotropilor (indivizii care comit acte delincvențiale
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de obicei, comisă în afara zonei unde locuiește sau lucrează, autorul dispune și dovedește o crescută mobilitate, călătorind mai mulți kilometri decât o persoană obișnuită. (Butoi T., 2003, p. 184) Pentru a dispune de o imagine mai completă asupra acestei tipologii infracționale, propunem în continuare analiza comparativă asupra profilului comportamental specific la celor care "operează" ad-hoc, respectiv cei care dezvoltă adevărate strategii în vederea atingerii unui profit maxim. Organizat Neorganizat Scor ridicat al inteligenței Scor scăzut al inteligenței Competență socială Inadecvat social Calificare
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
lăsată la locul faptei. S-a încercat conturarea portretului personalității criminale și în funcție de alte criterii (Butoi, T. 2004): a) în funcție de gradul de conștientizare și control al comportamentului: b) în funcție de tendința de repetare a acțiunilor criminale: c) în funcție de gradul de pregătire infracțională: B. În funcție de modul în care personalitatea infractorului afectează comportamentul lui criminal, L. Yablonski diferențiază următoarele categorii de criminali: 1. Criminali socializați sunt cei care prezintă tulburări emoționale, sunt foarte ușor influențabili de aspecte indezirabil social, ei devin criminali sub influența
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sunt foarte ușor influențabili de aspecte indezirabil social, ei devin criminali sub influența mediului în care sunt promovate norme și conduite deviante în general, sunt mai mult violatori de proprietăți decât criminali violenți. 2. Criminali neurotici ajung să comită fapte infracționale datorită compulsiunilor neurotice, de altfel sunt conștienți de caracterul imoral și antisocial al gestului lor. 3. Criminali psihotici sunt indivizi cu dezordini severe ale personalității care au o percepție complet distorsionată asupra societății, acționează brusc, fără o planificare prealabilă și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cu o mare labilitate afectivă, comportamente contradictorii și tendințe de agresivitate asociate ori disimulate; personalitate psihopatică specific individului puternic neadaptat și deviat social; personalitate psihotică; personalitate demențială caracterizat printr-un comportament agresiv, compulsiv și imprevizibil. C. În funcție de gradul de pregătire infracțională, L. Yablonski diferențiază două categorii de infractori : 1. Criminalii situaționali caracterizați prin faptul că: se confruntă cu o problemă care solicită acțiunea; aleg acțiunea care constituie o violare a legii; au fost prinși, arestați, condamnați și li s-a oferit
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de vede mental, infractorul este conștient de indezirabilitatea faptelor sale. În literatura de specialitate criminalii caracteriali sunt de mai multe feluri: a) Criminali psihopatici: tipul orgolios (paranoic) caracterizat prin orgoliu, trufie; comite acte de violență; tipul pervers, nemilos: comite acte infracționale cu multă cruzime; tipul nervos (hiperemotiv) caracterizat prin iritabilitate excesivă: comite acte de conflict; tipul oscilant, agitat și schimbător caracterizat printr-o stare de agitație: comite acte de violență sau neglijență; tipul schizoid (introvertit) comite acte de imprudență. b) Criminali
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
băuturi alcoolice, substanțe psihotrope, hipnoza etc); cei care comit fapta față de rudele apropiate (incest); cei care agresează un partener de același sex. Criminalii care utilizeaza procedee și mijloace anormale și patologice sunt: ♪ sadicul; ♪ masochistul. 5. Criminalul profesional pentru acesta actul infracțional reprezintă sursa de existență. Aici întâlnim două categorii: a) Criminalul profesional pasiv reprezintă acel individ care comite aleator diferite acte infracționale, fără să se pregătească sau să muncească. Se caracterizează printr-un nivelul scăzut de inteligență, o capacitatea deficitară de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sex. Criminalii care utilizeaza procedee și mijloace anormale și patologice sunt: ♪ sadicul; ♪ masochistul. 5. Criminalul profesional pentru acesta actul infracțional reprezintă sursa de existență. Aici întâlnim două categorii: a) Criminalul profesional pasiv reprezintă acel individ care comite aleator diferite acte infracționale, fără să se pregătească sau să muncească. Se caracterizează printr-un nivelul scăzut de inteligență, o capacitatea deficitară de rezolvare a dificultăților zilnice. b) Criminalul profesional activ este un individ cu un nivel normal de dezvoltare, uneori chiar peste medie
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
degrabă, este vorba de o serie de deprinderi dobândite, energii canalizate spre o direcție criminală. Conform taxonomiei legal-juridice avem două tipuri de recidiviști: ♪ recidivisti postcondamnatorii cei care după ce au săvârșit pentru prima dată o infracțiune ajung să comită alte fapte infracționale; ♪ recidivisti post executorii după ce au executat pedepse pentru prime infracțiuni, comit din nou alte infracțiuni. 9. Criminalul ideologic (politic): individul care execută o pedeapsă, de cele mai multe ori privatoare de liberate, din cauza unor convingeri politice, științifice sau religioase, gravitatea acestor acte
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Inclinația spre risc este deosebit de mare, fapt pentru care de multe ori mizează pe elemente cu extrem de puține șanse de reușită. În cazul în care este prins imediat părăsește obiectul sustras și fuge imediat. * Spărgătorul face parte dintr-un grup infracțional, banda de la bloc este cea mai frecventă formă și apelează în mod obișnuit la forță pentru apărare sau imobilizarea victimei,pe această cale se apropie de tâlhari, iar prin faptul că tind să-și însușească bunuri, de hoți. * Tâlharul apelează
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a) cei care se consideră vinovați; b) cei care neagă orice vinovăție. Interpretarea lor asupra faptelor este diferită și mai ales comportamentul în timpul detenției. Cei din urmă au frecvente crize depresive cu toate consecințele ce decurg de aici. Problema justificărilor infracționale și cea a recidivei sunt prezentate pe larg, accentuându-se diferențele dintre diversele categorii de condamnați. A doua distincție este determinată de nivelul cultural al deținuților: cei cu studii sunt mai socializați, compensează prin imaginar frustrările inerente închisorii, depun eforturi
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
la cei care, pe un fond de normalitate, au căderi depresive în care nevoia lor de ajutor trebuie satisfăcută în mod calificat. Indiferent de categoria de infractori, toți au tendința de a se sustrage identificării. Tensiunea resimțită în urma comiterii actului infracțional precum și teama de a nu fi descoperiți declanșează un distres semnificativ ce cauzează o lipsă a controlului asupra comportamentului propriu, ceea ce explică acele scăpări și greșeli devastatoare pentru cel în cauză, care de multe ori reprezintă piste valoroase pentru justiție
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
să găsească soluții de eliberare, de aici și numeroasele reacții și/sau atitudini aberante și neintegrate social. 3.1. Omorul - abordare criminologică Criminologia spre deosebire de alte discipline umaniste abordează personalitatea umană din perspectiva implicării acesteia în problematica etiologiei și profilaxiei manifestărilor infracționale, căutând să dea răspuns la întrebări atât de dificile ca: cine e infractorul? cum apare și spre deosebire de alții adoptă modelul comportamentului criminal? Conceptul de personalitate a infractorului a suferit, în evoluția criminologiei, interpretări diferite, aproape fiecare autor având propria sa
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
extrem de răspândite printre delicvenți și reprezintă în accepțiunea restrânsă deficiențe psihice care nu înlătură discernământul critic (ca și nevrozele), dar prezintă o serie de atitudini structurate anormal, motiv pentru care conduita acestora se exprimă intens și foarte variat în plan infracțional. Fiind lipsiți de simț moral (psihopatiile mai fiind denumite "confruntare cu cei din jur") adeseori conflictul devenind pentru ei o sursă de satisfacție sunt incapabili de o adaptare perfectă și de durată la mediul familial, sau de microgrup social. În
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]