6,119 matches
-
o parte, vârsta personajului se încadrează într-o imagine portretistică, deloc lipsită de utilitate pentru restul narațiunii, dar rămâne difuză și este amânată. Pe de altă parte. semnificatul imediat al enunțului este că Bond nu știe cine este viitorul său interlocutor. Asta înseamnă, pentru el, întrezărirea unei amenințări și identificarea ei. Barthes distribuie aceste unități funcționale, în două clase. Cele distribuționale, pe care le numește funcții, corespund funcțiilor lui Propp: „cumpărarea unui revolver are drept corespondent momentul în care va fi
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de elevi) să fie explorat și exploatat diferit și cu rezultate diferite, de profesori diferiți. „Comunicarea este un circuit care se autoedifică și autoreglează permanent, pe când informarea ține mai mult de reguli statornicite a priori. În cadrul unui proces de comunicare, interlocutorii <citation author=”Ardoine”><<creează și inventează nu numai conținuturi, dar și procese, reguli, procedee și modalități ale schimbului lor>> </citation>. Inteligența consumată în comunicare este mai ales de ordin strategic, pe când cea subordonată informării este mai curând de ordin logic
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
citation>. Inteligența consumată în comunicare este mai ales de ordin strategic, pe când cea subordonată informării este mai curând de ordin logic. Conform analizelor întreprinse de unii teoreticieni, comunicarea poate fi ierarhică și reciprocă. Cea ierarhică se caracterizează prin faptul că interlocutorii ocupă poziții diferite, unul este superior, emițând mai mult, altul inferior, recepționând cu precădere mesaje; interlocutorul cu poziția superioară are cel mai des inițiativa mesajului, iar mesajul este codat, previzibil și de tip prescriptiv. Comunicarea reciprocă, dimpotrivă, este cea în
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
mai curând de ordin logic. Conform analizelor întreprinse de unii teoreticieni, comunicarea poate fi ierarhică și reciprocă. Cea ierarhică se caracterizează prin faptul că interlocutorii ocupă poziții diferite, unul este superior, emițând mai mult, altul inferior, recepționând cu precădere mesaje; interlocutorul cu poziția superioară are cel mai des inițiativa mesajului, iar mesajul este codat, previzibil și de tip prescriptiv. Comunicarea reciprocă, dimpotrivă, este cea în care partenerii nu ocupă nici unul o poziție privilegiată, deoarece inițiativa mesajului aparține fiecăruia în egală măsură
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
relația receptorului cu astfel de valori declanșează o intervenție educativă) „Departe de a fi un fenomen linear, omogen și mecanic, comunicarea didactică se prezintă ca un proces dinamic, în cursul căruia unele strategii se înlocuiesc cu altele, conducându-i pe interlocutori la „deplasarea” unuia spre celălalt. În cazuri bine determinate se admit chiar și deplasări de statut comunicațional. Chiar și atunci când comunicarea pare unidirecțională, de la profesor la elevde pildă ea nu este univocă întrucât, simultan cu fluxul comunicațional principal, va lua
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
o influență hotărâtoare asupra modelării comportamentului comunicativ al elevilor. Așadar,calitatea actelor de comunicare depinde esențial de gradul de permisivitate sau nepermisivitate comunicativă pe care o induce educatorul școlar, în primul rând prin atitudinile pe care el le adoptă față de interlocutor.[...]. Renunțarea la atitudinile hiperautoritariste și la statutul de privilegiat favorizează dezvoltarea calităților de bun mediator, care din punct de vedere comportamental înseamnă: să nu facem reproșuri inutile; să nu părtinim pe cineva pentru a favoriza pe altcineva; să nu judecăm
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
discreți și să inspirăm încredere; să nu foțăm lucrurile peste limita acceptabilului și să nu cerem imposibilul; Adoptând asemenea comportamente, educatorul favorizează instaurarea unui climat ce inspiră credibilitate și care are ca efect creșterea impactului mesajelor pe care le adresează interlocutorilor săi[..]și manifestarea elevilor în spiritul maximizării efectelor comunicative ale interacțiunii și ca parteneri activi. „Din punct de vedere al abilităților comunicative, măiestria și vocația profesorului se recunosc și în capacitatea de a „ produce” un interlocutor activ, dibace în arta
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
pe care le adresează interlocutorilor săi[..]și manifestarea elevilor în spiritul maximizării efectelor comunicative ale interacțiunii și ca parteneri activi. „Din punct de vedere al abilităților comunicative, măiestria și vocația profesorului se recunosc și în capacitatea de a „ produce” un interlocutor activ, dibace în arta conversației și apt de a iniția el însuși o situație de comunicare. Nu este suficient ca elevul să învețe să vorbească frumos și corect, să scrie corect și inteligibil ci, mai ales, să inițieze și să
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
situație de comunicare. Nu este suficient ca elevul să învețe să vorbească frumos și corect, să scrie corect și inteligibil ci, mai ales, să inițieze și să susțină un dialog, să elaboreze texte, să capteze și să mențină interesul unui interlocutor.” Aceasta presupune că, pentru antrenarea elevilor în procesul comunicativ, nu trebuie să li se pretindă să vorbească mult, ci să fie găsite modalități de intensificare a interacțiunilor elevelev, profesorelev, în procesul schimbului informațional și interpersonal. În acest scop, în demersul
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
indicilor nonverbali la unele cadre didactice, e. surse ce țin de incongruențe psihologice generale. Sunt considerate drept bariere în comunicarea eficientă următoarele modalități comportamentale: * tendința de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu părerile interlocutorului, adică evaluarea negativă a celeilalte persoane. Comunicarea poate fi stânjenită de folosirea unor etichete de genul: Ești un naiv că ai făcut asta... * oferirea de soluții, fie direct prin sfaturile date, fie indirect prin folosirea întrebărilor în mod agresiv sau
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
interesăm de tot ceea ce se petrece în situația de comunicare); 3 să analizăm (adică să degajăm elementele componente ale câmpului psihologic și social care îi determină pe indivizi); 4 să ne exprimăm (adică să ne spunem punctul de vedere în funcție de interlocutor sau de natura obiectului comunicării); 5 să controlăm (adică să urmărim calitatea și pertinența mesajului, precum și procesele care pot perturba transmisia). Pentru un profesor, respectarea acestui ansamblu de exigențe ale unei comunicări didactice eficiente înseamnă a dispune de competență comunicațională
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
interpretat, nici sfătuit, nici manipulat prin întrebări. Este o situație în care el se simte ascultat. Să știm să ascultăm este caracteristica fundamentală a unei comunicări ce favorizează exprimarea celuilalt. Absența comunicării poate rezulta și din absența ascultării reale a interlocutorului. Liliana Ezechil amintește două tipuri de comunicare: * comunuicarea aparentă: deși partenerii sunt într-o relație "față în față", raporturile dintre ei rămân formale în ciuda faptului că educatorul emite mesajul său educațional (și poate face acest lucru cu destul de multă competență
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
în plan educativ și interpersonal), fiind preocupat explicit de modul în care se realizează recepția (cât de bine e receptat mesajul, cât de bine e înțeles, cât de bine e asimilat, cum e prelucrat, care sunt reacțiile de răspuns ale interlocutorilor). Consecința, schimbul de semnificații se produce deoarece receptorul participă activ la relația de comunicare, acest fapt fiindu-i favorizat de către educator, care își elaborează și își construiește intervenția tocmai în acest scop. Raportul profesor- elev permite constituirea unor roluri active
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și onestă, care ne face să avem încredere în noi și să câștigăm respectul celor din jur; * De exprimare a emoțiilor și gândurilor într-un mod în care ne satisfacem nevoile și dorințele, fără a le deranja pe cele ale interlocutorului; * De a iniția, menține și încheia o conversație într-un mod plăcut; * De a împărtăși opiniile și experiențele cu ceilalți; * De exprimare a emoțiilor negative, fără a te simți stânjenit sau a-l ataca pe celălalt; * De a solicita sau
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
comunicării dintre profesor și părinți. Un limbaj prea științific, prea psihopedagogic, plin de neologisme poate constitui în anumite situații un factor de blocaj al comunicarii profesorpărinte. Este nevoie să se utilizeze un limbaj simplu, direct, în termeni obișnuiți, adaptați la interlocutor; * barierele culturale - mulți părinți se consideră inferiori cadrului didactic din acest punct de vedere. Profesorul nu trebuie să exacerbeze rolul acestei eventuale discrepanțe făcând tot posibilul ca dezechilibrul de cultură să se transforme, printr-o chibzuită cumpătare, într-un raport
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
să-i gestioneze. Între soluțiile unei bune comunicări profesorelevfamilie propunem: * Să stabilim relații socio-afective corespunzătoare - apropiere, căldură, atitudini pozitive față de elevi și părinți; Să utilizăm mesaje adresate la persoana I (limbajul responsabilității), focalizate pe ceea ce simte emițătorul și pe comportamentul interlocutorului, prevenind astfel reacțiile defensive în comunicare; procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emoțiile și descrie comportamentele fără a face evaluări și atacuri la persoană; * Să fim spontani în exprimarea opiniilor personale, să încercăm să nu ne impunem
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
clasă amorfă”, „clasă slabă”, „elev slab”, „elev conștiincios” etc. * Să stabilim relații de conducere a clasei de elevi adecvateaccent pe relația democratică; * Să evităm stereotipurile și prejudecățile deoarece conduc la opinii negative despre ceilalți; * Să utilizăm mesaje care să ajute interlocutorul în găsirea de alternative, posibilități de rezolvare a unei situații. Deseori sfatul este perceput de cealaltă persoană ca o insultă la inteligența sa, ca o lipsă de încredere în capacitatea persoanei respective de a-și rezolva singură problema; * Să evităm
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Ca receptor al mesajului oral, până la sfârșitul clasei a IV-a, elevul trebuie să-și dezvolte următoarele capacități: concentrarea atenției pentru a asculta mesaje formulate de persoane diferite, semnalizare prin replici adecvate și mijloace verbale și nonverbale a înțelegerii mesajului interlocutorului, înțelegerea semnificației globale a mesajului ascultat, stabilind legături între informațiile receptate și cele cunoscute anterior. Pentru școlarul mic, cartea de citire este universul în care descoperă tainele scrisului. Frumusețea textului literar, în complexitatea sa, cuprinde mesajul căruia trebuie să-i
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
copilului cu deficiență auditivă. Pentru însușirea limbajului și pentru prevenirea instalării handicapului psihic, încă de la cea mai fragedă vârstă, copilul poate și trebuie să fie familiarizat cu proteza auditivă, cu recepția globală a vorbirii și semnificația mișcării buzelor și feței interlocutorului și cu orice mijloc posibil de comunicare verbal, gestual, tactil. La deficienții de auz vorbirea se realizează printr-o asociere între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; în cazul protezării timpurii se
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
referire la cel de personalitate creatoare; văzută ca un instrument de adaptare la schimbările externe; slabă referire la contextul situațional de realizare a creativității, menționat însă ca cerință de ergonomie a spațiului de lucru; elementul sarcinii creative neprecizat de nici un interlocutor; nu se face nici o referire la criteriile de apreciere a creativității prin raportare la individ sau societate. înțeles restrictiv prin raportare la factorii creativității („pedagogia imaginației”); înțeles prin raportare la finalitățile actului educativ („pedagogia eficienței”, „pedagogia reușitei”, „pedagogia optimă”). * sintagma
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
persoane participante la audit; nu lasă impresia că-și caută sau că își pierde ideile când apar intervenții inoportune sau perturbații. Obținerea unei comunicări corecte depinde de ascultare. Deschiderea în comunicare se obține dacă se observă că există ascultarea din partea interlocutorului la transmitere mesajelor. În același timp, ascultarea nu trebuie să fie influențată de o serie de deducții și presupuneri care pot determina deformări ale informației recepționate. Formarea deducțiilor și presupunerilor are loc în timp și are rolul de a economisi
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
unor conversații prin care se pot obține informații. În timpul deplasării, orice oprire sau dorință de deviere de la traiectoria unui traseu anticipat se anunță. Persoanele care vor să discute adoptă o postură parțial identică sau chiar identică cu ținuta corporală a interlocutorului. Copierea ținutei asigură un grad de confort psihic cu consecințe beneficie asupra modului de transmitere a datelor și informațiilor. Semnalele transmise de poziția corpului trebuie recepționate ținând seama și de mediul în care se produce receptarea. Gesturile Gesturile umane sunt
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
trebuie să cuprindă și interpretarea unor gesturi efectuate în timpul conversațiilor. Gesturile sunt animații ale segmentelor corpului care pot fi coordonate, pentru a sublinia sau completa mesaje, sau pot apărea necontrolat. Gesturile sunt interpretate pentru mimica feței, poziționarea ochilor în raport interlocutorul și pentru mișcarea corpului. Gesturile pot exprima starea emoțională, ajută la menținerea interacțiunii cu interlocutorul sau sunt sterotipe. Descifrarea și interpretarea unor gesturi devine mai dificilă atunci când se produc simultan și trebuie ca atenția să se îndrepte asupra tuturor manifestărilor
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
corpului care pot fi coordonate, pentru a sublinia sau completa mesaje, sau pot apărea necontrolat. Gesturile sunt interpretate pentru mimica feței, poziționarea ochilor în raport interlocutorul și pentru mișcarea corpului. Gesturile pot exprima starea emoțională, ajută la menținerea interacțiunii cu interlocutorul sau sunt sterotipe. Descifrarea și interpretarea unor gesturi devine mai dificilă atunci când se produc simultan și trebuie ca atenția să se îndrepte asupra tuturor manifestărilor pentru a capta adevăratul lor sens. Unul din primele gesturi care indică relațiile de comunicare
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
pozitivă atât la începutul întâlnirii, cât și la final se bazează pe o strângere de mână efectuată corect. Strângerea de mână se consideră că este corectă dacă: mâna este curată și uscată; se face din poziție similară cu cea a interlocutorului, de obicei ridicat în picioare; poziția corpului este față în față, corpul ușor plecat; se privește în ochi și se păstrează contactul vizual; se schițează un zâmbet cu toată fața în timp ce se întinde mâna; mâna nu trebuie să fie prea
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]