3,967 matches
-
amintită: „sugerez că, în ordinea aPbPcPdPe, spre exemplu, preferința aPc este mai puternică decât preferința aPb . Despre preferința dintre aPb și cPd și cea dintre aPc și bPe nu spun nimic”.<footnote Ideea de intensitate pozițională nu presupune nicio comparație interpersonală, sau măsurare a intensității preferinței. În cuvintele lui Blau, „se poate argumenta că o altă instanță a lui „simte mai puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice indiferență.” [Blau, 1975, p. 397
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
patrulea rând, promovarea principiului utilității se realizează pe baza unei condiții de neutralitate față de indivizi (anonimitate) exprimată prin principiul un om un vot. În al cincilea rând, orice alegere colectivă trebuie făcută pe baza principiului sumei utilităților cardinale și comparabilității interpersonale a utilităților: „adunați toate valorile tuturor plăcerilor de o parte și cele ale tuturor durerilor de cealaltă parte. [...] Luați în calcul numărul persoanelor care au un interes într-o problemă și repetați procesul anterior pentru fiecare dintre acestea. Adunați numărul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de la o persoană sau alta sau din consumul unui bun sau altul. Economia neoclasică, în special prin Jevons (1871), Menger (1871), Walras (1874-1877) și alții, a păstrat, în mare măsură, aceste principii. Începând cu secolul XX-lea însă, folosirea comparațiilor interpersonale și a utilității cardinale a devenit din ce în ce mai puțin acceptabilă. În (1912) von Mises propunea o nouă teorie a valorii<footnote De fapt, prima apariție a acestei idei este la Böhm-Bawerk (1886), însă nu este vorba despre o exprimare clară a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este vorba despre o exprimare clară a principiului subiectivității valorii. footnote>: „Actele de evaluare nu sunt susceptibile de a fi măsurate. [...]. Măsurarea valorii subiective este imposibila” [Mises, 1912, 1953, p. 38]. Apoi, în (1932), Robbins formulează un argument împotriva comparațiilor interpersonale de bunăstare<footnote De fapt, împotriva redistribuirilor guvernamentale pe baza legii utilității marginale descrescânde. Aceasta, într-o formă simplificată, spune că, prin consum adițional, valoarea unității consumate descrește. Pornind de aici, utilitatea maginală a unei unități monetare suplimentare descrește odată cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de bunăstare socială este și utilitarianismul benthamian<footnote Atât utilitarianismul benthamian, cât și funcția de bunăstare socială arrowiană sunt funcționali de bunăstare socială. Diferența dintre cele două funcții este aceea că prima (funcția de bunăstare benthamiană) este cardinală și comparabilă interpersonal, în vreme ce a doua (funcția de bunăstare arrowiană) este ordinală și necomparabilă interpersonal. Funcționalii de bunăstare socială permit, așadar, discuția despre mai multe tipuri de funcții de bunăstare socială și despre formularea de rezultate mai generale. footnote>. Între aceasta din urmă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și funcția de bunăstare socială arrowiană sunt funcționali de bunăstare socială. Diferența dintre cele două funcții este aceea că prima (funcția de bunăstare benthamiană) este cardinală și comparabilă interpersonal, în vreme ce a doua (funcția de bunăstare arrowiană) este ordinală și necomparabilă interpersonal. Funcționalii de bunăstare socială permit, așadar, discuția despre mai multe tipuri de funcții de bunăstare socială și despre formularea de rezultate mai generale. footnote>. Între aceasta din urmă și funcția de bunăstare socială arrowiană există însă diferențe importante. Introducerea funcționalilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
al acestora. Așadar, orice rezultat demonstrat pentru cazul funcționalilor de bunăstare socială va fi valabil și pentru cazul particular al funcțiilor de bunăstare socială arrowiană. În (1970a), (1977a), (1991), Sen caracterizează un FBLS prin două tipuri de restricții informaționale: comparabilitatea interpersonală a utilităților și măsurarea acestora. În primul caz este vorba despre posibilitatea de a compara utilitățile indivizilor diferiți; în cel de-al doilea caz este vorba despre modul în care concepem utilitatea - cardinal sau ordinal<footnote Voi nota cu (on
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cel puțin cinci cadre informaționale de reprezentare a preferințelor individuale sau a indicatorilor individuali de bunăstare cu care alegerile sociale sunt conectate funcțional în diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate sau comparabilitate interpersonală; b) funcții de bunăstare individuală cardinale fără comparabilitate interpersonală; c) funcții de bunăstare ordinale și comparabile interpersonal; d) funcții de bunăstare cardinale, comparabile interpersonal pe unitate<footnote În engleză: „Interpersonally unit comparable cardinal welfare function”. footnote>; e) funcții de bunăstare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individuale sau a indicatorilor individuali de bunăstare cu care alegerile sociale sunt conectate funcțional în diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate sau comparabilitate interpersonală; b) funcții de bunăstare individuală cardinale fără comparabilitate interpersonală; c) funcții de bunăstare ordinale și comparabile interpersonal; d) funcții de bunăstare cardinale, comparabile interpersonal pe unitate<footnote În engleză: „Interpersonally unit comparable cardinal welfare function”. footnote>; e) funcții de bunăstare cardinale și complet comparabile interpersonal. Toate aceste cadre pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care alegerile sociale sunt conectate funcțional în diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate sau comparabilitate interpersonală; b) funcții de bunăstare individuală cardinale fără comparabilitate interpersonală; c) funcții de bunăstare ordinale și comparabile interpersonal; d) funcții de bunăstare cardinale, comparabile interpersonal pe unitate<footnote În engleză: „Interpersonally unit comparable cardinal welfare function”. footnote>; e) funcții de bunăstare cardinale și complet comparabile interpersonal. Toate aceste cadre pentru construirea unei funcții de bunăstare socială impun anumite
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate sau comparabilitate interpersonală; b) funcții de bunăstare individuală cardinale fără comparabilitate interpersonală; c) funcții de bunăstare ordinale și comparabile interpersonal; d) funcții de bunăstare cardinale, comparabile interpersonal pe unitate<footnote În engleză: „Interpersonally unit comparable cardinal welfare function”. footnote>; e) funcții de bunăstare cardinale și complet comparabile interpersonal. Toate aceste cadre pentru construirea unei funcții de bunăstare socială impun anumite restricții informaționale, adică exclud anumite tipuri de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individuală cardinale fără comparabilitate interpersonală; c) funcții de bunăstare ordinale și comparabile interpersonal; d) funcții de bunăstare cardinale, comparabile interpersonal pe unitate<footnote În engleză: „Interpersonally unit comparable cardinal welfare function”. footnote>; e) funcții de bunăstare cardinale și complet comparabile interpersonal. Toate aceste cadre pentru construirea unei funcții de bunăstare socială impun anumite restricții informaționale, adică exclud anumite tipuri de informație. Voi da câteva exemple pentru fiecare dintre ele: funcțiile de bunăstare arrowiene sunt ordinale și noncomparabile interpersonal, în vreme ce utilitarianismul benthamian
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și complet comparabile interpersonal. Toate aceste cadre pentru construirea unei funcții de bunăstare socială impun anumite restricții informaționale, adică exclud anumite tipuri de informație. Voi da câteva exemple pentru fiecare dintre ele: funcțiile de bunăstare arrowiene sunt ordinale și noncomparabile interpersonal, în vreme ce utilitarianismul benthamian poate fi construit sub forma unei funcții de bunăstare cardinală și comparabilă interpersonal pe unitate. Un exemplu de funcție de bunăstare ordinală, dar interpersonal comparabilă, este regula maximin rawlsiană<footnote A se vedea Rawls (1971), (1974). footnote>. Pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
restricții informaționale, adică exclud anumite tipuri de informație. Voi da câteva exemple pentru fiecare dintre ele: funcțiile de bunăstare arrowiene sunt ordinale și noncomparabile interpersonal, în vreme ce utilitarianismul benthamian poate fi construit sub forma unei funcții de bunăstare cardinală și comparabilă interpersonal pe unitate. Un exemplu de funcție de bunăstare ordinală, dar interpersonal comparabilă, este regula maximin rawlsiană<footnote A se vedea Rawls (1971), (1974). footnote>. Pentru funcții de bunăstare cardinală, dar fără a permite comparațiile interpersonale de utilitate, un exemplu este soluția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
câteva exemple pentru fiecare dintre ele: funcțiile de bunăstare arrowiene sunt ordinale și noncomparabile interpersonal, în vreme ce utilitarianismul benthamian poate fi construit sub forma unei funcții de bunăstare cardinală și comparabilă interpersonal pe unitate. Un exemplu de funcție de bunăstare ordinală, dar interpersonal comparabilă, este regula maximin rawlsiană<footnote A se vedea Rawls (1971), (1974). footnote>. Pentru funcții de bunăstare cardinală, dar fără a permite comparațiile interpersonale de utilitate, un exemplu este soluția negocierilor Nash<footnote A se vedea Nash (1950), (1953). footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
funcții de bunăstare cardinală și comparabilă interpersonal pe unitate. Un exemplu de funcție de bunăstare ordinală, dar interpersonal comparabilă, este regula maximin rawlsiană<footnote A se vedea Rawls (1971), (1974). footnote>. Pentru funcții de bunăstare cardinală, dar fără a permite comparațiile interpersonale de utilitate, un exemplu este soluția negocierilor Nash<footnote A se vedea Nash (1950), (1953). footnote>, iar pentru comparabilitate și cardinalitate completă un exemplu este soluția pentru problema populației oferită de Dasgupta în (1974). În cele ce urmează voi descrie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
funcție de bunăstare socială arrowiană” și o voi nota cu FBSA. În forma dată de Arrow, funcția de bunăstare socială a) admite preferințele ca aproximare pentru utilitate; b) admite doar preferințele exprimate ordinal; c) admite doar soluțiile sociale realizate fără comparații interpersonale. Acesta este cadrul larg pe care îl propune Arrow. El exclude în mod clar judecățile întemeiate pe utilități cardinale și pe comparații interpersonale. Dacă Arrow ar fi oprit aici excluderea de informație<footnote Prin informație, aici, am în vedere atât
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aproximare pentru utilitate; b) admite doar preferințele exprimate ordinal; c) admite doar soluțiile sociale realizate fără comparații interpersonale. Acesta este cadrul larg pe care îl propune Arrow. El exclude în mod clar judecățile întemeiate pe utilități cardinale și pe comparații interpersonale. Dacă Arrow ar fi oprit aici excluderea de informație<footnote Prin informație, aici, am în vedere atât tipul de funcțional de bunăstare socială - faptul că funcția este cardinală sau ordinală, sau comparabilă ori incomparabilă interpersonal -, cât și diferitele restricții care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
utilități cardinale și pe comparații interpersonale. Dacă Arrow ar fi oprit aici excluderea de informație<footnote Prin informație, aici, am în vedere atât tipul de funcțional de bunăstare socială - faptul că funcția este cardinală sau ordinală, sau comparabilă ori incomparabilă interpersonal -, cât și diferitele restricții care pot fi impuse anumitor funcții de bunăstare socială. Pentru a înțelege mai bine această idee, să luăm cazul teoremei Arrow și o metaforă. Să presupunem că dorim să udăm o grădină cu un furtun de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că dorim să udăm o grădină cu un furtun de grădină. Debitul și presiunea apei sunt în funcție de modul în care este fabricat furtunul și în funcție de presiunea externă asupra furtunului. În cazul de față, furtunul este o funcție ordinală și noncomparabilă interpersonal. Să presupunem, în continuare, că pe furtun își așază, pe rând, picioarele un elefant. Aceste picioare reprezintă condițiile impuse de Arrow funcției sale de bunăstare socială. Când toate cele patru picioare ale elefantului sunt pe furtun (domeniul universal, nondictatura, independența
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acesta nu mai trece nicio informație. Această nediferențiere între restricții poate întâmpina obiecția formulată de profesorul Miroiu. Potrivit acesteia, diferența între modul în care restricționează informația, spre exemplu, condiția de neutralitate și modul în care o restricționează ordinalitatea și noncomparabilitatea interpersonală ar fi una de natură. În această interpretare, greșesc când folosesc sintagma „restricție informațională” sau termenul de „informație” pentru a desemna atât tipul de furtun (cadrul informațional, să zicem ordinal și noncomparabil), cât și alte caracteristici ale acestuia (să zicem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cuprind o gamă largă de abilități și roluri legate de realizarea unor relații diferențiate cu fiecare membru al resurselor umane în raport cu modul de manifestare a atitudinilor în muncă (și nu numai). Membrii echipei de coaching vor instrumentaliza competențele de comunicare interpersonală și de grup, de cunoaștere a personalității umane, de negociere și realizarea de consens, de motivare și câștigare a adeziunii, de promovare a unui bun climat moral în organizație etc. Percepția socială și organizațiile. Printre factorii individuali prezentați de noi
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
comunicării. În regim democrat, comunicarea are un sens dublu (de la sursă la receptor și invers), elementele de fead back și de fead-for (reglarea prin scop, cu caracter anticipativ) jucând un rol esențial. Un model de analiză a comunicării în relațiile interpersonale (sursa putând fi și un grup sau o instituție) este și acesta (schema 18). Schema 18. Comunicarea între doi factori<footnote Hall, Jay, „Communication revisited”, California Management Preview, vol. 15, no. 3, 1973, p. 3 (a se vedea și Nica
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de muncă, acestea la rândul lor, reflectându se asupra vieții și relațiilor noastre personale”. Impactul globalizării produce efecte complexe așa cum le conturează continuu specialiștii din diferite domenii de activitate. Ele influențează și omul având repercusiuni nebănuite la nivel individual și interpersonal. Mai puțin studiate aceste schimbări la nivel individual apar În domeniul motivației prin dobândirea de noi trebuințe și expectanțe ce conduc la interese și atitudini puțin studiate În prezent din perspectiva celor interesați În fluctuația piețelor de textile. Prin urmare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Întrebări, centrarea pe idei și perseverență intelectuală. Își argumentează logic opiniile și se manifestă ponderat În susținerea lor. Tipul orientat spre intuiție este un căutător al identității cu predilecție pentru activitatea educațională, de consiliere sau tutorială. Aceste persoane valorizează relațiile interpersonale, sunt empatice și Înțelegătoare. Dau dovadă de sensibilitate și tact În relațiile cu ceilalți. Trăsătura de bază a oamenilor din această categorie este autoactualizarea. Stilul de gândire este diplomatic. Imaginea de sine are ca elemente centrale empatia, bunăvoința și autenticitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]