4,844 matches
-
și etapă în evoluție. Specia devine dinamică și capătă unitate. Mergând pe linia analizei spiței, atunci cercetările taxonomice devin mai complexe, deoarece nu trebuie să pună doar în evidență anumite structuri, ci trebuie să le găsească originea și să le intuiască direcția de evoluție de-a lungul timpului geologic. Nu putem cuprinde aici vastitatea gândirii lui Emil Racoviță, cu toate că unele elemente ale gândirii sale dezvăluie influența școlii la care s-a format. Emil Racoviță te cucerește în lucrările sale prin frumusețea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a unei frunze. Dar, moartea florii marchează o gestație; floarea care moare renaște în sămânța, care se edifică în mod spectaculos. Moartea florii este asemenea bobului de grâu care murind generează planta viitoare; doar murind. Dacă principiul renunțării este perfect intuit la trecerea plantei vegetative în floare, în ceea ce privește moartea florii, problemele sunt mult mai complexe. Este adevărat că la o floare partea cea mai spectaculoasă o reprezintă petalele, uneori chiar și sepalele, adică „perdelele patului nupțial”. Însă esența florii este androceul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
realiza adaptarea. Este ca și cum fiecare ar deveni propriul său selector, iar specia ca întreg are nevoie de indivizii care realizează înțelegeri situate pe ierarhii cât mai înalte. Acesta ar fi un mecanism al selecției naturale pe care Kampis nu-l intuiește. Universul de semne și de semnale formează semiosfera. Semiosfera asigură ca totul să se lege de totul. Fiecare specie își formează însă nișa sa semiotică în funcție de care își desfășoară existenta în biosferă. După cum specia își formează nișa sa semiotică, tot
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
rar și nici unul nu cască gura să vadă trenul. Fiecare are ceva de făcut, chiar și cei trei care beau ceva la o masă scoasă pe terasă. Sînt concentrați la discuție și habar nu au că eu trec pe acolo. Intuiesc că vorbesc despre subvenția americană la grîu și pun la cale o mișcare de protest. Chiar și cînd beau la bodegă nu pierd timpul, meditez cu pizmă. Un autobuz a adus copiii la școală. Coboară cu toții ordonat și cineva supraveghează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
motiv, pe fiecare colină mai semeață s-au instalat posturi de observație care dominau văile roditoare ale Tibrului. Cu focul, fumul și semnale sonore se alertau vajnicii romani că cineva se aventurează pe rîul lor. Ce urma este ușor de intuit. Vechile posturi de observație s-au transformat cu timpul în sătucuri mai mari sau mai mici, cu nume sonore, smulse dintr-o istorie lungă și presărată generos cu măreție. Torita Tiberina găzduiește mormîntul nefericitului Aldo Moro și domină valea Sabinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nebănuind nimeni că un intelectual ca el la vreme târzie, în noapte, mai poate „horhăi” prin sat având într-un ziar alături de diverse documente și ceva pentru câini spre a-i liniști. Mihăiță venise din „misiunea” lui și foarte obosit, intuind secretul învățătorului, aștepta în camera de din jos, persoana ce cândva îi admira curajul ostășesc. - Bună seara, și să știi că nu m-a văzut nimeni când am intrat aici. De altfel vreau să știi că am scăpat de data
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
prezența lui Dumnezeu în tine, un Dumnezeu omniprezent și infinit, o face posibilă. Astfel, deținuții puteau parcurge cu imaginația și cu sufletul, în timpul nopții, milioane de kilometri, într-un univers divin, pe care gardienii nu aveau nici măcar cum să l intuiască. Aceste fapte, Gyr le așează foarte inspirat în versurile poeziei menționate mai sus: Dar, dacă nu te surpă, zid vrăjmaș, nici vaiete, nici gemete, nici sânge la miezul nopții visul te străpunge și evadează umbre fără pași. Precum bobul de
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
rubrica „Portret vorbit“, alt subiect decât pe complet toropitul de căldura verii care sunt; noroc că’n cabina de emisie e o răcoare plăcută, plătită Însă scump prin aer condiționat; poate am să mă leg și de asta... Greu de intuit, dar musai repede, căci sunt În direct, ce iscodește interlocutorul, un fel de anchetator de fapt. Deocamdată aruncă o nadă... apoasă (rachiul va urma, desigur, mai târziu). Păi bețivul a urât Întotdeauna apa din vin, mai ales pe aceea adăugată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
față „gradele“ pe care le măsoară termometrul... ar fi un rachiu pe cinste... Dar așa, să bârfim apa, aceea care curge literalmente pe mine, udând și teancul de hârtii și cărți din față-mi. Conu’ Aurel zâmbește de dincolo de microfon; intuiesc și răspund Înainte de a termina preambulul, căci vreau să spun cât mai multe, nu de altele, dar dacă s’o porni și conu’ Petrone... Da, suntem o secțiune de aur, adică un triunghi perfect. Iar apa, cel puțin ca structură
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
microcosm - e una pur ecologică: organism-mediu. Așa vorbind, omul se acordează cu ciclurile cosmice, În fond cu revoluția Terrei, prin Însăși diversitatea, heterogenitatea sa prodigioasă. Heterogenitate În care omul a Încercat, de timpuriu, să facă ordine, prin zodiacul babilonean, poate intuind realitatea legată de drumul Pământului pe orbită, chiar dacă Își imagina că Soarele dă ocol Pământului. Încărcătura de energie liberă devine, În cazul omului, a ființei În general, biocâmp, fie excedentar, fie deficitar, reflectând heterogenitatea amintită. Care biocâmp, repartizat după zodia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
face. Și plusez, ca o Încheiere, dar optimistă: ’om fi degradând În urma noastră, dar nu cumva construim altceva În față? O altă față a Lumii? Chiar cu riscul ca nu noi, ci „alții“ să beneficieze de aceea? E ceea ce a intuit perfect Lucian Merișca, strecurând-o În prezentare. „Universul cunoașterii“, 30 august 2004, ora 11,45 23. D’ale vântului Ghinion, zic eu, ca reacție la ziua de marți În care mă aflu, invocată de redactor. Marțolea, replică el. Marți, totuși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de proteazele pe care orice “construcție” proteică le conține... Și mai vorbeam de provocarea victimei. Asociez acum o imagine poate disgrațioasă, dar absolut naturală: o grămăjoară maro, mai mult sau mai puțin moțată, pe care o aflăm adesea prin tufișuri - intuiți desigur la ce mă refer - pute doar dacă e răscolită; altminteri prinde coajă. Păi de măcar jumătate de secol, America zgândără lumea arabă și, de ce nu, Își construiește prosperitatea pe petrolul acelei lumi menținute totuși În sărăcie și marginalizare prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
profesoară Mariana Coteț Botezatu, scrisul reprezintă un proces de cunoaștere și autocunoaștere, un gen de „arheologie” a propriului tău trecut. Sunt multe aspecte din existența doamnei profesoare pe care evident le descoperim acum, însă un lucru îmi certifică ceea ce știam, intuiam și apreciam în egală măsură!
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
generând posibilitatea de expansiune pentru cele două guverne, nazist și stalinist La București, știrea semnării Pactului Ribbentrop-Molotov a căzut ca un trăsnet, stârnind cele mai mari și mai justificate temeri. Fără a desluși detaliile acestui târg împerialist, Armand Călinescu a intuit exact finalitatea lui; „Socotesc situația foarte gravă. S-au înțeles oare la o împărțire a Poloniei și României?” De altfel, chiar Hitler, mulțumit pe deplin de această înțelegere politico-diplomatică, explica în scrisoarea sa către Musolini, rațiunile și eficiența Pactului încheiat
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Pumnul nu mai este au murit". Părinții, în loc să-l mustre, au plâns și ei; noi copiii, văzând că plâng părinții, începurăm și noi79. Deși căminarul s-a împotrivit la început plecării la Blaj, a cedat apoi la insistențele mamei, care intuia mai multe din câte ar fi descifrat tatăl la prima vedere. De altfel, Eminovici avea la data respectivă un nou conflict cu țăranii din sat, la împropietărire, apoi cu noul preot, Emanoil Bercea, așa încât a primit cu resemnare vestea, tratând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ah! îmi îmblă adesea prin gând/ O cântare veche./ Parcă-mi țiue-aiurind/ Dulce în ureche:/ Lume, lume și iar lume!106 Ce simțăminte va fi trăit Mihai, fugar peste noapte în codrii Baisei, nu se va ști niciodată. Se poate intui doar că viața sa afectivă și-a croit de la începuturi alte cărări, cu lăcașuri vii și labirintice, lăcașuri originare (și originale deopotrivă) ce închideau în ele taine pe care numai lumina tinereții le-ar mai putea restitui. Și în cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în suflet toată viața. Clopoțelul iubirii îi dădea de veste, întocmai ca cel al lui Evtușenko: știa că i se va întâmpla ceva, dar nu știa ce, mai exact presimțea, știa că se apropie furtuna, dar nu știa dincotro. O intuia însă, o adulmeca prin preajmă cu extraordinarul său simț, întocmai ca Evtușenko, în tren, călătorind spre mare; o simțea după mirosul sărat, dar neliniștea că nu știa cum arată îi dădea fiori: "Spuneți-mi/ când va fi?/ Și cum e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
blond (s.n.) împletit într-o coadă îi cade pe spate 149. Sunt primele semne esențiale pe care se va structura întreaga lirică eminesciană de mai târziu. Părul bălai și floarea albastră, care se pot confunda cu imaginea iubitei ideale sunt intuite de copilul poet încă de atunci. Izvorul lor a răsărit în mod natural, iar apele acestuia se vor răspândi în tot tărâmul creației eminesciene. Se sesizează, în Codru și salon, un lucru pe cât de simplu, pe atât de important: înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
joc de copii, copii care fac adesea acest exercițiu în legătură cu toate dorințele lor: vine nu vine; mă iubește nu mă iubește etc. Tot restul derulării minunatei iubiri dintre cei doi stă sub semnul acestei lentori aparente, sub care se poate intui un noian întreg de fericire edenică, de bucurii, iar mai târziu de chinuri și de scufundări în neant. Este o diferență ca de la cer la pământ între atitudinile care vor urma de aici înainte și ceea ce a fost până acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
poate, trece". Răspundea singur chiar dacă nu până la capăt. Acum, manuscrisele primeau aprobarea finală de la Consiliul Culturii, București. Unde le-am găsit, pe post de lectori, pe cine credeți? Pe tovarășele Cici, Mimi, Jeni, Didi, Fifi, Pepi... * M arin Preda a intuit imediat încărcătura de romanesc (sper să n-apară românesc) ce-o poseda, latentă, destinul cărturarului bucovinean Traian Chelariu. Și i-a conferit rang de personaj în romanul "Cel mai iubit dintre pământeni", plasându-l în echipa ce trudea la ecarisaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
își ținea cursurile fără nici o foaie de hârtie în față. Împreună cu dascălul nostru izbuteam uimitoare călătorii în împărăția sunetelor, înțelegând etimologii ciudate, descoperind legături și filiații sonore între spații geografice extreme, urmărind traseul sinuos al evoluției cuvântului și, mai ales, intuind raportul dintre efemeritatea alcătuirilor politice și temeinicia statornică a limbii. Nu citiți niciodată cărți bune" ne-a speriat și, tot odată, îndemnat profesorul "dacă ați avea trei existențe, tot n-ați avea timp să le citiți pe toate cele foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Olga Rusu, și regretatul ei soț, muzeograful Liviu Rusu mi-au fost, la Facultate, colegi de grupă. Ca și George Macarie, autorul doctului studiu introductiv. Nu le bănuiam, atunci, înclinațiile către studii minuțioase și incursiuni pe cărări nebătute. Sensibilitatea Olgăi, intuită de colegi încă de atunci, recidivează. Iat-o, scriind despre mormântul lui Dimitrie Anghel: " În partea dreaptă a bustului, în incizia lăsată de o schijă din Al Doilea Război Mondial, în fiecare primăvară își construiesc cuib două păsări..." Două sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
din bibliotecă, dar dublată și de mărturii recoltate de la supraviețuitori ai ierarhiei ceaușiste. Am mai parcurs astfel de lucrări în care autori străini își propun să descifreze mecanisme politice românești cu grad de specificitate greu de deslușit, ori măcar de intuit, pentru cercetătorul din afară (M. Almond, C. Durandin, D. Floyd, E. Behr, M.E. Fischer ș.a.); ades am avut senzația că nu s-a ajuns până la acea intimitate a proceselor capabilă să explice aleatoriul (aparent) al unor decizii, nici să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
situația intelectualilor excluși. Conform tacticii obișnuite, Dej conducea ședința de așa manieră încât propriile sale decizii să pară a fi emanație a întregului Birou, el doar sancționând o hotărâre colectivă. Drept pentru care, întâi de toate, fiecare se străduia să intuiască la vreme intenția primului secretar, urmând să-i cânte sârguincios în strună. Au greșit-o în cazul Zaharia Stancu. Dej l-ar fi vrut reprimit în partid, dar a-nceput, derutant, cu remarca "Stancu a avut niște contacte cu organele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
același oprobriu se cuvine să "onoreze" și turnătorii Siguranței, și cei ai Securității; fac parte din stirpea ce are înscrisă în gene respingătoarea vocație a delațiunii... Revenind la ședința din 1962: primul care a dovedit fler și nas de copoi, intuind intenția lui Dej, a fost, cum era de așteptat, Maurer: "Stancu a avut, totuși, o orientare democratică, iar pe mine, nu m-a turnat." Repede, s-au reorientat ceilalți. Drăghici: "Stancu este tipul intelectualului oportunist." Răutu: "Activitatea lui a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]