4,202 matches
-
satul a fost așezat la început în locul numit ,La Arini”. Era un spațiu teritorial de aproximativ 1 km lungime, între locurile numite Cărășeu și Capul Satului. Valea Purcăretului, care la acea vreme trecea prin mijlocul satului, neavând o albie regularizată, inundând periodic satul. Fiind într-o zonă mai joasă, era amenintat și de râul Someș, care frecvent își schimba albia. Aceasta locație a fost schimbată în cursul secolului al XVII-lea, fie datorită revărsărilor Someșului, fie datorită creșterii numărului populației, neîncăpătoare
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
casa maiorului. În celelalte colonii, comerțul continuă, ignorând legea timbrului. Parlamentul și-a început sesiunea, iar subiectele despre răzmerițele din America canalizau discuțiile. Guvernul Rockingham a trebuit să pacifice o revoltă provocată de politică dusă de oponenții săi. Parlamentul era inundat de plângeri din partea negustorilor. Întregul comerț era stopat cu coloniile, iar mii de negustori, manufacturieri, marinari și lucrători se aflau într-o situație disperată. În coloniile americane, mișcarea de boicot a produselor britanice a cuprins mase largi. Exportul britanic a
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
s-au stabilit prin aceste locuri, întrucât apele râului Prahova, care trece pe la marginea satului, le erau de folos pentru gospodării. Cu toate acestea, ele au adus și multe probleme. S-a întâmplat să se reverse de mai multe ori, inundând satul. Potrivit surselor existente, biserica din zid ar fi fost ridicată la 1502, de către jupân Cristin Vornicul, apropiat al lui Vlad Tepeș. „Această comunitate de creștini ortodocși a fost destul de greu încercată, pentru că, fiind în apropierea cetății domnești a lui
Stăncești, Prahova () [Corola-website/Science/301733_a_303062]
-
aici. Bătrânii spun că cei de la curte se refugiau în satul care s-ar numi așa după numele Doamnei Stanca“, ne povestește pr. Vicențiu Dumitru, parohul de la Stăncești. Biserica înghițită de ape Biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel“ a fost inundată și distrusă în două rânduri. Prima dată a fost refăcută la 1840, de către Ion Arion, mare clucer. La începutul secolului al XX-lea, apele Prahovei au inundat din nou biserica și au dărâmat-o în totalitate. Astfel, pe vechiul amplasament
Stăncești, Prahova () [Corola-website/Science/301733_a_303062]
-
Stăncești. Biserica înghițită de ape Biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel“ a fost inundată și distrusă în două rânduri. Prima dată a fost refăcută la 1840, de către Ion Arion, mare clucer. La începutul secolului al XX-lea, apele Prahovei au inundat din nou biserica și au dărâmat-o în totalitate. Astfel, pe vechiul amplasament, în anul 1974, a început reconstruirea unei noi biserici care să respecte întru totul arhitectura primeia, înghițită de ape. Până în 1985 a fost terminată, fiind sfințită. În
Stăncești, Prahova () [Corola-website/Science/301733_a_303062]
-
extreme înregistrate în această zonă, variază între 38ș în luna iulie, iar în timpul iernii, temperatura poate coborî până la -27ș C. S-au înregistrat inundații în anul 2005, la începutul lunii august, când pârâul Agăș a ieșit din matcă și a inundat o parte a satului Agăș, ajungând în șosea unde au fost inundate curțile locuitorilor pe o distanță de aproximativ 2km. Inundații au fost și pe cursul pârăului Drăcoiu. Apa a rupt atunci peretele pârăului canalizat, inundând gospodăriile locuitorilor. În anul
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
în timpul iernii, temperatura poate coborî până la -27ș C. S-au înregistrat inundații în anul 2005, la începutul lunii august, când pârâul Agăș a ieșit din matcă și a inundat o parte a satului Agăș, ajungând în șosea unde au fost inundate curțile locuitorilor pe o distanță de aproximativ 2km. Inundații au fost și pe cursul pârăului Drăcoiu. Apa a rupt atunci peretele pârăului canalizat, inundând gospodăriile locuitorilor. În anul 1991 au fost inundații în satele Goioasa și Sulța, provocate de pâraiele
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
din matcă și a inundat o parte a satului Agăș, ajungând în șosea unde au fost inundate curțile locuitorilor pe o distanță de aproximativ 2km. Inundații au fost și pe cursul pârăului Drăcoiu. Apa a rupt atunci peretele pârăului canalizat, inundând gospodăriile locuitorilor. În anul 1991 au fost inundații în satele Goioasa și Sulța, provocate de pâraiele Grohotiș și Sulța. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Agăș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
din Stroești; renovarea și acoperirea Căminului Cultural din Stroești; acoperirea, restaurarea picturii, efectuarea lucrărilor de drenaj la Biserica Sf. Cuv. Paraschiva din Stroești, în perioada 1990 - 2007; construirea unui nou locaș de cult în Costești - Vâlsan; amenajarea pârâului Bercioaia ce inunda cimitirul satului Stroești (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). 1. A.N.R. - D.A.I.C., Manuscrise, Condica Divanului Domnesc, nr. 43, p. 399 v (fostă 459 v). 2. A.N.R. - D.A.I.C., Manuscrise, Condicile Divanului Domnesc, nr. 12, p.
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
însorită, tocmai potrivită pentru drumeții". Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon și sulful, urcă spre suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia. Lacul Sfânta Ana este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice. Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
se află Valea Magă, Dealul Schimbăturii și Dealul Viei; partea satului dinspre S-V se numește Cotul Tuchilați, iar partea dinspre N-V se numește Cotul Florești; câmpia este reprezentată prin Șesul Burlei, teren folosit pentru pășune și fânețe, des inundat primăvara; satul Blândești a aparținut din punct de vedere administrativ până in 1864 Ocolului Târgului, Ținutul Botoșani; din 1864 și până spre sfârșitul sec XIX a aparținut de comuna Gorbănești, ca apoi până în anul 1926 să aparțină de comuna Vânători
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
Totuși, Satul Nou era în continuare frumos, însă poveștile începeau să aibe o aură de legendă, pentru că altele nu le mai luau locul. A venit anul 1971, an ca toți anii, nu și pentru Satul Nou însă. Anul ăsta a inundat Piciorul de Plai și a umplut Gura de Rai cu nămol și durere. Ploile au umplut la refuz lacul și acțiunea nesăbuită a oamenilor ce nu au cunoscut vulnerabilitățile barajului făcut din pământ, au dus la dezastru. Satul tot, astăzi
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
Sălajului-Românași-Păușa reprezintă cele mai bune terenuri agricole. Teritoriul aparține din punct de vedere hidrografic bazinului Someșului, colector principal fiind râul Agrij care are un curs sinuos și o vale parțial neregulată, din care cauză în mai multe rânduri au fost inundate mari suprafețe agricole. Pe raza satului Poarta Sălajului, Agrijul are ca afluent Valea Rastolțului (Pustii), care trece prin partea vestică a satului. Răstolțul are un debit scăzut în timpul verii și al iernii în timp ce primăvara și toamna are un debit destul de
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
dealuri, pe hotarele Marinului și ale Crasnei, până se varsă în râul Crasna, cel de-al doilea râu important al județului. În timpul verii, Valea Marinului seacă, de cele mai multe ori. Până în anii ’80, ploile torențiale abundente scoteau apele văii din albie, inundând atât satul cât și hotarul. În cea de-a doua jumătate a secolului trecut, s-au înregistrat mari pagube materiale datorită inundațiilor din 1970 și 1975. După lucrările de reabilitare a albiei pârâului, din perioada anilor ’80, apele nu au
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
în cursul mijlociu și inferior se află la mai mult de 3-4 metri adâncime, în comuna nu sunt pericole de inundații cu exceptia zonelor de confluiență a pâraielor Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se pot inundă câteva hectare de culturi agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje din beton . Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și salcâmul (Robinia canina) pe
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. În lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de lunca inundabile cu bălti (Bălăneasa Râioasa, Puturoasa, Baltă lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Șiretele). În anii cu ploi abundente, Șiretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe teritoriul comunei s-au produs importante inundații, afectând peste 1.000 ha de teren, precum și gospodăriile populației din satul Slobozia și o parte din satul Fântânele
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
timpuri de către localnici. Apele de suprafață sânt reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare bazinului hidrografic al Someșului. Toate au debite inconsecvente, semipermanente, torențiale în timpul ploilor. Someșul are un debit de aproximativ 72 m3 și, mai ales primăvara și toamna, inundă lunca. Datorită depunerilor de aluviuni, fundul albiei sale minore s-a ridicat astfel încât, la debite mari, apele se revarsă producând înundații și pagube. Cea mai mare inundație cunoscută s-a produs în mai 1970, când nivelul apelor a atins peste
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
uneori, primăvara, Jiul să-și reverse apele prin mărirea debitului de apă în lunca Brestei și astfel să producă pagube la culturile de toamnă. Cea mai mare inundație s-a produs acum 42 de ani, când întreaga luncă a fost inundată. Cele mai mari secete au fost cunoscute în anii 1945 și 1947, iar cele mai grele ierni au fost semnalate la confluența anilor 1928-1929 și 1941-1942. Pădurile ocupă suprafețe restrânse și sunt dispersate în teritoriu. Ele se găsesc în următoarele
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
biserici construite după necesitățile și interesele celor ce le-au construit. Mai recent s-a construit o biserică din zid în centrul liniilor de sat. Este o biserică la Dudăi care a fost mutată in vârful dealului fiindcă era des inundată de pârâul Balta Dudăilor. Era prevăzută cu o tindă, în față cu niște grinzi de jur împrejur care serveau drept scaune întrucât acesta a fost cel mai vechi local de învățătură. La centrul acestei tinde era așternut nisip pe care
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
depășit albia majoră provocând distrugerea unor însemnate suprafețe din terenurile arabile. Alunecările de teren constituie fenomene frecvente în perioada ploilor de primăvară și toamnă. S-au înregistrat ani când apele râului Rebra prin revărsare, datorită viiturilor din ploile torențiale au inundat zone provocând eroziuni de mal. Locuitorii satului Rebra se aprovizionează cu apă din fântâni de tip rural. Aceste fântâni sunt amenajate rudimentar, amplasate întâmplător și lipsite de perimetrul de protecție sanitară. Apele din precipitații se scurg pe versanții naturali și
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
de alt temperament, experiența artistică a lui Luchian poate fi comparată cu cea a lui Van Gogh. Diferența dintre cei doi, fundamentală de altfel, ține de structură, opera lui Luchian fiind echilibrată, calmă și lipsită de acea fervoare năucitoare care inundă tablourile marelui maestru olandez. În plus față de diferențierea temperamentală, se poate adăuga cu siguranță componentele artei populare românești caracterizate prin intensități cromatice și smalțuri vibrante, fără a uita o suplețe ritmică a jocurilor decorative. Ștefan Luchian a studiat în profunzime
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
da expresie figurilor, trecându-le în compoziție schematic, nerealist și fără o adâncire a sentimentului. Acest tablou realizat de Luchian în ultimii săi ani de creație, inaugurează o direcție nemaiîntâlnită în pictura românească, și anume linia compozițiilor decorative care vor inunda efectiv deceniile următoare în artă. Desigur că, nuanțe alb-sclipitoare și fraged-verzui cu atitudine decorativă ca cele din compoziția "Lăutul" pot inspira mulți pictori, dar fără înțelegerea menirii în dispunerea lor picturală, de conținut, nu fac decât trădează esența artei însăși
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Sovietice, populația orașului a scăzut în ultimii ani. Kutaisi este situat pe râul Rioni (Caucaz), în vestul țării, 221 km de la Tbilisi. Orașul are o climă umedă, cu veri calde și ierni reci, cu multă zăpadă. Primăvară, orașul este frecvent inundat. Catedrală Bagrati din Kutaisi și mănăstirea Gelați au fost înscrise în anul 1994 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Kutaisi () [Corola-website/Science/297966_a_299295]
-
Populația orașului în 1921 a fost de 12.244 locuitori, și 18.106 în conformitate cu recensământul din 1931. În 1939 numărul locuitorilor a fost de 22.000. Cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial ( 1 septembrie 1939), orașul a fost inundat cu refugiați din Silezia Superioară. În dimineața zilei de 3 septembrie administrația publică locală poloneză a fost evacuată din oraș, precum și mulți rezidenți. În ziua următoare, după o serie de ciocniri scurte cu trupele poloneze, orașul a fost ocupat de
Chrzanów () [Corola-website/Science/297948_a_299277]
-
km. Zonele care de pe Pământ par mai luminoase sunt coline. Rocile din aceste zone au fost datate ca având o vechime de 4 miliarde de ani. Petele întunecate, cunoscute ca mări, sunt zone de joasă altitudine care au fost cândva inundate de lavă. Rocile de aici au o vechime de 3 - 3,9 miliarde de ani. Sonda sovietică Luna 3 a făcut prima fotografie a părții invizibile în 1959. Are mai puține „mări” de lavă și mai mulți munți. Expresia „partea
Luna () [Corola-website/Science/296517_a_297846]