KorAP: Find »[drukola/base=jack & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...154 155 156 ...268 >

6,700 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439

torn ceaiul? l-a întrebat mama obedientă. Mai târziu, spre seară, i-am auzit pe mama și pe tata certându-se în bucătărie. Jack, va trebui să-i zici ceva! Uite ce e, Mary! O să tund eu singur iarba. Nu, Jack, îl plătim ca s-o tundă. Așa că ar trebui s-o tundă. Mă aburește cu toate prostiile alea cu iarba care se infectează de la microbi. Probabil mă crede idioată. —Bine, bine, o să vorbesc cu el! Sau poate c-ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
lipsit! Dar înainte să apuc să-i spun că James mă părăsise, în dormitor a intrat tata. Dacă vizitatorii continuau să sosească în același ritm, în curând aveam să fim nevoiți să mutăm o parte din mobilă pe coridor. —Bună, Jack, l-am salutat în cor. Tata ne-a aprobat salutul cu un zâmbet și o clătinare din cap. Vedeți voi, numele tatălui meu e Jack, iar la începutul anilor ’70, când jafurile erau știrile cele mai populare (de atunci trecute

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
în curând aveam să fim nevoiți să mutăm o parte din mobilă pe coridor. —Bună, Jack, l-am salutat în cor. Tata ne-a aprobat salutul cu un zâmbet și o clătinare din cap. Vedeți voi, numele tatălui meu e Jack, iar la începutul anilor ’70, când jafurile erau știrile cele mai populare (de atunci trecute în umbră de abuzurile asupra copiilor), un unchi din America l-a salutat pe tata folosind cuvintele „Bună, Jack“1. Din cauza râsului, mie și surorilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
Vedeți voi, numele tatălui meu e Jack, iar la începutul anilor ’70, când jafurile erau știrile cele mai populare (de atunci trecute în umbră de abuzurile asupra copiilor), un unchi din America l-a salutat pe tata folosind cuvintele „Bună, Jack“1. Din cauza râsului, mie și surorilor mele aproape că ni s-a făcut rău. Și de fiecare dată când auzeam formula asta zâmbeam. Ei, poate că ar fi trebuit să fiți de față. — Am venit să-mi văd prima nepoată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
schimbarea sistemului de îndosariere a fișelor muncitorilor, astfel încât acestea să nu mai fie aranjate în funcție de numele de familie, ci după zodie, domnul Ballard, șeful biroului, a decis că se umpluse paharul. Indiferent că directorul avea sau nu o datorie față de Jack Walsh, fata trebuia să dispară. Deși Anna a protestat spunând că glumise (a zis râzând și înrăutățindu-și situația: „Pe bune, cum să le îndosariem fișele după zodie când nici nu le știm ascendentul?“), hârtia de concediere a fost redactată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
unt pe post de scrumieră? De ce întotdeauna măcar o persoană se găsește să zică, recunosc, destul de târziu în noapte: „Mă întreb ce gust are Dubonnet-ul amestecat cu Guinness?“ sau „Ce s-ar întâmpla dacă aș da foc la paharul cu Jack Daniels?“? După care se apucă să experimenteze. Și numai ca să se știe, vă spun că Guinness-ul face ca Dubunnet-ul să se coaguleze în cel mai dezgustător mod cu putință, iar Jack Daniels-ul se aprinde ca o sondă de petrol kuweitian

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
ar întâmpla dacă aș da foc la paharul cu Jack Daniels?“? După care se apucă să experimenteze. Și numai ca să se știe, vă spun că Guinness-ul face ca Dubunnet-ul să se coaguleze în cel mai dezgustător mod cu putință, iar Jack Daniels-ul se aprinde ca o sondă de petrol kuweitian pe care până și Red Adair abia ar reuși s-o stingă. Plus că pârlește și umflă varul de pe tavanul camerei. Ei, acum știți. Chiar nu vă sfătuiesc să încercați așa ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
problema curățeniei de după petreceri. El nu se îmbăta niciodată la fel de tare ca mine, așa că era în stare măcar să mute rămășițele carnagiului de pe masa din sufragerie în bucătărie, astfel că în zori camera părea destul de prezentabilă. Asta exceptând desigur arsurile de Jack Daniels de pe tavan. Știam însă că puteam să dau cu var peste ele. Din nou. Îmi mai rămăsese ceva var de la ultima petrecere. Și mai erau și inevitabilele trupuri mahmure, nerase și răvășite, care erau de obicei de găsit pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
nu mai era nevoie să fac asta. Alo, am spus încercând să-mi iau un ton plăcut, rațional și spășit în același timp. Iartă-mă, Adam, n-o să mai fiu niciodată rea cu tine. Da, bună, pot să vorbesc cu Jack Walsh? a spus o voce. Primul meu gând a fost: de ce naiba voia Adam să stea de vorbă cu tata? După care am realizat că la telefon nu era Adam. Ticălosul! Cum de-și permitea?! Mă făcuse aproape să-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
în Dublin, dar stă la hotel. —A, am zis. Mă simțeam în pragul leșinului. —Vrea să mă vadă? — Sigur că vrea să te vadă, a spus tata. Dar dacă tu nu vrei, nu ești obligată să te vezi cu el. —Jack, i-a spus mama. Sigur că trebuie să se vadă cu el. Altfel cum o să-și lămurească situația? Acum trebuie să se gândească și la copil. —Mary, n-am spus decât că dacă nu e în stare să facă față

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
cum o să-și lămurească situația? Acum trebuie să se gândească și la copil. —Mary, n-am spus decât că dacă nu e în stare să facă față unei întâlniri, noi n-o presăm. O s-o ajutăm cu tot ce putem. —Jack! l-a apostrofat mama cu o voce tăioasă. Claire e femeie în toată firea și... —Dar, Mary... a întrerupt-o tata. —Încetați! am strigat din prima. Știam că trebuia să pun punct conflictului. Altfel cearta putea să dureze o veșnicie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320

plasa cu leuștean În mîna strînsă la piept, că voi ajunge cel mai mare scriitor român. Tocmai văzusem Drumul spre Înalta societate. Primise premiul Academiei Britanice de Film pentru cel mai bun film al anului 1958. Debutul regizoral al lui Jack Clayton era strălucit. Un adevărat model. Din cei 34 ai acelei cărți, singurul nume care s-a justificat a fost Rodica Palade. După știința mea, restul au dispărut Într-un fel sau altul, unii poate c-au ajuns scriitori. Mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
a lui Neil Simon, de pildă. La rece Însă, Pollackul ăsta n-are gravitație. Un film de actor, În ’82, cu o Jessica Lange un pic mai voalată decît În Poștașul sună Întotdeauna de două ori unde are mîncărime cu Jack Nicholson deasupra pe masa din bucătărie. Noroc cu formidabila Tootsie Hoffman, mi-a plăcut pînă și-n Hook, basmul SF oligofren al lui Spielberg. Lovitura În SF a dat-o Însă David Lynch, cu Dune. La care-a scris și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
de aceea a lui Johnny Depp. Cu care e Însă altă poveste. În pofida chipului ce nu spune nimic și a jocului minimal, Depp a ajuns să reprezinte În ’90 cea ce reprezentau prin anii ’50 James Dean, Brando, Newman și Jack Lemmon, prin ’70 Hackman, Pacino sau Hoffman: o garanție a calității filmului. Din nefericire, nici unul dintre acești monștri sacri sau copiii lor nu mai reflectă așa ceva, Depp a rămas singur ca Edward mîini de foarfece. Să ne uităm de pildă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
fiindcă, s-a spus, Înfrumuseța violența, dînd eroilor un aer de inocență adolescentină, ei bine, soții Knox nu au așa ceva, sînt exact ca desenele animate la care se uită, cu cei goi și cei morți, cum scria Norman Mailer sau Jack Scagnetti, detectivul care-a descoperit firul de păr cîrlionțat cum numai Într-o singură regiune umană se cîrlionțează el, numai că nici Jack nu stă prea bine cu psihiatria, prezintă și el traume din copilărie pe care le povestește În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
desenele animate la care se uită, cu cei goi și cei morți, cum scria Norman Mailer sau Jack Scagnetti, detectivul care-a descoperit firul de păr cîrlionțat cum numai Într-o singură regiune umană se cîrlionțează el, numai că nici Jack nu stă prea bine cu psihiatria, prezintă și el traume din copilărie pe care le povestește În timp ce-și piaptănă părul dat cu briantină ca-n anii treizeci, le povestește directorului Închisorii unde, după o oră de abominabile asasinate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
căruciorul prin curte, societatea-i grav bolnavă, majoritatea-s săriți cu totul de pe calea ferată, se uită cruciș gata să tragă-n tine ori să-ți smulgă caninul de la mama cu cleștișorul de stomatologie În ciuda faptului că porți suspensor, ca Jack Scagnetti, căruia am uitat să spun că Woody-i zboară creierii pe zidul murdar al celulei unde Îl apucase pe detectiv dorința imperioasă să se culce cu biata Mallory, Mickey nu iartă, e nevasta lui și el un adevărat erou și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
pe pămînt În general și a politicii Americii În special. Nimeni n-a mai auzit vreodată așa ceva, fiecare se căznește să priceapă metafora, subsolul fiecărei replici referitoare, În aparență cred ei, la plante, sape și stropitori. Chiar și președintele țării (Jack Warden) este uluit de noutatea absolută a unui tip de discurs atît de imbecil Încît nu poate fi decît supranatural, și Își pune imediat băieții la treabă ca să afle ceva, orice, despre acest individ cum n-a mai văzut nimeni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
I’m bad. SHAKESPEARE ÎN AMERICA (tragedie erotică) Let The Devil Wear Black sună neliniștitor. Dar chiar nu m-am gîndit c-o să văd un Hamlet neliniștitor plasat În America de azi, nocturnă. Întreg spectacolul se petrece noaptea. Hamlet e Jack. Polonius e evreu. Ophelia (Julia), dezechilibrată, vorbește despre exploatarea femeii ca formă de neocolonialism redundant și joacă bine. Joacă bine mai ales În toaleta părintească, unde se-ntîlnește cu Hamlet. Acesta Îi oferă pe neașteptate un cunilingus mic. După care o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
revoltător să moară iar. Laertes nu există. Există Însă doi ucigași scăpătați (sosiile toxicomane ale lui Rosencrantz și Guildenstern), pe care-i Împușcă doi polițiști corupți noaptea tîrziu pe autostradă. O așchie dintr-un craniu Îi intră-n ochi lui Jack, care se duce la spital. I se pune un bandaj pe organul vederii. Pe Ophelia o calcă mașina. Pe regizor Îl cheamă Stacy Stile. Horatio poartă bască. Pe mama lui Hamlet o cheamă Jacqueline Bisset și moare simultan otrăvită și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
limba de lemn. Ce m-a intrigat În Persona a fost de ce nu se explică limpede, prin imagine, dacă Bibi și Liv sînt lesbiene. Tăcerea lui Ullman seamănă cu aceea a lui Gluck, din Gluck, sau miracolul mut, a lui Jack Matthews, Însă e mai puțin convingătoare. Spre deosebire de actrița suedeză, Dumitru Popescu (fost) Dumnezeu vorbește de mai multe săptămîni prin reviste Încercînd să lămurească lumea „că a slujit utopia și a avut revelații”, nu știe de ce Îl somează unii să-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
o discotecă, cu proprietarul unui magazin de brînzeturi, despre Charlie Parker și Lester Young, Now’s the Time, On A Slow Boat To China, cine-ar fi crezut că-i posibil așa ceva, brînză și Bloomdido, vizitez un castel, restaurat de Jack, un alt avocat, e un castel autentic cu o bibliotecă criminală, apropo de cultură, sînt sute și sute de cărți extrem de rare, unele din secolul XV, aș vrea să rămîn Întreaga seară printre volumele legate-n piele, nu mă lasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
un alt avocat, e un castel autentic cu o bibliotecă criminală, apropo de cultură, sînt sute și sute de cărți extrem de rare, unele din secolul XV, aș vrea să rămîn Întreaga seară printre volumele legate-n piele, nu mă lasă Jack, Îmi arată o supersofisticată instalație de climatizare și-mi spune că respirația omului poate distruge prețioasele file, e colecționar, nu insist, cobor În sufrageria enormă și-ncep să mănînc ca toată lumea cum mănînc deja de două săptămîni aici, adică foarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
așa cum știți sau vă prefaceți că știți, s-au făcut două filme: capodopera din 1946 a lui Tay Garnett, cu Lana Turner și John Garfield și capodopera mult mai mică din 1981 a lui Bob Rafelson, cu Jessica Lange și Jack Nicholson - nu mi-a mai plăcut a doua ecranizare pentru că sînt prea multe scene de sex fără sex (cînd e vorba de așa ceva, prefer Întotdeauna programele pentru adulți, sînt mai neorealiste). Asigurare pentru moarte e făcută după tipicul ce avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361

e: tu vrei informații, iar mie-mi trebuie bani. Mickey și Davey Goldman sînt la pîrnaie și cît sînt ei plecați, de treburi se ocupă Mo Jahelka. Mo se ține de fleacuri și nu are nimic de lucru pentru mine. Jack Whalen nu mă angajează nici mort și de la Mickey nu am mai primit nici un plic. — Nici un plic? Mickey e În budă și s-a tras și apa după el. Am auzit că și-a recuperat marfa care-i fusese șterpelită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]