4,083 matches
-
instrument de predare. „Eu de-aia mi-am făcut cont, ca să văd ce fac studenții mei pe Facebook, cine sunt ei în afara orelor, ce-i preocupă, ce-i interesează etc.“, îmi scria George Hari Popescu, asistent universitar la Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării a Universității din Bucu rești. „Din cei peste 2.000 de friends, cred că vreo 1.500 sunt studenți și absolvenți.“ Concluzie. Totul este conversație 257 Concluzie. Totul este conversație Pentru mulți dintre noi, site-urile de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
mai bună guvernare. Într-o lume interconectată nu mai suntem singuri, iar instrumentele care facilitează colaborarea și acțiunea colectivă își Cartea fețelor 258 arată utilitatea în situații și contexte diverse - de la acțiuni umanitare la cumpărături avantajoase, de la noi forme de jurnalism la revoluții. Suntem integrați în rețele și comunități conectate la rândul lor cu alte rețele și comunități, ceea ce scurtează distanța socială care ne desparte de persoanele cu care avem afinități. Așa cum bănuiam, lumea e mică și funcționează după mecanisme de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în reviste de nișă (electronice, de obiceiă cu un potențial exploziv redus (mediatic vorbindă. Unii dintre absolvenții de la Litere care nu au acces la o carieră universitară, după ce publică un volum sau două - bine primite sau premiate de către critici - aleg jurnalismul (cultural, de obiceiă ca sursă de existență. E în firea lucrurilor ca unii dintre ei să își favorizeze prietenii, să penalizeze (fie și doar prin tăcereă pe cei ce nu le sunt simpatici, să intre în jocul propriei puteri. Tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
iar Zabulon Simantov fabrică alcool la negru. Dan Alexe a lucrat la film începând din 2002. După ce deja filmase mult, i s-au furat casetele, la Praga. După o perioadă de depresie, s-a întors la Kabul, ca profesor de jurnalism, și a reluat lucrul la filmul pe care l-a terminat în 2006. Filmul rulează în săli din Franța și va fi difuzat și în Belgia și Olanda. Dan Alexe este corespondent al ziarului „România liberă“ și, de asemenea, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
care nu le-ar fi utilizat niciodată, mai bine ar fi propus o metodă de analiză proprie unui fenomen atât de răspândit în prezentul nostru. Putem înțelege intenția de a pune față în față stadiul global al blogosferei și al jurnalismului cetățenesc (niciodată autoarea nu discută totuși ce e acest tip de jurnalismă cu un stadiu local românesc, sărac și deja tabloidizat. Dar nu vedem rezultatele. Voi reveni pe parcurs asupra acestor probleme de neadecvare a discursului. Un studiu care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
se aplică unor bloguriă, iar Adrian Năstase e marele câștigător al ei. Mai rămânea să psihanalizăm această relație și am fi avut răspunsul pentru politica românească. Încă de la început, fără a fi anunțată direct, blogurile sunt interpretate fie prin grila jurnalismului (ca activitate de informareă, fie prin grila de public relations (văzute ca activități de promovareă. Dar blogurile nu se reduc la atât. Autoarea nu avansează deloc și alte perspective, cum ar fi blogurile ca mediu pentru sharing-ul de cunoaștere, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
și în spațiul fizic (de exemplu, flashmobs sau mișcările altermondialisteă. Nu vom găsi definiții complete în carte și nici motive metodologice pentru a le accepta pe cele parțiale. Mai grav este că două puncte principale în demonstrație (a. blogurile și jurnalismul civic online iau amploare după 11 septembrie 2001 și b. asimetria dintre comportamentul online și cel offline la urna de votă sunt enunțate direct, fără a preciza raționamentul prin care s-a ajuns la aceste afirmații. Sunt opiniile autoarei sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
de noi cu bunătate. Douăzeci și doi de ani fără o zi de neglijare, fără vreun cuvânt irascibil. — Un gentleman. — Da, un gentleman. Vă dați seama că nici eu, nici fiica mea nu suntem foarte descurcăreți. Eu am făcut ceva jurnalism, până acum vreo cincisprezece ani. N-a fost niciodată cine știe ce. Recent am scris un reportaj În polonă asupra războiului din Israel. Însă doctorul Gruner a fost cel care mi-a plătit drumul. — V-a lăsat pur și simplu să fiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
noastre moderne de individualitate. Într-o asemenea figură aveam chiar cel mai prost dintre cazuri. Cel mai monstruos tip de exagerare. Vedem dezintegrarea celor mai proaste idei despre eu. Asemenea idei despre eu luate din poezie, istorie, tradiție, biografie, cinema, jurnalism, reclamă. După cum a indicat Marx... Dar nu spuse ce a indicat Marx. Gândi, iar ceilalți nu vorbiră. Nu se atinsese de mâncare. — Înțeleg că bătrânul era foarte libidinos, spuse. Pipăia fetele tinere. Orfanele lui, poate. Știa că vor muri toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
el“, zice Rippert. Istoricii speră, în schimb, închiderea cazului, deși au dubii referitoare la autenticitatea mărturisirii veteranului. Dar mă întreb: ce motive ar avea să inventeze o asemenea poveste un fost aviator neamț cu o bunică evreică, reconvertit apoi la jurnalism sportiv, frate al proaspătului decedat Ivan Rebroff (pe numele lui adevărat Rolf Rippert), celebru cântăreț care a vândut vreo 10 milioane de discuri și care, putând să urce peste patru octave și având înfățișarea unui rus, a fost adoptat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
montat la Teatrul Maghiar din Cluj. » Film: Cristian Mungiu pentru 432. » Poezie: Ruxandra Cesereanu și Andrei Codrescu, pentru volumul Submarinul iertat (Editura Brumar). » Proză: Ioan Lăcustă, pentru romanul Luminare (Editura Polirom). » Muzică: Harpistul Ion Ivan Roncea. » Arte plastice: Sorin Dumitrescu. » Jurnalism cultural scris, televizat și virtual: revista „Cultura“, „Jurnalul Cultural“ de la TVR Cultural și site-ul CineMagia.ro. » Premiul „Lux Mundi“: Matei Vișniec, pentru „integrarea dramaturgiei românești în discursul teatral European“. » Premiul de excelență: Radu Beligan. Tonitza, 55 de desene inedite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
licență l-am luat cu 10, iar media generală a anilor de studii adunată cu nota de la examenul de licență a rezultat o medie de 9,75, medie foarte mare. Începând cu anul al doilea, am început să cochetez cu jurnalismul. Ucenicia mi-o făcusem pe când lucram la Fabrica de rulmenți, colaborând la ziarul uzinei sau cu reportaje la centrul de radioficare al orașului Bârlad. Deci, am început să colaborez la unele ziare centrale, în special cu cronici sportive sau alte
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de arbitri și în anul al doilea de facultate am arbitrat mai multe partide, dar m-am lăsat apoi. În caseta cu fotografii am acest brevet pe carel țin ca amintire. În anul al IV-lea, am urmat cursul de jurnalism, care îmi oferea posibilitatea ca la terminarea facultății să lucrez la vreun ziar. În anul al V-lea, după încheierea primului semestru, studenții din anul terminal trebuia săși pregătească lucrarea de licență. Eu îmi luasem chiar de la începutul anului universitar
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
femei, cele față de care a fi femeie în estul Europei este un lux mult mai mare decât acela de a fi occidentală pentru o est-europeană. Sunt aici, respiră lângă mine, despărțite de un perete, două femei afgane: Jowida, profesoară de jurnalism la Universitatea din Kabul, și Walizada, profesoară de limbi străine la aceeași universitate. La început am încercat realmente să fac un interviu cu ele. Dar deveneau rigide și formale. Am renunțat. Acum știu de ce. Miercuri A intrat Kristina în felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
necesară independența. E veche povestea potrivit căreia un împilator extern te face orb la cel de lângă tine, care poate să fie mai atroce decât cel dintâi. Îi pare rău și acum fiindcă atunci când a terminat școala s-a dus la Jurnalism și nu a putut merge la Drept. Viața de familie era tot dificilă și pe deasupra avea frați soldați. Jowida a tremurat tot timpul colegiului din cauza războiului, și de teama morții, și de teama izgonirii de la studii. Și-a terminat școala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
familie era tot dificilă și pe deasupra avea frați soldați. Jowida a tremurat tot timpul colegiului din cauza războiului, și de teama morții, și de teama izgonirii de la studii. Și-a terminat școala în 1991 și a rămas asistentă la Facultatea de Jurnalism. Presa era destul de liberă, cu excepția unor ziare mai politizate. Rusa, la fel ca și în generația mea în România, nu era obligatorie. După 1991 a lucrat un an sub comuniști. A fost fericită și încrezătoare că poate să facă ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
gură mare de vin. Nu pot să suport ideea că lui Luke îi e milă de mine. — Ei, am o serie de posibilități, zic disperată. Adică, nu la televiziune... dar mi‑am lăsat CV‑ul la mai multe posturi de jurnalism financiar.... — La FT? — La... ei, la... Personal Investment Periodical... și la Annuities Today... — Annuities Today, spune Michael de parcă nu‑i vine să creadă. Văzându‑i expresia, nu pot să nu izbucnesc într‑un râs ușor stresat. — Becky, pe tine chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
roboți, ale căror chei de pornire și de manevrare erau În mâinile lui. Târziu, când nu mai avea nevoie de ei, i-a ignorat pur și simplu. Dar despre asta altădată. A intrat cu brio la Universitate, la Facultatea de Jurnalism. A fost un student foarte bun, dar rezervat și neprietenos. Punea tot timpul probleme profesorilor, repetând la nesfârșit ,,a face,, și ,,a ști,,. Față de colegi și-a câștigat repede renumele de tip cu care,, nu-era-bine-să-fii-În-relații-prea-strânse,, Banii veneau cu regularitate de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a pierdut acum luciul, vreo sugestie?“. Și în fiecare săptămână stau ore întregi la afurisitul de telefon, sunându-i pe fabricanții de linoleum și pe argintari: îmi cer scuze că le răpesc timpul și le cer răspunsuri. Așa fac eu jurnalism. Când și când, trebuie să mai scriu câte un articol de fond, de obicei vreun preamărit comunicat de presă, o mică adiere de PR ce trebuie folosită pentru a umple niște spațiu, și vai, cât mă pot distra la această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
care scriu articolele de fond, s-ar deranja să citească ce-am scris eu, și-ar da și ei seama cu cât talent întorc eu fraza din condei. Nu e vorba că n-aș fi încercat să avansez în lumea jurnalismului. Din când în când, plictiseala amenințând să mă facă perfect incompetentă, mă târăsc până în biroul redactorului-șef, mă strecor într-un scaun, scot la iveală aceste câteva articole scrise și cer o șansă. De fapt, azi e programată o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
aici, se pare că avem aceeași conversație. Vreau să scriu articole de fond. ― Dar, Jemima, faci o treabă atât de bună la „Sfaturi de milioane“. Dragă, pe cuvânt că nu știu ce ne-am face fără tine. ― Dar asta nu-i tocmai jurnalism, eu vreau să scriu mai mult. ― Toți trebuie să pornim de jos, își rostește el începutul monologului obișnuit, în vreme ce eu îmi zic în gând: da, și tu ești încă aici, iar noi nu suntem la The Guardian, ci la amărâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
prin care avea să reușească. A hotărât că cel mai mare avantaj (altul decât gropițele și dinții albi, pentru că Ben, deși este conștient de efectul lor, nu prea se gândește atât de des la asta) ar fi o pregătire în jurnalism. Știa că ar fi putut să intre într-unul din programele de practică pentru absolvenți, pe care toate ziarele naționale par să fie acum atât dornic să le deruleze, dar mai știa (de la persoanele care o luaseră deja pe acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
schimbările, cum bine bănuiește el, sunt pe cale să apară. Normal că nu i-a dezvăluit redactorului-șef de la Kilburn Herald vreunul din planurile lui, atunci când a venit la interviu. A venit și i-a spus doar că este făcut pentru jurnalism, că adoră ziarele, adoră Kilburn Herald (pentru că Ben se mutase în Kilburn cu scopul precis de a lucra la Kilburn Herald, un ziar, decisese el, la care putea face ceva schimbări), că de fapt petrecuse ani de zile visând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
așa despre ea. ― Așa cum? Am și spus că e foarte talentată, numai că nu la scris. Asta e problema ta, Jemima, tu scrii foarte bine, dar n-ai încredere în tine ca să fii un bun jurnalist. E o mare diferență. Jurnalismul înseamnă să sapi, înseamnă să dai sute de telefoane, să te duci din ușă-n ușă dacă e nevoie, ca să-ți scoți reportajul. Înseamnă să mergi pe intuiție, să urmărești pistele, să nu te oprești până nu obții ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Absolut. Ai fi super în televiziune, ai fi perfect! Ben suspină ușurat. ― Crezi că o să obțin postul? ― Păi, ar fi nebuni să nu te primească. Sigur te vor chema la interviu, și o să-l iei cu brio. Ai experiență în jurnalism și dinți de un alb perfect, de ce altceva ai mai avea nevoie? Ascultați-mă cum îl tachinez eu pe Ben! Eu, Jemima, Jones, îl tachinez pe superbul Ben Williams! Ben râde, arătându-și dinții de care vorbeam, și cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]