4,444 matches
-
mă doare atît faptul că ai fugit. Știam foarte bine că acesta e destinul tău. Tu Însuți spuneai că acei care se tem rămîn. Eu fac parte dintre ei. M-am temut și pentru viața ta, cînd ai intrat În labirint. Dar Încă de atunci eram convinsă că nu la mine te va aduce firul pe care ți l-am dat. Tu nu poți iubi nimic. Cel care iubește nu poate goni Întruna. La un moment dat trebuie să se oprească
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
a fost oare frică de lacrimile unei femei celui care a ucis Minotaurul? Sau i-a fost cumva rușine de destinul său? Aceasta Îmi arată Însă, Tezeu, că n-ai priceput nimic din dragostea mea Eu sînt totdeauna la ieșirea labirinturilor. CÎnd nu există nici o altă speranță, eu sînt acolo. Și pot să fac ceea ce nici vitejia și curajul n-ar izbuti. Tu n-ai Înțeles că oricui ar fi intrat În labirint eu i-aș fi dat ghemul de lină
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
din dragostea mea Eu sînt totdeauna la ieșirea labirinturilor. CÎnd nu există nici o altă speranță, eu sînt acolo. Și pot să fac ceea ce nici vitejia și curajul n-ar izbuti. Tu n-ai Înțeles că oricui ar fi intrat În labirint eu i-aș fi dat ghemul de lină? Pentru că În timp ce soarta ta era să intri În labirint și să omori Minotaurul, a mea e să aștept și să luminez drumul de Întoarcere. Aceasta-i menirea mea și a dragostei, să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
acolo. Și pot să fac ceea ce nici vitejia și curajul n-ar izbuti. Tu n-ai Înțeles că oricui ar fi intrat În labirint eu i-aș fi dat ghemul de lină? Pentru că În timp ce soarta ta era să intri În labirint și să omori Minotaurul, a mea e să aștept și să luminez drumul de Întoarcere. Aceasta-i menirea mea și a dragostei, să dau oricărui labirint o ieșire. Rolul meu s-a terminat după ce ai ieșit din labirint. Dacă plecai
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
aș fi dat ghemul de lină? Pentru că În timp ce soarta ta era să intri În labirint și să omori Minotaurul, a mea e să aștept și să luminez drumul de Întoarcere. Aceasta-i menirea mea și a dragostei, să dau oricărui labirint o ieșire. Rolul meu s-a terminat după ce ai ieșit din labirint. Dacă plecai atunci fără să-mi adresezi un cu-vînt, nu m-ar fi mîhnit. Dar ai insistat să merg cu tine la Atena, vorbindu-mi Înflăcărat despre dragostea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
intri În labirint și să omori Minotaurul, a mea e să aștept și să luminez drumul de Întoarcere. Aceasta-i menirea mea și a dragostei, să dau oricărui labirint o ieșire. Rolul meu s-a terminat după ce ai ieșit din labirint. Dacă plecai atunci fără să-mi adresezi un cu-vînt, nu m-ar fi mîhnit. Dar ai insistat să merg cu tine la Atena, vorbindu-mi Înflăcărat despre dragostea ta. Și abia atunci te-am iubit numai pe tine...) Pe puntea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Și tu, Ariadna, și tu mă vei acuza. Îmi dau seama din felul În care te uiți după corabie. Dar tu singură mi-ai spus de mai multe ori că soarta mea e să nu mă uit Înapoi. Nici În labirint n-am făcut-o. Și la rîndul meu ți-am spus, Ariadna, că pentru mine labirintul a fost și a rămas palatul Minotaurului și Închisoarea lui. Nimic altceva. Însă firul tău a complicat ceea ce mi se părea atît de limpede
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
uiți după corabie. Dar tu singură mi-ai spus de mai multe ori că soarta mea e să nu mă uit Înapoi. Nici În labirint n-am făcut-o. Și la rîndul meu ți-am spus, Ariadna, că pentru mine labirintul a fost și a rămas palatul Minotaurului și Închisoarea lui. Nimic altceva. Însă firul tău a complicat ceea ce mi se părea atît de limpede. Din pricina lui oamenii nu vor mai fi atenți la faptul că eu am Înfruntat o primejdie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
vor compătimi; că timpul nu e nimic Înainte de a deveni memorie; și că ea singură ne salvează de neant și rămîne. Dar eu cred, dimpotrivă, că nu există nimic altceva decît ceea ce mă așteaptă. CÎtă vreme mă așteptai la ieșirea labirintului, te-am iubit, Ariadna, nu te-am mințit. Nu-mi pasă Însă ce se va Întîmpla cu labirintul după ce l-am părăsit, iar tu Îmi aduceai aminte mereu de el. Ochii tăi nu Încetau să repete că-ți datorez lumina
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
neant și rămîne. Dar eu cred, dimpotrivă, că nu există nimic altceva decît ceea ce mă așteaptă. CÎtă vreme mă așteptai la ieșirea labirintului, te-am iubit, Ariadna, nu te-am mințit. Nu-mi pasă Însă ce se va Întîmpla cu labirintul după ce l-am părăsit, iar tu Îmi aduceai aminte mereu de el. Ochii tăi nu Încetau să repete că-ți datorez lumina, cerul, marea și că trebuie să stau țintuit locului ca să le merit. Dragostea ta mi-a cerut să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
departe. Eu nu mă tem, Ariadna. Dacă m-aș teme, aș fi rămas...) Plimbîndu-se pe puntea spălată de valuri, Tezeu ar putea striga acum oricui Îl acuză de infidelitate: cine se teme de singurătate n-are ce căuta Într-un labirint! Privind Însă cum se zbat pînzele corăbiei umflate de vînt, nu-l mai interesează altceva. Mă Întreb cît de utilă ar fi prezența Ariadnei pe coridoarele unui labirint ca acela imaginat de Borges, de forma unei biblioteci absurde, Biblioteca Babei
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
infidelitate: cine se teme de singurătate n-are ce căuta Într-un labirint! Privind Însă cum se zbat pînzele corăbiei umflate de vînt, nu-l mai interesează altceva. Mă Întreb cît de utilă ar fi prezența Ariadnei pe coridoarele unui labirint ca acela imaginat de Borges, de forma unei biblioteci absurde, Biblioteca Babei (tot Borges Își Închipuia Paradisul ca o bibliotecă imensă!) unde oamenii, „bibliotecari imperfecți”, se Încrucișează tăcuți, se ceartă, se omoară sau Înnebunesc nesuportînd ideea că Într-unui din
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
poate invoca argumentele lui Ulise: Am călătorit mult. Acum sînt obosit și nu mai vreau altceva decît un loc stabil unde să mă odihnesc... Tezeu trăiește torențial, cufundîndu-se pătimaș În evenimente, ca să le părăsească apoi fără scrupule inutile. Iese din labirint nepăsător ca acel tînăr care la Florența traversa Într-o zi strada În dreptul catedralei Santa Maria del Fiore fredonînd Sono contento di morire. Dar soluția găsită de greci prin firul Ariadnei Îmi amintește (ridic ochii și văd țărmul toropit de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
găsită de greci prin firul Ariadnei Îmi amintește (ridic ochii și văd țărmul toropit de o primăvară timpurie) că pe lîngă victoria inteligenței, calul troian, Ulise a obținut și o victorie a inimii, Ithaca; Întrucît și pentru cel intrat În labirint izbăvirea e să se Întoarcă acolo de unde a plecat. S-ar spune că e principalul Învățămînt ce ni-l poate oferi dragostea. Tot ce se Îndepărtează de el În clipa aceasta nu mă mai interesează. SÎnt gata să Întorc spatele
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de Închisoare. Și despre peripețiile lui Ulise am Învățat totul, În afară de faptul că Ithaca este nu numai sfîrșitul logic și necesar al Odiseii, ci și condiția ei. Fără ea, aventura lui Ulise ar fi lipsită de sens. El deapănă prin labirint amintirea unei insule. Dincolo de gesturile unui aventurier intrepid și abil, apare deodată frînghia care-l leagă de catarg intrîndu-i adînc În carne și apărîndu-l de o eroare fatală. Și dacă astăzi știu mult mai multe lucruri despre greșeli și despre
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Învăța să iubească stabilitatea. Cea mai importantă descoperire a aventurii lui e că nu poate trăi decît În ceea ce o contestă. Și vorbește iarăși despre insula lui ca despre o femeie; firul Ariadnei nu-i o poveste bună numai pentru labirint. Uneori, cînd nu e nimeni pe coastă, am senzația că lumina cade pe mine ca pe o plantă, dar imediat Îmi spun că nu o asemenea liniște Îmi e necesară și nu ea mi-ar da dreptul la orgoliu, ci
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
devină propriul său zeu. El se cufundă În sine. Se Încordează să-și atingă adevărul propriu, dar Întinde mîinile În gol. Vrea să soarbă parfumul unei flori, dar această floare este otrăvită. Singurătatea În care se afundă ca Într-un labirint. Ceea ce părea iubire clinică nu e decît disperare ce crește. Deasupra apei, dansul negru al melancoliei strînge tot mai mult cercul În jurul său... El Însuși stă ca un străin În fața sa. E un Sisif care suie muntele căutîndu-se, dar va
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mort, o spaimă Învinsă, dar sînt departe de o asemenea biruință, sau mi-am dat seama, fără s-o recunosc, că n-o voi obține niciodată; nu sînt nici atît de viteaz, nici atît de norocos ca Tezeu. Și am labirintul În inima mea. N-am unde să fug. Aș fi putut să știu asta de cînd Nemesis m-a pedepsit să mă uit În fîntînă. Zeița era sigură din clipa aceea ce se va Întîmpla, dar eu am crezut că
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Înțelept mi se pare că este să mă las scăldat de o lumină care nu șovăie să glorifice viața. Aceasta e lecția pe care mi-o da arta elină. „Sfînta, nerostita, tainica noapte” a lui Novalis redeschide ca o rană labirintul. În schimb, firul Ariadnei mă conduce Înapoi spre bucuriile luminii. Chiar sîngele și noroiul sînt saturate de lumină, iar Oedip Înaintează vagabond și cerșetor pe un drum plin de soare. Dacă zeul luminii omoară, cu aceeași detașare el tămăduiește și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
aș spune: Apolo, tu care ești atît de senin (nu mai pot spune și „atît de pur” după Întîmplarea cu Marsyas), ca marea, Îngăduie-mi să-ți semăn... aparțin unui veac care, adesea, a revenit pe urmele lui Tezeu În labirint numai pentru a vedea Minotaurul, enigma fascinîndu-l mai mult decît firul Ariadnei... De vină e, poate, și faptul că neoclasicismul a făcut cel puțin tot atîta rău cît bine ideilor antice... De ce trebuie să existe Însă neapărat o vină? Important
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și muzica abilului cîntăreț sfîșiat de Apolo. Nu el-, ci judecătorii săi reprezintă clasicismul. Turbulentul Socrate e un spirit baroc. Cum și sfinxul e un animal baroc. Amîndoi pun Întrebări ciudate Într-o lume care sărbătorea ieșirea lui Tezeu din labirint și care, În cele din urmă, văzînd În ei un pericol, un risc, Îi suprimă pe amîndoi. Socrate e chiar mai ciudat decît sfinxul; după fiecare răspuns el surîde și pune altă Întrebare. Procesul său Îi confruntă din nou pe
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
o ploaie posibilă... Obrazul care caută e baroc. Clasicismul repetă. Perfecțiunea clasică Închide cercul și renunța la tot ce se află În afara lui; ea nu numai că acceptă limitele, dar le și celebrează, avînd repulsie pentru vag și indecis, În labirint, Tezeu nu ne va propune decît Întoarcerea de unde am plecat; viitorul lui nu este o soluție a labirintului, ci graba de a-l părăsi; or, cîtă vreme n-am renunțat, declară barocul, galeriile labirintului mai pot duce undeva; abia firul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ce se află În afara lui; ea nu numai că acceptă limitele, dar le și celebrează, avînd repulsie pentru vag și indecis, În labirint, Tezeu nu ne va propune decît Întoarcerea de unde am plecat; viitorul lui nu este o soluție a labirintului, ci graba de a-l părăsi; or, cîtă vreme n-am renunțat, declară barocul, galeriile labirintului mai pot duce undeva; abia firul Ariadnei face ca ele să nu ducă decît afară. În schimb, Oedip, strivit de singurătate, sîngerînd, caută cu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
repulsie pentru vag și indecis, În labirint, Tezeu nu ne va propune decît Întoarcerea de unde am plecat; viitorul lui nu este o soluție a labirintului, ci graba de a-l părăsi; or, cîtă vreme n-am renunțat, declară barocul, galeriile labirintului mai pot duce undeva; abia firul Ariadnei face ca ele să nu ducă decît afară. În schimb, Oedip, strivit de singurătate, sîngerînd, caută cu ochii lui orbi o speranță; dintre el și Tezeu, numai el e capabil să ne dăruie
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și canonul clasic nu e, ca atitudine, nici o diferență. Barocul a sfărîmat o Închisoare pentru a-și construi din dărîmături alta mai somptuoasă, ceea ce Îi va Încuraja pe adepții lui Apolo să reinstaureze idealul lor. Minotaurul omorît de Tezeu În labirintul baroc nu este altul decît Marsyas. Eugenio d'Ors, pentru care istoria artei e o continuă alternanță a clasicului și barocului, e de părere că Între un vas grec decorat, unde triumfă desenul, și un peisaj impresionist, unde triumfă culoarea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]